Averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău – Ziarul de Gardă
  • Averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău

    Averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău
    24 septembrie 2021 | 09:43

    15 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea a cinci funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii au ajuns în atenția opiniei publice după ce au luat mai multe decizii dubioase în dosare de rezonanță, au acumulat averi de milioane, au fost sancționați pentru hotărârile emise sau au prejudiciat bugetul cu zeci de mii de euro, în urma cauzelor pierdute la CtEDO. Pentru unii candidați aceasta este a doua sau chiar a treia încercare de a accede la Curtea de Apel.  

    Concursurile pentru suplinirea funcțiilor de judecător la Curtea de Apel (CA) Chișinău au fost anunțate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încă în toamna anului 2020. ZdG a analizat averile și cariera celor 15 pretendenți, înscriși în cursa pentru cele 5 locuri vacante, și vă prezintă profilurile lor.

    Venituri de peste 2 milioane de lei și noi mașini de lux

    Magistratul Ghenadie Pavliuc locuiește într-o casă dintr-o zonă de elită din Chișinău, chiar dacă atât el, cât și soția sa – medic de profesie – au lucrat doar la stat. Deși deține o casă de lux din 2011, Pavliuc se numără printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, într-un bloc construit special pentru judecători. În 2020, magistratul a vândut apartamentul obținut în 2017 și parcarea subterană atribuită imobilului. Deși a cumpărat apartamentul cu circa 21 de mii de euro, Pavliuc a reușit să-l vândă cu 35 de mii de euro. Conform declarației de avere și interese personale, tot anul trecut, familia Pavliuc și-a reînnoit garajul. Magistratul a vândut un BMW X3, cu care s-a plimbat un an, și un Renault KADJAR, care a aparținut familiei sale mai puțin de un an. În schimb, în 2020, în garajul judecătorului au ajuns două autoturisme Lexus NX300h – unul din 2015, achiziționat cu 362 de mii de lei, aproape cât leafa primită anul trecut de judecător, și altul, din 2017, procurat cu circa 479 de mii de lei. În 2020, familia Pavliuc a avut un venit total de 2,2 milioane de lei.

    Dosarele de rezonanță și „problemele” de după retragerea PDM de la guvernare 

    Din ianuarie 2017, Ghenadie Pavliuc este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, funcție obținută în urma unui concurs repetat, la care a participat de unul singur. Pavliuc a fost promovat de ex-președintele Igor Dodon chiar după prima solicitare venită din partea CSM, mandatul acestuia urmând să expire în iunie 2021. 

    În septembrie 2020, magistratul s-a înscris și la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din rândul instanțelor de prim nivel, rezultatele urmând a fi anunțate în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, care a fost amânată, din cauza condițiilor epidemiologice.

    Ghenadie Pavliuc

    Pavliuc a ajuns în atenția opiniei publice după ce a pronunțat mai multe decizii dubioase. În 2015, judecătorul i-a aplicat deputatului fugar Ilan Şor mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv, iar peste trei săptămâni tot el l-a eliberat pe Șor din arest la domiciliu. Pavliuc l-a trimis după gratii pe fostul premier Vlad Filat, iar ulterior l-a salvat de pușcărie pe fostul deputat PDM, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În timp ce magistratul „delibera” pe acest caz, ZdG a surprins cum din biroul său a ieșit Adriana Bețișor, fostă procuroră la Procuratura Anticorupție. Deși Inspecția Judiciară s-a autosesizat, procedura disciplinară în privința celor doi a fost încetată. Conform informațiilor de pe site-ul CSM, în ultimii șase ani, numele judecătorului a ajuns, de cel puțin 7 ori, în vizorul Colegiului Disciplinar, dar de fiecare dată contestațiile au fost respinse. 

    ZdG a scris anterior despre deciziile controversate, cariera și averea judecătorului. Pavliuc preciza atunci că „nu putem să vorbim despre decizii controversate atâta timp cât fiecare hotărâre judecătorească a fost menținută de instanţa ierarhic superioară. De altfel,  putem să discutăm că absolut toate deciziile tuturor judecătorilor sunt controversate. Mulţi pot spune că nu le place o soluţie luată şi o cataloghează drept controversată. Dar nu-i chiar corect”.

    În vara anului 2019, Pavliuc a fost înlăturat de CSM din funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, după ce fostul judecător Mihai Murguleț s-a plâns de presiuni din partea președinților instanțelor. Pavliuc a contestat decizia la CA și a revenit la muncă. Tot în vara anului 2019, magistratul a fost revocat din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ), după ce fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a solicitat CSM-ului să demonstreze că poate „curăța sistemul judecătoresc”. Și atunci judecătorul a atacat decizia și a obținut câștig la CA, întrucât destituirea s-ar fi produs în perioada concediului de 7 luni, pe care l-a luat la puțin peste o lună după plecarea democraților de la guvernare. 

