• SCHEME/ Calea Furată a Moldovei: Cine și cum a adus CFM-ul în prag de faliment

    SCHEME/ Calea Furată a Moldovei: Cine și cum a adus CFM-ul în prag de faliment
    18 mai 2021 | 09:30

    Autoritățile, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, au cunoscut despre schemele și persoanele implicate în delapidarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” încă din anul 2019, însă nu au intervenit. Informațiile despre schemele de milioane de la întreprindere au fost furnizate de către Serviciul de Informații și Securitate președintelui de atunci, Igor Dodon, premierului Chicu, dar și principalelor organe de anchetă: Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție.

    Documentul confidențial, care a ajuns ulterior și în Parlament, vizează principalele fenomene care au supus întreprinderea de stat unui proces continuu de subminare economică și, totodată, descrie schemele care au adus o întreprindere strategică de stat în prag de faliment. 

    Informațiile din documentul intrat recent în posesia ZdG se regăsesc aproape în totalitate în raportul comisiei parlamentare de anchetă cu privire la CFM, elaborat de Parlament în aprilie 2021, adică la un an și jumătate după ce aceste informații erau deja cunoscute de către autorități. Informațiile scot la lumină nume importante ale factorilor de decizie, ale angajaților CFM, dar și ale unor persoane din mediul politic care ar sta în spatele schemelor și ar fi asigurat funcționalitatea acestora. 

    Deputații au constatat, la sfârșit de aprilie că, în ultimul deceniu, la ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a fost delapidat peste un miliard și jumătate de lei, iar în consecință aceasta riscă să falimenteze. Deși de-a lungul timpului s-a tot vorbit despre schemele care funcționau la CFM, cu implicarea factorilor de decizie din cadrul întreprinderii, dar și a unor persoane din cercuri politice, abia la începutul acestui an, când întreprinderea de stat a ajuns în prag de faliment, iar angajații au ieșit la proteste, nemulțumiți că nu și-au primit salariile de luni bune, autoritățile au încercat să afle ce se întâmplă, de fapt, cu CFM.

    Datoriile CFM

    La începutul anului 2021, CFM înregistra datorii de aproape 837 de milioane de lei, dintre care restanțe la salarii de aproximativ 164 de milioane de lei. Abia după ce angajații au refuzat să mai iasă la muncă, a fost inițiată o comisie parlamentară de anchetă, pentru a analiza situația economico-financiară de la CFM, deja critică la acel moment. Comisia nu a putut decât să constate că întreprinderea riscă să falimenteze și că starea ei tehnică este la fel de problematică ca și cea financiară.

    Protestul muncitorilor de la CFM.
    Foto: ZdG

    Lucrurile poate ar fi evoluat altfel, dacă autoritățile ar fi intervenit mai devreme. Deși de un an și jumătate aceștia au avut pe masă un document de la SIS, în care era descris modul în care funcționau mai multe scheme, abia la sfârșit de aprilie, curent, Consiliul Suprem de Securitate a solicitat suspendarea în regim de urgență a contractelor de muncă cu administrația CFM și investigarea activității fostei și actualei conduceri a întreprinderii sub aspecte de corupție.

    Raportul SIS, de un an și jumătate pe masa autorităților

    Raportul SIS, semnat de directorul Alexandr Esaulenco, a ajuns, în decembrie 2019, pe masa președintelui Igor Dodon, dar și pe cea a premierului de atunci, Ion Chicu. Ulterior, raportul a ajuns și pe masa unor deputați din Parlament, iar mai târziu a intrat și în posesia ZdG. 

    Informațiile au ajuns tot atunci și pe masa Procuraturii Anticorupție, dar și pe cea a Centrului Național Anticorupție. Deși ambele instituții afirmă că au pornit cauze penale pe marginea ilegalităților descrise în document, materialele au fost transmise Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), care gestiona, din februarie 2020, un alt dosar penal care viza CFM-ul. De atunci și până acum, însă, nu au fost făcute publice informații despre mersul anchetei, deși reprezentanții PCCOCS susțin că procurorii „sunt în faza activă a investigațiilor”. 