    Procedură penală și atacuri la adresa procurorilor 

    Ghenadie Pavliuc a participat activ, prin discursuri critice, la două Adunări generale extraordinare ale judecătorilor, scopul cărora a fost ridicarea mandatelor actualilor membri ai CSM. Comisia de la Veneția a pus sub semnul întrebării legalitatea acelor întâlniri, iar CSM a continuat să lucreze.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Pavliuc Ghenadie, a fost obiect de examinare la CtEDO. Este vorba de dosarul „Ceaicovschi vs Moldova”, în care Guvernul a fost obligat să achite despăgubiri de 14 mii de euro. În 2016, Pavliuc a fost evaluat de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 90 de puncte în cadrul procedurii de evaluare, iar în 2019 – cu „excelent”, acumulând în total 87 de puncte. În august 2020, procurorii anticorupție au început urmărirea penală privind faptele admise în exercițiul funcției de către Ghenadie Pavliuc, după care magistratul a lansat mai multe atacuri în adresa procurorilor, inclusiv a șefului Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, pe care îl acuză de persecuții. Aceasta este a treia încercare a lui Pavliuc de a obține un mandat de judecător la CA Chișinău. 

    A vândut apartamentul din blocurile destinate judecătorilor și a procurat o casă de milioane

    Și judecătorul Boris Talpă a beneficiat de apartament la preț preferențial, într-un bloc din Chișinău, construit special pentru judecători. Astfel, pentru un apartament de 70 metri pătrați Talpă a plătit doar 26 de mii de euro. Anul trecut, magistratul a vândut bunul imobil cu 39,5 de mii de euro, adică cu peste 13 mii de euro mai mult față de prețul de achiziție. Tot anul trecut, Talpă a vândut un apartament cu 39 de mii de euro și a achiziționat o casă de locuit de 129 metri pătrați, cu 130 mii de euro, echivalentul a circa 2,8 milioane de lei. Conform declarației de avere și interese personale, în 2020, judecătorul a acumulat datorii de aproape un milion și jumătate de lei, după ce a contractat trei credite bancare. 

    Boris Talpă

    Boris Talpă activează de 12 ani în sistemul judecătoresc. După trei ani în care a activat în instanța de fond din Dubăsari, el a fost promovat, printr-un decret semnat de Marian Lupu, președintele interimar de atunci, în funcția de președinte al Judecătoriei Dubăsari, iar peste doi ani fostul președinte Nicolae Timofti l-a numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În 2016, plenul CSM l-a detașat de la Judecătoria Dubăsari pentru exercitarea funcției de director al Centrului Informații Juridice în cadrul Institutului Național al Justiției, iar în 2018 termenul de detașare a fost prelungit cu 18 luni. În februarie 2017, acesta a fost evaluat de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pentru activitatea de judecător, obținând calificativul „excelent”. E a doua tentativă a lui Boris Talpă de a accede în fotoliul de judecător la CA Chișinău.  

    Avere modestă și respingerile de promovare ale doi președinți 

    Din 2011, Maria Chiperi locuiește într-o casă a cărei valoare indicată în declarațiile de avere și interese personale este de zero lei. Anul trecut, judecătoarea s-a ales cu ½ cotă-parte dintr-un teren intravilan, a cărui valoare indicată este de 20 mii de lei. Chiperi este proprietara a două autoturisme – un Honda CRV din 2002, achiziționat în 2019 cu 5 mii de euro, și un Volkswagen Golf, fabricat în 1999 și achiziționat în 2012 cu 1 800 de euro. 

    Maria Chiperi și-a început cariera de judecătoare în 2005, la Judecătoria Anenii Noi. În martie 2010, CSM a depus la Președinție un demers, cerându-i lui Mihai Ghimpu să o numească pe Maria Chiperi magistrată până la atingerea plafonului de vârstă. Solicitarea CSM a fost respinsă. Peste o lună, membrii CSM au repetat demersul, iar șeful statului s-a văzut obligat să semneze decretul. Un an mai târziu, aceasta a fost avansată în funcția de vicepreședintă a Judecătoriei Anenii Noi, printr-un decret semnat de Marian Lupu. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti, însă în 2017 nu a fost atât de norocoasă, când președintele Igor Dodon i-a respins candidatura, invocând motive de integritate.

    Procedură disciplinară, la indicația ministrului de Justiție 

    Chiperi a solicitat CSM să fie propusă în mod repetat Președinției, dar membrii Consiliului au respins cererea și au anunțat concurs de suplinire a funcției vacante de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi, la care Chiperi nu a participat.

    În iulie 2012, la indicația lui Oleg Efrim, atunci ministru al Justiției, a fost intentată o procedură disciplinară în privința judecătoarei Chiperi, fiind bănuită că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro. La 7 septembrie 2012, Colegiul Disciplinar a respins propunerea de aplicare a sancțiunii în privința magistratei și a clasat procedura disciplinară. La 30 octombrie 2015, Colegiul Disciplinar a respins și contestația unei petiționare care s-a plâns pe acțiunile judecătoarei Chiperi. În cadrul ultimei evaluări a performanțelor, judecătoarea Chiperi a primit calificativul „foarte bine”.

    Judecătorul cu automobile subevaluate 

    Ghenadie Mîra activează ca judecător într-un centru raional, dar locuiește într-un apartament din Chișinău, procurat în 2017. Locuința de circa 65 de metri pătrați se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și l-a costat pe magistrat 375 de mii de lei. Tot din 2017, Mîra deține un spațiu de 13,8 metri pătrați, achiziționat cu 36 mii de lei. Acesta mai are un apartament de circa 34 de metri pătrați, achiziționat în 2003 cu circa 192 de mii de lei. 

    Ghenadie Mîra

    Magistratul indică în declarațiile de avere și interese personale și două automobile subevaluate. În 2011, a cumpărat un Volkswagen Golf 5, fabricat în 2006 cu 46 mii de lei, deși în 2021 un astfel de automobil este vândut la prețuri cuprinse între 90 și 110 mii de lei. Mîra deține și un automobil Audi A6 din 1995, procurat în 2010 cu 31 de mii de lei, adică cu mai puțin de 1 500 de euro. Pe site-urile de specialitate un astfel de automobil valorează între 45 și 65 de mii de lei. Pentru anul 2020, magistratul indică venituri din salariu de circa 331 de mii de lei – peste 27 de mii de lei lunar. 

    Două hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului și nicio sancțiune

    Ghenadie Mîra are 10 ani de experiență în justiție, în septembrie 2011 fiind numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca. La 30 iunie 2017, printr-un decret semnat de ex-președintele Dodon, magistratul a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi, iar 11 zile mai târziu CSM a depus la Președinție un demers prin care a cerut numirea lui Mîra în funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi, pe un termen de 4 ani. Două luni mai târziu, Igor Dodon a semnat decretul de numire. În 2016 și 2019, Ghenadie Mîra a fost evaluat de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Numele magistratului figurează în două hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise în 2017 și în 2021, dar plângerile depuse în privința sa au fost declarate neîntemeiate. 

    În 2020, Mîra a încercat să obțină un fotoliu de membru al Consiliului INJ, participând la două concursuri în acest sens. În mai a pierdut în fața lui Vitalie Stratan, actualul președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, înscris și în concursul pentru ocuparea funcției de judecător la CA Chișinău. Judecătorul Mîra a obținut însă un fotoliu de membru al Consiliului INJ în decembrie 2020, participând la un concurs amânat de trei ori. În luna septembrie a anului trecut, Mîra s-a înscris și la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din rândul instanțelor de prim nivel, la care participă și judecătorul Ghenadie Pavliuc.

    Mașină nouă în 2020, cu bani împrumutați de la mama 

    Ion Malanciuc

    Ion Malanciuc, de la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, și soția sa dețin în proprietate patru apartamente și un garaj în Chișinău. Cel mai mare bun imobil are o suprafață de 133 de metri pătrați și a fost procurat în 2017, împreună cu mama sa, Maria Malanciuc, judecătoare la Judecătoria Ungheni, care și-a încheiat cariera în februarie 2019, în  legătură  cu  atingerea  plafonului  de vârstă. 

    Cei doi judecători, mamă și fiu, dețin și un garaj de 21 de metri pătrați care, împreună cu apartamentul, i-a costat peste un milion de lei. Alte două apartamente ale lui Malanciuc, situate în sectoarele Centru și Ciocana din Chișinău, sunt date în locațiune, iar anul trecut i-au adus judecătorului un venit de 4680 de euro. Judecătorul indică în declarația de avere și interese personale pentru 2020 și un apartament de 65 de metri pătrați, achiziționat în 2008 cu 420 de mii de lei, care aparține soției sale, angajată la Agenția Proprietăți Publice, și mamei acesteia. În 2020, magistratul a intrat în posesia unui autoturism Toyota RAV4, fabricat în același an. Mașina l-a costat puțin peste 26 de mii de dolari, echivalentul a peste 420 de mii de lei, venituri pe care acesta, împreună cu soția sa, le-ar obține într-un an și jumătate. Ion Malanciuc a explicat pentru ZdG că automobilul a fost cumpărat din economii și împrumuturi.

    „Mașina a fost luată în leasing. De la bancă am luat 10 mii de dolari și de la mama 200 de mii de lei. Restul i-am dat eu. Mama are pensie de 20 de mii de lei, iar când a ieșit la pensie a primit o indemnizație unică în valoare de circa 200 de mii de lei”, a spus pentru ZdG Ion Malanciuc.

    Magistratul trebuie să-i restituie mamei sale banii în următorii cinci ani, iar creditul bancar în valoare de 10,1 mii de dolari este scadent în 2023. 

    Ion Malanciuc și-a început cariera în noiembrie 2011, fiind numit judecător la instanța de fond din Dubăsari. Cinci ani mai târziu, este promovat în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret semnat de ex-președintele Nicolae Timofti, ulterior a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. Numele lui Malanciuc figurează într-o hotărâre a Colegiului Disciplinar din octombrie 2016, prin care a fost respinsă contestația unui petiționar care s-a plâns pe acțiunile judecătorului. În 2016 și 2019, Malanciuc a fost evaluat de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. 

    Casă de milioane și „parc” auto cu mașini de lux și camioane 

    Gheorghe Stratulat locuiește, împreună cu soția, Iana Stratulat, într-o casă de milioane din Chișinău, amplasată pe un teren de cinci ari. Acesta deține ½ cotă-parte din imobilul cu o suprafață de 419 metri pătrați, a cărui valoare indicată în declarațiile de avere și interese personale este de circa 2,6 milioane de lei, iar terenul de cinci ari adiacent casei a costat familia Stratulat 472 de mii de lei. Magistratul a precizat pentru ZdG că locuința a aparținut socrilor săi și a fost transmisă soției sale, în 2015. Ulterior, după înregistrarea căsătoriei în 2017, i-a revenit ½ cotă-parte din imobil. 