    Solicitat de ZdG, pentru a comenta acțiunile întreprinse din momentul recepționării raportului, Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova, nu a dat curs apelurilor și mesajelor ZdG.

    Documentul oglindește perioada 2018-2019, grupurile de companii afiliate factorilor de decizie din CFM și persoanelor din anturajului politic care, în rezultatul implementării unor scheme, au prejudiciat întreprinderea de stat cu milioane. ZdG a analizat documentul și a verificat faptele expuse. 

    Schema #1: Achiziții la prețuri majorate excesiv. Trei grupuri de interese

    SIS a identificat trei grupuri de companii afiliate și favorizate de factorii decizionali ai CFM, care în perioada 2018-2019 au livrat la prețuri majorate excesiv bunuri și alte consumabile pentru întreprinderea de stat.

    Persoane-cheie: 

    1. Iurie Topală, director CFM până în decembrie 2019, exponent al Partidului Liberal (PL), care a ajuns să conducă întreprinderea din 2015, la doar câteva zile după ce Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a trecut, din nou, din gestiunea Partidului Democrat în cea a PL.
    2. Grigore Condurache, vicedirector responsabil de activitatea comercială a CFM. Alexandru Slusari, deputat Platforma DA și membru al comisiei de anchetă privind situația de la CFM, susține că acesta ar fi unul dintre candidații preferați de ex-președintele Igor Dodon pentru a câștiga concursul pentru ocuparea funcției de director al întreprinderii. Reprezentanții SIS au constatat că Condurache este persoana de încredere a lui Iurie Topală. 
    3. Dorel Bălan, finul de cununie al lui Iurie Topală.
    4. Veaceslav Baida, fost administrator al firmei „Gerex-Cons”, afiliată fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, dar și fondator, și administrator al companiei „Voyage” SRL, la care Plahotniuc ar fi activat în anii ’90. Totodată, numele lui Baida apare în spațiul public în contextul alegerilor parlamentare din februarie 2019, atunci când intenționa să candideze independent la scrutin în circumscripția 48, Transnistria Sud, însă nu a fost înregistrat. În raportul SIS, Baida figurează în calitate de coordonator al schemelor infracționale la CFM, în interesele lui Vladimir Plahotniuc. 
    5. Ion și Irina Guțu, administratorii mai multor companii care au vândut către CFM piese și bunuri la prețuri majorate de câteva ori.

    #1 Compania favorizată de foștii directori ai CFM și afiliată lui Plahotniuc

    În perioada menționată, compania „Levdra” a livrat întreprinderii de stat uleiuri în valoare de circa 5,5 milioane de lei, produse importate, de fapt, de furnizorul oficial „Lukoil – Moldova”, ceea ce a prejudiciat CFM cu circa 3 milioane de lei.

    Informațiile SIS arată că, din ianuarie 2018 până în martie 2019, „Levdra” a achiziționat de la „Lukoil-Moldova” produse în valoare de 3,2 milioane de lei, dar, într-o perioadă de timp similară, a facturat către CFM livrări de circa 26,4 milioane de lei. Tot de la „Levdra”, în baza unui contract în valoare de 7 milioane de lei, semnat în 2019, CFM a cumpărat piese de schimb pentru vagoane la un preț aproape dublu față de valoarea declarată în vamă.

    Responsabili de semnarea contractelor au fost Iurie Topală, directorul CFM, și Grigore Condurache, vicedirectorul responsabil de activitatea comercială și persoana de încredere a lui Topală, după cum constată SIS.

    O modalitate de legalizare a spălării de bani

    Reprezentanții SIS au stabilit o „legătură” între „Levdra” și factorii de decizie ai CFM. Este vorba despre semnarea, în 2019, de către Grigore Condurache, persoana de încredere a lui Topală, a unui contract prin care dreptul asupra unei datorii de circa 6,35 de milioane de lei, pe care o avea CFM față de „Levdra”, a fost transmis firmei „Transalliance Group”, companie afiliată lui Topală, lui Miron Găgăuz, fost şef al CFM, dar și lui Veaceslav Baida, persoană cunoscută ca fiind unul dintre administratorii afacerilor lui Plahotniuc. 