    Gheorghe Stratulat

    Familia Stratulat deține „un parc” auto din camioane și mașini de lux. Din cele 9 automobile pe care le dețin soții Stratulat, două camioane de model Ford Transit, un Land Rover și un Volkswagen Caddy au fost date anul trecut în locațiune SRL-ului „Șapte Spice”, companie în care Iana Stratulat deține 25% din acțiuni. Conform declarației de avere și interese, în rezultatul locațiunii autoturismelor, bugetul familiei Stratulat s-a mărit anul trecut cu aproape 505 mii de lei, în timp ce venitul obținut din salariul de judecător a fost de circa 275 de mii de lei. Tot în 2020, magistratul a vândut un autocamion Ford Tranzit cu 30 de mii de lei, în timp ce cele patru camioane din garajul său sunt evaluate la sume cuprinse între 84 și 92 de mii de lei.

    Judecătorul Stratulat se plimbă cu un automobil Toyota Land Cruiser de 48 de mii de euro, pe care l-a primit în posesie de la tatăl său, Iurie Stratulat. În garajul familiei Stratulat se mai găsește un Land Rover Freelander fabricat în 2011 și achiziționat în 2014 cu 245 de mii de lei, un autoturism Toyota Avensis din 2008, cumpărat în 2009 cu 100 de mii de lei și o Toyota Rav4, fabricată și achiziționată în 2017 la preț de aproape 453 de mii de lei. 

    Camioanele au fost dobândite de către soția mea până la căsătorie. În perioada 2015-2017. Au fost dobândite cu banii socrilor și ai soției. O parte dintre camioane sunt date în locațiune societății, unde soția este asociată. Automobilul de model Land Rover, trecut în declarația mea de avere, a fost a socrului, iar el l-a oferit soției. Și acest automobil este dat în locațiune”, a explicat Gheorghe Stratulat pentru ZdG. 

    9 proceduri disciplinare, declarate neîntemeiate, în 7 ani de activitate

    Gheorghe Stratulat a fost numit, în aprilie 2014, judecător, pe termen de cinci ani, la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău. Deși activează în sistem de nici 7 ani, conform site-ului CSM, Stratulat a figurat în cel puțin nouă proceduri disciplinare, toate fiind respinse ca neîntemeiate. În februarie 2019, activitatea judecătorului Stratulat a fost evaluată de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, obținând calificativul „foarte bine”.  

    Trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Toate trei plângeri au fost declarate neîntemeiate

    Sergiu Daguța a fost numit în 2002 în funcția de judecător. De atunci a activat doar în cadrul Judecătoriei Chișinău. În 2018, pentru o scurtă perioadă, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Numele lui Sergiu Daguța figurează în trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise între anii 2016 și 2019, doar că plângerile depuse în privința sa au fost declarate neîntemeiate. 

    În 2014, 2017 și 2020, Sergiu Daguța a fost evaluat de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. 

    Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, care activează ca avocată, într-un apartament de 97 de metri pătrați amplasat în sectorul Ciocana din capitală, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Înainte de a procura această locuință, familia Daguța a pus la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei Daguța

    Din anul 2005, familia Daguța locuia într-un apartament de 42 de metri pătrați, în sectorul Râșcani al capitalei. Apartamentul fusese cumpărat în 2005 și a fost vândut în ianuarie 2016. Cu doi ani mai devreme, în martie 2014, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a decis să-i repartizeze familiei Daguța un apartament de 55 de metri pătrați. Decizia a fost luată după ce judecătorul a acționat în judecată autoritățile municipale, solicitând să fie asigurat cu locuință, în virtutea legii. Prin hotărârea CA Chişinău din 10 decembrie 2009, CMC era obligat să-l asigure pe Sergiu Daguţa cu un spațiu locativ, hotărârea fiind menținută în 2010 și de către CSJ. 

    Familia Daguța a intrat în apartamentul amplasat pe strada Zadnipru din capitală în luna iunie a aceluiași an. În decembrie 2014, judecătorul s-a adresat în judecată și a cerut și prejudiciu moral în valoare de 47,9 mii de lei, motivând că pe parcursul a peste 4 ani, prin neexecutarea hotărârii CA Chişinău privind asigurarea lui cu spațiu de locuit, i-a fost cauzat prejudiciu moral și a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare, în termen rezonabil, a hotărârii judecătoreşti. Instanțele i-au acordat acestuia un prejudiciu de 10 mii de lei, sumă care a rămas în vigoare și la CSJ. 

    În paralel, începând cu anul 2014, familia Daguța a investit și într-un apartament de 66 de metri păstrați în blocul construit la prețuri preferențiale pentru judecători, amplasat pe strada Ceucari, locuință care a intrat în proprietatea familiei în 2017. În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Sergiu Daguța a indicat venituri de 1980 de euro din darea în chirie a unui apartament. Daguța candidează nu doar la funcția de judecător la CA Chișinău, dar și la funcția de judecător la CSJ.

    Șase hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Zero sancțiuni

    Serghei Dimitriu a fost numit în 2008 judecător la Judecătoria Botanica din Chișinău, unde activează până în prezent. În 2018 a exercitat, temporar, funcția de vicepreședinte al instanței. Începând cu anul 2016, numele judecătorului figurează în șase hotărâri emise de Colegiul Disciplinar, toate respinse ca fiind neîntemeiate pe fapte și probe. 

    În ultimii trei ani, Dimitriu a fost evaluat de trei ori de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ), după ce a solicitat să fie promovat într-o instanță ierarhic superioară, însă nu a reușit să obțină voturile membrilor CSM. În 2013, 2016 și 2019, acesta a fost evaluat și de către CEPJ, de fiecare dată obținând calificativul „foarte bine”.

    Judecătoria Botanica din Chișinău.

    Apartamentul și datoria de la banca unde lucrează soția judecătorului

    Serghei Dimitriu locuiește, împreună cu familia, într-un apartament de 78 de metri pătrați din Chișinău, pe care l-a achiziționat în octombrie 2017 cu 31 de mii de euro. În același an, cu doar două luni mai devreme, familia sa a vândut cu 37,5 mii de euro un apartament de 71 de metri pătrați amplasat pe strada Ceucari, bun imobil construit special pentru judecători, în care a investit începând cu anul 2014. Familia Dimitriu mai deține o cotă-parte de ⅓ într-un apartament dintr-un bloc vechi din sectorul Botanica, acesta aparținând părinților soției judecătorului încă de la începutul anilor ’90, dar și un automobil Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și cumpărat în 2019. 

    Din 2017, când a cumpărat apartamentul în care locuiește, familia Dimitriu a contractat un credit de 550 de mii de lei, scadent în 2022. Tatiana Dimitriu, soția judecătorului care este angajată la instituția bancară de la care au contractat creditul, declară pentru 2020 venituri salariale de 409 mii de lei. La fel ca și Sergiu Daguța, Dimitriu candidează nu doar la funcția de judecător la CA Chișinău, dar și la funcția de magistrat al CSJ.

    În 2015 a fost sancționat cu „avertisment”. Judecătorul nu a contestat pedeapsa

    Vitalie Stratan este judecător din anul 2008, iar din 2017 este vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, pentru scurt timp, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de către Mihai Murguleț, dar a revenit în funcție. 

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se menționează că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a fost pedepsit cu avertisment după ce s-a constatat că a obligat organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de către CSM, ea nefiind contestată de către magistrat. 

    Casă nouă cumpărată în 2018 și apartament la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

    Vitalie Stratan

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu suprafața de 116 metri pătrați, procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra din municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan are un apartament de 50 de metri pătrați, obținut prin donație în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, de la părinți, o cotă-parte de ⅓ dintr-un alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003, dar și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu actualul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici. 

    „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu deputatul Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare ca dlui cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Și mă mândresc cu așa colegi. Dlui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”, precizează judecătorul Vitalie Stratan. 

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit de 960 de mii de lei, scadent în 2033. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 metri pătrați, în care a investit începând cu 2014. Imobilul este amplasat în blocul din strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători, la preț preferențial. „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”, ne-a transmis judecătorul.

    Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător al CSJ.

    Averea magistratei Cheptea

    Magistrata Cristina Cheptea este, din 2018, proprietara unui apartament de 71 metri pătrați, cu o valoare de circa 683 de mii de lei. Totodată, după ce, în 2019, a vândut cu 280 mii de lei un BMW X5, familia judecătoarei a intrat în posesia unui autoturism Honda CRV, fabricat în 2013, pentru care indică o valoare de 150 mii de lei. 

    Pentru anul 2020, judecătoarea indică că a ridicat din salariul de funcție și concedii medicale  circa 287 mii de lei. În același timp, soțul magistratei, care activează în domeniul afacerilor, a obținut pe parcursul anului trecut circa 369 de mii de lei. 

    În atenția publică pentru respingerea mandatului de arest pe numele judecătorului CSJ, învinuit de spălare de bani

    Cristina Cheptea

    În 2021, se împlinesc 13 ani de când magistrata Cristina Cheptea activează în sistemul judiciar. Cheptea își începe cariera în instanța de fond la Sângerei, în 2008, atunci când este numită judecătoare, pe un termen de cinci ani. În 2013, este numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă, iar cinci ani mai târziu ajunge, prin transfer, la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. La începutul anului 2021, magistrata este transferată la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. 

    Judecătoarea a ajuns în atenția publică atunci când a respins demersul procurorilor anticorupție de a elibera mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele ex-judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. 

    Refuzul judecătoarei Cristina Cheptea de a elibera un mandat de arestare a ajuns, ulterior, să fie investigat de procurorii anticorupție, care au inițiat, în noiembrie 2019, un dosar penal, „în baza bănuielii rezonabile despre comiterea unor fapte ilegale de către judecătoare, la emiterea deciziei”.

    Astfel, pentru cercetarea tuturor circumstanțelor au fost emise ordonanțe privind ridicarea de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a înregistrărilor video efectuate de camerele de luat vederi din instanță, în ziua în care a avut loc ședința în dosarul pe numele lui Sternioală. Atunci, vicepreședintele instanței, Ghenadie Pavliuc, s-a opus, iar asta a dus la faptul ca Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție (PA) de atunci, să transmită un demers către CSM, solicitând inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a magistratului Ghenadie Pavliuc, pentru că ar fi îngrădit drepturile procurorului. În demers se spune că neexecutarea ordonanțelor procurorului în termeni restrânși se va solda cu pierderea informației solicitate, „fapt ce va genera imposibilitatea aflării adevărului pe caz”.