    „Transalliance Group” a fost fondată în 2017, iar în semestrul I al anului 2019 ajunge lider în prestarea expediției pe cale ferată în R. Moldova. Până în septembrie 2019, în calitate de administrator al firmei a figurat Victor Gammer, care a fost reținut în octombrie 2019 în dosarul în care Plahotniuc este investigat de spălare de bani. După plecarea acestuia, administratoarea companiei a devenit Irina Objeleanscaia, care în prezent figurează și ca fondatoare a companiei.

    Tot Objeleanscaia conduce timp de mai mulți ani firma „Transcancor” SRL care, potrivit adresei juridice, se regăsește vizavi de fostul sediu al PDM din perioada în care formațiunea era condusă de Vladimir Plahotniuc. Potrivit SIS, în 2015, compania ar fi fost preluată de Iurie Topală, prin intermediului unuia dintre finii săi de cununie, Dorel Bălan.

    În raportul SIS se mai precizează că, prin semnarea contractului de cesiune a datoriei, „Transalliance Group” ar fi urmărit interesul de a obține mijloace financiare de la „Levdra”, în schimbul favorizării achiziției la suprapreț a produselor, ceea ce ar prezuma și o modalitate de legalizare a veniturilor din corupție.

    #2 Grupul de companii administrate de familia Guțu

    Trei companii gestionate de soții Ion și Irina Guțu au fost câștigătoarele mai multor licitații organizate de CFM pentru achiziționarea pieselor electrice, acumulatoarelor sau a pieselor pentru locomotivele diesel. SIS a constatat că, în anii 2018-2019, Iurie Topală și Grigore Condurache au semnat mai multe contracte „abuzive” cu firmele gestionate de familia Guțu. 

    În perioada ianuarie 2018 – august 2019, CFM a achiziționat de la firma „Saden-Guțu” piese în valoare de circa 2 milioane de lei. Totodată, toate cumpărăturile firmei, în valoare de circa 1,44 milioane de lei, efectuate în aceeași perioadă, în mare parte, „Saden-Guțu” le-a procurat de la altă companie afiliată familiei Guțu, „Indelco-GC”. În același timp, „Indelco-GC” a livrat către CFM marfă de circa 6,6 milioane lei, deși valoarea totală a achizițiilor firmei din perioada respectivă nu a depășit 1 milion de lei. 

    Totodată, în perioada iunie 2018 – septembrie 2019, o altă companie administrată de familia Guțu, „Globconsult”, a vândut către CFM mărfuri în valoare de aproape 1,5 milioane de lei. În acea perioadă, firma nu a importat mărfuri destinate necesităților CFM, în schimb, a făcut procurări „dubioase”, după cum constată SIS, de la „Indelco-GC”, în valoare de circa 890 de mii de lei.

    Iurie Topală, fostul șef CFM, alături de Grigore Condurache, fostul vice-director CFM.
    Sursa: facebook.com/ Iurii Topală

    În baza unui contract în valoare de 3,39 milioane de lei, semnat cu  „Indelco-GC”, CFM a achiziționat acumulatoare cu un adaos la preț de peste 300%. Totodată, întreprinderea de stat a procurat echipamente și piese în valoare de aproape 2,8 milioane de lei de la „Globconsult”, care au fost, de fapt, importate de cealaltă firmă a familiei Guțu, „Indelco-GC”, în consecință,  prețurile fiind majorate de câteva ori. 

    După același principiu, CFM a cumpărat de la „Saden-Guțu” piese în valoare de circa 381 de mii de lei, pe care compania, la rândul său, le-a achiziționat de la „Indelco-GC”.

    #3 Grupul de companii afiliate lui Vladimir Plahotniuc

    Un alt grup de companii a obținut venituri neordinare ca furnizori principali ai pieselor de schimb pentru CFM, fiind favorizate încă din anul 2015: „BSA-Impex” și „Metvil” care. în anii 2015–2019, au efectuat livrări către CFM, în sumă totală de circa 69,5 milioane de lei.

    Doar în perioada anilor 2018-2019, firma „BSA-Impex” a livrat piese de schimb și pentru locomotive în valoare de circa 12,6 milioane de lei, pentru care CFM a achitat un preţ majorat cu circa 100-200%, iar în unele cazuri – chiar cu 300%.