    Având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”

    În acest context, 14 judecători de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au semnat un document adresat conducerii R. Moldova, dar și conducerii organelor din Justiție prin care semnalau despre practicile de intimidare ale procurorilor asupra magistraților pentru ca aceștia să emită decizii ilegale în favoarea acuzatorilor de stat. 

    Cauza în care figurează Sternioală și în care judecătoarea Cheptea a respins demersul procurorilor anticorupție de a elibera mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele acestuia este la etapa de urmărire penală, fostul magistrat judecându-se cu CSM pentru anularea hotărârii Consiliului, prin care instituția și-a dat acordul să fie cercetat penal. Dacă judecătorii vor accepta demersul lui Sternioală, cauza penală în privința sa ar putea fi clasată. În luna decembrie 2020, în litigiul dintre CSM și Oleg Sternioală, CA Chișinău anunța pe site-ul său că urma ședința de pronunțare. Aceasta însă a fost amânată, la acest moment fiind programate ședințe de examinare a cauzei. 

    Ulterior, magistrata Cristina Cheptea a reapărut în atenția publică atunci când a prelungit mandatul de arestare pe numele lui Viorel Morari, bănuit de abuz de serviciu și fals în acte publice. Atunci, magistrata justifica decizia în felul următor: „reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”.

    Sancționată pentru încălcarea normelor imperative ale legislației

    Totodată, pe când activa la Judecătoria Sângerei, Cheptea a fost sancționată de Colegiul Disciplinar cu „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Mai exact, magistrata a primit „avertisment” pentru că nu a ținut cont în măsură deplină de circumstanțele cauzei, de faptul că infracțiunea săvârșită de către inculpat face parte din categoria celor deosebit de grave, şi, i-a aplicat pedeapsa cu suspendarea executării ei pe termen de probă, încălcând astfel prevederile Codului Penal. Magistrata nu a contestat în instanță decizia Colegiului Disciplinar. 

    În anii 2017 și 2019, judecătoarea a figurat în alte două sesizări privind anumite abateri disciplinare, ambele declarate inadmisibile. În mai 2016, CEPJ i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine”, drept urmare a acumulării a 82 de puncte în cadrul procedurii de evaluare. Trei ani mai devreme, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „bine”, acumulând 77 de puncte.

    Nimic așa, de îmbogățire”

    În anul 2019, printr-un contract de vânzare-cumpărare averea magistratului Alexandru Sandu s-a mărit cu câteva cote-părți în mai multe imobile. Potrivit declarației de avere și interese personale, în luna iulie 2019, judecătorul a intrat în posesia unei ½ cotă-parte dintr-un apartament de circa 76 metri pătrați, estimat la aproape 160 de mii de lei. Totodată, prin același contract, magistratul a obținut altă ½ cotă-parte din patru alte averi imobile și ½ dintr-un garaj, dar și ½ cotă-parte dintr-un teren de 968 de metri pătrați.

    Imobilul acesta e un apartament la sol – o casă, nu mare, și e împărțită în două. Și deja este terenul aferent, și iată pe terenul acesta aferent, sunt niște vechituri acolo. (…) Banii provin, vă spun cum… Dacă e ½, am luat împreună cu părinții. Eu nu pot să scriu așa, cu părinții, să spun că e al meu, dar nu el a meu ș.a.m.d. E împreună cu părinții, aveau posibilitate pentru că lucrau amândoi și primeau și pensie. Eu am fost nevoit să iau un credit de la bancă ca să cumpăr. Nimic așa, de îmbogățire”, a explicat magistratul, precizând că folosește imobilul ca pe o „casă de vară”.

    Familia magistratului mai deține din 2001 dreptul de folosință (abitație) a unui apartament, estimat la circa 71 de mii de lei. Totodată, printr-un contract de cesiune a drepturilor, în 2018, aceasta a intrat în posesia unui alt apartament cu o valoare indicată de aproape 812 mii de lei. În declarația sa, judecătorul mai indică un automobil de model Volkswagen Touran, fabricat în 2004 și dobândit în anul 2010 cu circa 135 de mii de lei, dar și un scuter „Viper Victory F” din 2008, dobândit în 2018 cu circa 10 mii de lei.

    Până în anul 2022, judecătorul trebuie să ramburseze un credit în valoare de 101 mii de lei, contractat în 2019.

    Mustrare” pentru emiterea hotărârii în cazul „atacului raider” de la Moldova Agroindbank 

    Alexandru Sandu

    Magistratul Sandu își începe cariera de magistrat în 2003 la Judecătoria Ialoveni, atunci când este numit în funcția de judecător, prin decretul președintelui R. Moldova de atunci, Vladimir Voronin, pe un termen de cinci ani. Ulterior, în 2008, este numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ialoveni, pe un termen de patru ani, precum și judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Începând cu ianuarie 2017, timp de un an, magistratul a exercitat atribuțiile judecătorului de instrucție la Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni. În această perioadă, Sandu prezintă CSCJ actele și dosarul, solicitând atât transferul într-o instanță judecătorească de același nivel, adică la Judecătoria Chișinău, cât și promovarea într-o instanță judecătorească ierarhic superioară, adică la CA Chișinău. 

    Atunci, Colegiul a admis candidatura lui Sandu pentru participarea la concurs, în ambele cazuri. În luna mai 2019, Alexandru Sandu este numit judecător la Judecătoria Chișinău, în urma unui concurs fără contracandidați. Ulterior, în luna iulie, este desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al instanței.

    Judecătorul a figurat în mai multe petiții, sesizări și proceduri disciplinare, respinse ulterior  ca fiind neîntemeiate. În 2011, magistratul s-a ales cu o sancțiune disciplinară – „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior, fiind admisă contestația depusă de Sandu, magistratul s-a ales doar cu o „mustrare”. Numele lui Sandu figurează într-o anchetă a ZdG din 2012, fiind judecătorul care a emis hotărârea în cazul „atacului raider” de la Moldova Agroindbank, motiv pentru care s-a și ales cu acea mustrare. Atunci magistratul a precizat pentru ZdG că nu „consideră că a greșit”. 

    Sunt antipodul la acele persoanele care au orgoliul ăsta de „rânză moldovenească””

    În 2020, Colegiul Disciplinar a restituit Inspecției judiciare, pentru verificare suplimentară, o altă cauză în care magistratul era vizat într-o altă procedură disciplinară. Solicitat de ZdG, judecătorul a precizat că Inspecția judiciară a respins și de această dată sesizarea. Totodată, Sandu a ținut să precizeze căsunt antipodul la acele persoanele care au orgoliul ăsta de „rânză moldovenească”, știți cum: nici bună ziua, nici bună seara, chiar dacă omul scrie plângere, chiar dacă ea oficial este neobiectivă, undeva poate persoana ceea nu degeaba a scris plângerea ceea”.

    Justițiabilii, câteodată, corect au ură față de justiția noastră, nu că noi suntem albi. Eu cred că așa oameni ca Iurii Sorochin (avocatul care a depus sesizarea, n.r.) trebuiesc la noi în Moldova, pentru că ei ne mai aranjează și ne mai pun la punct atunci când noi… Noi mereu trebuie să fim ținuți în tonus, ținuți de oameni, să ne critice, pentru că dacă nu ne critică oamenii și nu ne ocărăsc, noi ne stricăm lucrul, noi nu putem lucra, noi ne pierdem controlul, înțelegeți cum?”, a declarat magistratul. 

    Numele lui Alexandru Sandu figurează și într-o hotărâre prin care, în anul 2016, R. Moldova a fost condamnată la CtEDO pentru lipsa motivelor relevante și suficiente pentru aplicarea arestului preventiv, în baza căreia Moldova a achitat 3 mii de euro drept prejudiciu moral. Solicitat de ZdG, Sandu a precizat că „așa era legislația atunci”.

    În perioada ceea, chestiunile acestea nu erau reflectate și era o chestie obișnuită când persoanele pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave erau plasate în arest. Așa era legislația atunci, așa era o cutumă în sistemul judecătoresc”, a punctat magistratul.

    Totodată, judecătorul figurează și într-o altă cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO în 2019, în baza căreia statul a achitat reclamantei 14 mii de euro. CtEDO a constatat că instanței de fond i-a luat prea mult timp examinarea cererii reclamantei cu privire la stabilirea domiciliului copiilor (un an și jumătate), ceea ce e prea mult având în vedere posibilele consecințele asupra relațiilor dintre copii și părintele care nu locuiește cu ei.

    În 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „bine”, în urma susținerii evaluării performanțelor, acumulând în total 75 de puncte.

    La volanul unui automobil nedeclarat

    Numele judecătoarei Ana Cucerescu figurează într-o anchetă a portalului anticoruptie.md de la sfârșitul anului 2020, în care este surprinsă la volanul unui automobil de model Nissan Qashqai, care nu se regăsește în declarația de avere și interese personale pentru anul 2019. 

    Ana Cucerescu

    Mașina apare abia în declarația de avere a magistratei din anul 2020, însă nu indică că ar avea-o în proprietate, fiind înregistrată pe numele tatălui judecătoarei, Andrei Cucerescu. Potrivit declarației din 2019, magistrata a vândut cu un preț simbolic, de 10 mii de lei, automobilul de marca Volkswagen Polo, pe care îl avea în posesie, și pentru care indica o valoare subevaluată de 40 de mii de lei. În prezent, o mașină de un asemenea model și același an de fabricație costă aproximativ 60 de mii de lei. 

    Începând cu anul 2020, judecătoarea mai declară că deține, printr-un contract de comodat, un apartament de 90 de metri pătrați, care ar aparține mamei judecătoarei, Eugenia Cucerescu. Tot de la mama sa magistrata a primit, în 2020, o donație în valoare de 3,5 mii de euro. În 2019, Ana Cucerescu a contractat două credite în valoare totală de circa 200 de mii de lei, scadente în 2024, asta pe lângă un alt credit de circa 50 de mii de lei, pe care trebuie să-l ramburseze până anul viitor.