    Aceeași situație poate fi observată și în contractele cu firma „Metvil”, unde se regăsesc piese de schimb vândute pentru CFM la prețuri duble comparativ cu valoarea medie statistică de import. SIS a constat că cele două companii sunt gestionate neoficial de același Veaceslav Baida, care figurează și în alte scheme de la CFM.

    Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, în vizită la CFM.

    Totodată, prin intermediul lui Serghei Sumin, directorul firmei „BSA-Impex”, SIS preciza că Baida gestiona activitatea altor patru companii, toate aflate în topul furnizorilor de piese și materiale pentru parcul rulant al CFM: „Novastandard”, „Spectehcom”, „Tehuniversal” și „Tehnomet Grup”. În privința administratorului firmei „Tehnomet Grup”, în octombrie 2019, a fost emisă o ordonanță de punere sub învinuire în dosarul în care Plahotniuc este învinuit de spălare de bani și în care fusese reținut Victor Gammer. 

    Deși în prezent firmele sunt gestionate de persoane diferite, potrivit informațiilor SIS, informal acestea reprezintă interesele lui Veaceslav Baida și acționează concertat cu alte companii în cadrul licitațiilor CFM, unde ies câștigătoare. Respectiv, furnizează piese/mărfuri pentru întreprinderea de stat, cu un adaos comercial dublu sau chiar triplu față de cel de producător. 

    În concluzie, suma totală a achizițiilor CFM în perioada 2018-2019 a fost de 211,74 milioane de lei, dintre care 111,66 milioane de lei este valoarea totală a livrărilor făcute de cele trei grupuri de interese. Astfel, prejudiciul adus întreprinderii de stat de către companiile vizate, doar în cei doi ani, se ridică la 55 de milioane de lei, constata SIS.

    În anii precedenți ar putea fi cauzat un prejudiciu similar întreprinderii de stat, ceea ce a și cauzat caracterul deplorabil al situației financiare, a compromis dezvoltarea sectorului”, era punctat în raportul SIS.

    Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, numele căruia se regăsește în raportul SIS cu privire la schemele care au dus de delapidarea CFM.

    Schema #2: Monopolul serviciilor de expediție pe cale ferată

    Persoane-cheie: 

    1. Veaceslav Baida, persoană afiliată fostului lider democrat, implicată în schemele de vânzare către CFM a bunurilor la prețuri supradimensionate. Potrivit SIS, Baida este creatorul neoficial al monopolului serviciilor de expediție pe cale ferată, cu suportul factorilor de decizie ai CFM. 
    2. Arcadie Vicol, persoană apropiată guvernării democrate. Timp de aproape doi ani, Vicol a fost vicedirector general al CFM, responsabil de activitatea comercială. Anterior, acesta a fost director comercial la SA „Metalferos”. În prezent, Vicol activează la SA „Moldovagaz”, după ce doi ani a ocupat funcția de vicedirector la „Chișinău-Gaz”.

    Din 2014, la CFM funcționează monopolul asupra serviciilor de expediție a mărfurilor pe cale ferată, care, potrivit SIS, este implementat prin corupție, cu aplicarea taxelor neoficiale de la 2 la 5 dolari/tonă de marfă transportată, de la firmele de expediție. 

    În calitate de organizatori și coordonatori ai schemei, dar și ai întregului proces, figurează același Veaceslav Baida, precum și Arcadie Vicol, care ar fi avantajat anumite firme de expediție pentru transportarea mărfurilor agenților economici. 

    Pentru a limita numărul de companii de expediție și a favoriza anumiți operatori, coordonatorii schemei au operat inițial modificări la „Regulamentul de transportare a mărfurilor pe cale feroviară”. În consecință, din cei 23 de agenți economici de expediție cu care CFM avea încheiate contracte, în 2015, din cauza noilor condiții, au rămas doar 14 firme.

    Conform noului regulament, firma de expediție urma să depună pe contul CFM un milion de lei, indiferent de tranzacțiile efectuate. Totodată, în același cont, zilnic, trebuia să existe o sumă de cel puțin 20% din valoarea tuturor operațiunilor derulate de firma de expediție în ultimele trei luni. Informațiile SIS arată că, de fapt, firmele protejate încălcau aceste prevederi, chiar inversând rolurile cu întreprinderea de stat, adică CFM presta în avans serviciile de transport anumitor firme de expediție.

    Astfel, a fost instaurat monopol în prestarea serviciilor de expediție pentru unele și aceleași companii: „Union Expediție” care a devenit operator național de expediție pe sectorul de transport feroviar în cadrul programului „ZUBR”, dar și-a format și un monopol exclusiv în organizarea transportării lotului de sare importată; „Translogist Sistem” care a devenit operator național al trenului VIKING în R. Moldova și „Condaline” care efectua operațiuni de expediere/transport a prundișului pe cale ferată.

    SIS a constat că cele trei companii sunt interafiliate, gestionate pe atunci de Marcelian Pîrlog și de prietenul său Mihail Carapascal, fiind protejate de Veaceslav Baida.

    Găsiți mai jos raportul integral al SIS:

    Offshore-urile de la CFM

    Taxele percepute de la agenți economici protejați ajungeau în contul unor firme offshore, iar, ulterior, sub diverse pretexte, o parte din sume erau transferate înapoi ca „plăți operatorilor de expediție”.

    Informațiile SIS arată că, în perioada septembrie 2014 și decembrie 2016, firmele de expediție („Condaline”, „Translogist Sistem”, „Union Expediție”, „Transline Exim”, „Navibul-US”, „Elit-Trans”, „Grandalogistic” „Eurorail”) au transferat circa 158 de milioane de lei în contul firmei offshore „Cargologist” LP. Ulterior, pe parcursul aceleiași perioade, offshore-ul a transferat înapoi firmelor „Condaline”, „Translogist Sistem”, „Union Expediție”, „Eurorail” circa 16 milioane de lei. 

    Din 2017, compania offshore a fost substituită cu „Global Logistics Railway” LP, respectiv, în perioada iulie 2016-ianuarie 2018, firmele de expediție au virat aproape 78 de milioane de lei în contul offshore-ului. La început de 2017, o parte din bani, adică 20 de milioane de lei, s-au întors în contul „Translogist Sistem” ca „plăți”, în conformitate cu „contractele de transport”. 

    Același offshore a efectuat transferuri și pentru firma „Molincom Exim”, specializată în prestarea serviciilor de agenturare pentru navele care intră/ies din/în portul Giurgiulești. În calitate de fondator al firmei figura același Marcelian Pîrlog, ca și în cazul celor trei firmele de expediție, gestionate de Baida. Numele lui Marcelian Pîrlog este legat și de monopolul mascat de la Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG). O investigație a ZdG dezvăluia, în februarie 2020, că în singurul port cu ieșire la mare controlat de stat activau doar patru agenți economici, toți interconectați între ei. Pîrlog era actual sau fost proprietar al trei dintre cei patru agenți portuari din PPMG.

    Ulterior, taxa percepută de la agenții economici ar fi transferată deja în contul firmei offshore „Global Trade Trans” LTD, companie înregistrată în Marea Britanie, administrată de un oarecare Eduard Kupriakov, originar din Federația Rusă.

    Printre firmele de expediție se numără și compania „Transcancor” care are conexiuni cu fostului director al CFM, Iurie Topală, și care anume în perioada punerii pe rol a schemei și-a intensificat activitatea economică.

    Deși raportul comisiei parlamentare oglindește aproape integral informațiile din documentul SIS, numele lui Vladimir Plahotniuc nu se regăsește în ancheta publicată de Parlament.

    Atac raider” asupra CFM

    Pe lângă schemele puse în aplicare de-a lungul anilor, Comisia a stabilit și alte abateri care au adus calea ferată în prag de faliment. Astfel, Comisia a constat că, în perioada 2010-2020, CFM i-a fost adus în total un prejudiciu de circa 1,6 miliarde de lei, după cum urmează:

    1. prin administrarea defectuoasă – circa 168,3 milioane de lei;
    2. prin contracte dubioase – circa 218,2 milioane de lei;
    3. prin achiziții îndoielnice – circa 330 milioane de lei;
    4. prin scheme ilicite – 905,4 milioane de lei.

    Totodată, în raportul comisiei se dezvăluie și o tentativă de „atac raider” asupra CFM care are la bază un litigiu ce vizează pretențiile de încasare de la întreprindere a unei datorii de circa 70 de milioane de euro de către compania germană „Nistas” GmbH, ca rezultat al neonorării obligațiunilor contractuale de către partea moldovenească. 

    În raportul comisiei se menționează despre caracterul nefondat al datoriilor și că acest fapt a fost confirmat anterior de instanțele din R. Moldova, Germania, Ucraina și Federația Rusă, iar litigiile inițiate în acest sens comportă semnalmentele unui „atac raider” asupra activelor CFM. În prezent, dosarul este pe masa judecătorilor Curții Supreme de Justiției din Ucraina, iar, în acest sens, Comisia subliniază importanța unor acțiuni prompte din partea tuturor instituțiilor statale pentru gestionarea acestui caz. 

    Vedeți mai jos raportul Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la situația economico-financiară de la CFM:

    Totul e făcut la comandă și e făcută la comanda lui Dodon”

    Pentru ZdG, fostul director al CFM, Iurie Topală, a declarat că în spatele acestui dosar „stau toți ai noștri”. „Sunt mai mulți, cei mai cei mai, inclusiv și fostul președinte al țării. Ei stau toți în spatele acestui dosar, dar dosarul acesta este aer, e venit ratat, e vorba despre un venit care posibil ar fi fost, dacă ar fi fost soare și ar fi fost ploaie – ar fi fost pâine. Eu de asta am și fost scos de la calea ferată, pentru că nu am permis să se bată joc de CFM”, afirmă Iurie Topală. 

    Deși numele lui apare în raportul SIS, Topală a negat că ar avea vreo companie afiliată și susține că informațiile din raport sunt „falsuri și minciuni”. „Cunosc despre ce document vorbiți, dar ăsta nu e document, este o informație care trebuie verificată. Tot ce e scris acolo sunt niște falsuri, niște minciuni. Adică cum tot, ceea ce mă vizează pe mine. SIS nu este organ de anchetă. Nu am treabă nici cu o firmă și nici nu am avut, ceea ce se spune că firme de expediție, fin, cumătru, naș, nu știu ce scriu ei acolo. Da, am 14 fini de cununie, da, am rude multe, ce să fac? Dar nu am nici o companie afiliată”, a punctat Topală.

    Iurie Topală, fostul director al CFM, plecat din funcție în decembrie 2019.

    Totodată, fostul director al CFM afirmă că „la calea ferată scheme nu au fost, schemele au fost în afara căii ferate. Totul este o minciună ce se spune acolo și v-o zic în cunoștință de cauză și asta v-o dovedesc în toate instanțele lumii care există, pentru că eu, ca director general, răspund de banii căii ferate. Să știți, toate dosarele astea sunt, cum le zic ei, sunt „suharishi” (pesmeți, n.r.) pe care le-au făcut, care nu o să facă nimic și nu o să ducă la nimic. Eu de lege nu mă tem, mă tem de bârfele astea. Pentru că ei au vrut să mă închidă ca eu să tac și să nu spun ce au vrut ei să facă cu CFM. Ei vor să o distrugă, dar vinovat cumva să fiu eu. Totul e făcut la comandă și e făcută la comanda lui Dodon, dacă vreți să vă spun. Ei vor să bage calea ferată în faliment, dar să știți că alt stat vrea să o preia. Vor să o divizeze în trei”.

    E manipulare. S-a încercat politic să ne destituie din funcție. Atât”

    Grigore Condurache, fostul vicedirector responsabil de activitatea comercială, despre care SIS scrie că ar fi persoana de încredere a lui Topală, spune despre informațiile din raport că ar fi „aberații”.

    Grigore Condurache, fostul vice-director al CFM, responsabil pentru activitatea comercială, și actualul candidat la funcția de administrator al CFM, despre care reprezentanții SIS scriu că ar fi persoana de încredere a lui Iurie Topală, fostul șef CFM.

    Am văzut raportul acesta, e manipulare. S-a încercat politic să ne destituie din funcție. Atât. Dacă de intrat în detaliu, în fiecare lucru, acolo sunt niște aberații. Acolo s-au luat niște contracte care sunt afiliate lui Plahotniuc, la oameni care, eu cred, că ei nu au nici o tangență cu asta”, a declarat Condurache, menționând că au existat mai multe presiuni din partea fostei guvernări pentru a pleca din funcție. Totodată, întrebat despre informațiile apărute în spațiul public, conform cărora ar fi „favoritul” lui Igor Dodon pentru a câștiga concursul pentru funcția de director la CFM, Condurache a comentat: „Eu vă spun că ei pe mine m-au demis din funcție, înțelegeți. E o aberație, asta e o prostie, este o manipulare care să mă excludă din concurs, cum a fost și în cazul cu raportul SIS”.

    „Nu este probat și nu este nici un substrat relevant”

    Solicitat de ZdG, Ion Guțu, administratorul grupului de companii „Indelco-GC”, „Globconsult” și „Sanden-Guțu”, despre care în raportul SIS se vorbește că ar fi vândut căii ferate produse la prețuri supradimensionate, iar Iurii Topală, fostul director al CFM și Grigore Condurache, vicedirectorul general, au semnat mai multe contracte „abuzive” cu firmele gestionate de familia Guțu, neagă informațiile din document și insistă că nu are nici o legătură cu foștii factorii de decizie de la CFM. „Nici nu-i cunosc personal, absolut nu am nici o legătură, eu am lucrat cu aprovizionarea. Eu am lucrat cu căile ferate ani la rând, începând cu anii 2002, nu au fost probleme niciodată, nu știu de ce s-au legat de anul 2018-2019. „Indelco” era firma de import, care făcea importul, adică noi importam, acolo puneam diferența de vânzare de vreo 2-3%. Atât, către „Globconsult”. Și „Globconsult” avea încheiat contractul, să zicem era de vreo 20-30% – adaosul, mă rog, sunt cheltuieli, dar nu 300% sau mai știu eu”, a declarat Guțu.

    ZdG nu a reușit să ia legătura cu Veaceslav Baida, însă solicitat de ZdG, Lucian Rogac, avocatul fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a declarat că menționarea numelui clientului său în raportul SIS, „consider că este irelevant și nefondat”.

    „Or, în probarea faptului că acesta ar avea careva legătură cu contractele date sau cu anumite scheme, nu este probat și nu este nici un substrat relevant. Este făcută doar o trimitere la numele clientului meu, nu este trimitere la faptul că dumnealui ar fi beneficiar sau că dumnealui ar fi inventat sau participat, nimic de genul asta. Acuzații nefondate indicate în raportul SIS. Cu referire la raportul comisiei de anchetă, nici nu este făcută trimitere la numele clientului meu”, a punctat avocatul.

    Cronologia evenimentelor după transmiterea documentului SIS către instituțiile statului

    După o activitate de aproape patru ani, în septembrie 2019, Iurie Topală și-a anunțat demisia. La câteva luni de la plecarea sa din funcție, în decembrie 2019, raportul SIS ajunge pe masa autorităților. Tot la început de  decembrie 2019, în fruntea CFM ajunge Adrian Onceanu, cumătru cu președintele de atunci, Igor Dodon, fără experiență și activitate în acest domeniu. Timp de un an, discuțiile despre schemele de la CFM au fost puse pe „pauză”.

    La început de ianuarie 2021, angajații CFM încep să bată alarma și ies la proteste, semnalând că nu și-au primit salariile din noiembrie 2020. Protestele muncitorilor continuă până în prezent. 

    1. La 2 februarie 2021, Curtea de Conturi (CCRM) a prezentat raportul de audit care a scos la iveală un șir de nereguli, iar în concluzie s-a constatat că CFM a gestionat neconform resursele financiare publice și patrimoniul public.
    2. La 4 februarie 2021, Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care să analizeze situația economico-financiară de la CFM, dar și rezultatul activității ramurii de transport feroviar pentru ultimii 10 ani.
    3. La 10 februarie 2021, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, anunța despre demararea de către PA a unei investigații privind situația economico-financiară de la CFM, în contextul sesizărilor sale.
    4. La 22 februarie 2021, angajații nodului feroviar Ocnița au blocat circulația trenurilor marfare, cerând demisia actualei conduceri a întreprinderii și semnalând că nu și-au primit salariile din luna noiembrie. Protestele continuă și până în prezent. 
    5. La 11 martie 2021, Agenția Națională Transport Auto, care închiriază sediul de la CFM, şi-a sistat temporar activitatea, după ce a fost deconectată de la energia electrică, din cauza unor datorii a CFM.
    6. La 22 aprilie 2021, Comisia parlamentară de anchetă, formată din 10 deputați din toate fracțiunile parlamentare, a definitivat raportul cu privire la situația economico-financiară a CFM. În documentul în care se constată că întreprinderea a fost delapidată cu aproximativ un miliard și jumătate de lei, informațiile din raportul SIS se regăsesc aproape în totalitate. În contextul raportului, vicepreședintele Parlamentului și membrul Comisiei de anchetă, Alexandru Slusari, atenționa că CFM riscă să falimenteze.
    7. La 27 aprilie 2021, Consiliul Suprem de Securitate a decis, în regim de urgență, ca Guvernul să suspende contractele de muncă cu administrația CFM, iar CNA să se autosesizeze și să întreprindă măsurile necesare pentru investigarea activității fostei și actualei conduceri a CFM, sub aspect de corupție. Într-un interviu pentru In PROfunzime, președinta Maia Sandu a declarat că cei 10 directori pe care i-a avut CFM au dus la falimentul instituției și că. deși pe parcursul timpului au fost pornite 20 de dosare pentru corupție, niciunul nu a fost dus până la capăt.

    Cine sunt persoanele care aspiră la șefia Căii Ferate din Moldova?

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    O nouă variantă de COVID, depistată la Moscova. Primarul anunță să aceasta este mai agresivă și mai contagioasă

    Moscova se confruntă cu o nouă variantă a coronavirus, mai agresivă şi mai contagioasă, iar situaţia se deteriorează rapid, a declarat joi, 17 iunie, primarul oraşului, Serghei Sobianin, transmite Reuters. Capi…
    O nouă variantă de COVID, depistată la Moscova. Primarul anunță să aceasta este mai agresivă și mai contagioasă

    Meteorologii anunță temperaturi generoase, însă însoțite de ploi cu descărcări electrice, în următoarele trei zile

    Nu scăpăm de ploile torențiale până cel puțin luni, 21 iunie, avertizează specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Potrivit meteorologilor, în următoarele zile, mai exact până la sfârșit de săptă…
    Meteorologii anunță temperaturi generoase, însă însoțite de ploi cu descărcări electrice, în următoarele trei zile

    VIDEO/ Școala aleșilor locali: „Democrația începe de la firul ierbii”

    În perioada decembrie 2020 – mai 2021, mai mulți primari și consilieri locali au fost instruiți spre o mai bună organizare și funcționare în cadrul comunităților pe care le reprezintă. Cum să elaboreze și să ge…
    VIDEO/ Școala aleșilor locali: „Democrația începe de la firul ierbii”

    Președinta Sandu, despre cazul secțiilor de vot în străinătate: „Pe unii membri CEC se pun presiuni de unii politicieni ca să nu se mărească numărul secțiilor de vot”

    Președinta R. Moldova, Maia Sandu, susține că „unii politicieni pun presiuni pe membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca să nu permită creșterea numărului secțiilor de vot” care urmează să fie deschise în…
    Președinta Sandu, despre cazul secțiilor de vot în străinătate: „Pe unii membri CEC se pun presiuni de unii politicieni ca să nu se mărească numărul secțiilor de vot”

    România anunță că va trimite militari în Africa de Vest. Decizia Bucureștiului, salutată de ministra franceză a Apărării

    România va trimite în luna octombrie 45 de militari în misiunea Takuba, care acționează în regiunea Sahel din Africa și al cărei scop este combaterea grupărilor teroriste prezente în zona Liptako, aflată la con…
    România anunță că va trimite militari în Africa de Vest. Decizia Bucureștiului, salutată de ministra franceză a Apărării