    Potrivit declarației de avere, magistrata are un salariu de funcție de aproape 24 de mii de lei lunar, care reprezintă unica ei sursă de venit.

    Președinta completului de judecători în dosarele „furtului miliardului” și în dosarul șefului suspendat al PA

    Cucerescu este numită pentru prima dată în funcția de judecătoare în septembrie 2011, la Judecătoria Bălți, pe un termen de cinci ani. În 2015 este transferată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe un termen de 6 luni, perioadă prelungită de cinci ori, până în anul 2018. La începutul anului 2019 este numită, prin transfer, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Începând cu luna februarie 2020, Cucerescu a devenit președinta completului de judecată care examinează dosarul șefului suspendat al PA, Viorel Morari. Tot Cucerescu este și președinta completului specializat de judecători care trebuie să examineze dosarele care vizează devalizarea sistemului bancar.

    Pe parcursul anilor 2018 și 2019, magistrata a fost subiectul a cinci sesizări privind atragerea la răspunderea disciplinară, toate fiind declarate inadmisibile de Colegiul Disciplinar.

    Cum s-a mărit în ultimii doi ani averea magistratului Mazureț

    Pe parcursul anilor 2019 și 2020, averea familiei judecătorului Roman Mazureț, ambii soți angajați la stat, s-a mărit considerabil. În 2020, familia judecătorului a procurat două automobile: unul de model Renault Scenic, fabricat în 2011, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei, și un Suzuki SX4, fabricat în 2009, de circa 70 de mii de lei.

    Tot în 2020, familia magistratului a vândut un apartament cu 39 de mii de euro, iar soția acestuia – un automobil de 70 de mii de lei. Anul trecut, Mazureț a ridicat un salariu de funcție de circa 252 de mii de lei, iar soția acestuia, angajată la Centrul Național Anticorupție, a obținut aproape 10 mii de lei din salariu, dar și indemnizații pentru nașterea copilului și incapacitatea de muncă, în valoare totală de aproape 136 de mii de lei.

    Un an mai devreme, în 2019, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 189 metri pătrați, pentru care indică o valoare de aproape 702 mii de lei. În baza aceluiași contract de vânzare-cumpărare, judecătorul a intrat în posesia altor trei averi imobile cu o valoare totală de circa 97 de mii de lei. Tot în 2019, judecătorul a primit, printr-un contract de donație, ½ cotă-parte dintr-un apartament care valorează circa 159 de mii de lei. Alte două terenuri cu o suprafață totală de circa 0,28 ha, a căror valoare se ridică la aproape 500 de mii de lei, au fost dobândite tot în 2019. În același an, magistratul a contractat două credite bancare, unul de aproape 1,2 milioane de lei, scadent în 2039, și altul de 160 de mii de lei, care urmează a fi rambursat până în 2024.

    Din organele procuraturii – judecător la Ocnița

    Roman Mazureț

    Începând cu 2006, timp de patru ani, Roman Mazureț a activat în organele procuraturii. Ulterior, în anul 2012, își începe cariera de magistrat, fiind numit în funcție, pe un termen de cinci ani, la Judecătoria Ocnița. În 2015, timp de șase luni activează la Judecătoria Bălți, iar în 2019 este numit judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, drept urmare a unui concurs fără contracandidați. Atunci, Mazureț a acumulat 61 de puncte. 

    Mazureț se regăsește în lista celor 14 magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, care au semnat un document adresat conducerii R. Moldova, dar și conducerii organelor din Justiție, prin care semnalau despre practicile de intimidare ale procurorilor asupra magistraților ca aceștia să emită decizii ilegale în favoarea acuzatorilor de stat. Se întâmplă după ce vicepreședintele instanței, Ghenadie Pavliuc s-a opus transmiterii PA imaginilor video din ziua în care a avut loc ședința în dosarul judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. 

    Conform informațiilor de pe site-ul CSM, în decembrie 2015 Colegiul Disciplinar a respins contestația unui petiționar, însă Olesea Plotnic, membra organului, a avut o opinie separată, fiind împotriva încetării procedurii disciplinare, pe motiv că „explicațiile judecătorului nu au fost argumentate suficient și probate în scris”. În iunie 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, acumulând 81 de puncte în cadrul evaluării. În aceeași perioadă, CSCJ i-a dat undă verde pentru promovarea în funcția de judecător la CA, după ce a acumulat 61 de puncte.

    Casa de 1,3 milioane obținută printr-un „contract de partaj”

    Începând cu anul 2020, familia magistratei Natalia Iordachi deține o casă de circa 134 de metri pătrați, cu o valoare indicată de aproape 1,3 milioane de lei, despre care judecătoarea susține că a obținut-o printr-un „contract de partaj”. Tot în 2020, printr-un contract de donație, Iordache a intrat în posesia a ½ cotă-parte dintr-o altă casă de 117 metri pătrați, cu o valoare de circa 24 de mii de lei. Tot prin contract de donație, judecătoarea arată că în 2020 a obținut cote-părți în alte trei averi imobile, a căror valoare totală este de circa 16 mii de lei. 

    Totodată, în 2020, familia magistratei a intrat în posesia a două terenuri intravilane, cu o valoare totală de circa 517 mii de lei, și, respectiv, prin contract de donație, a obținut cote-părți în alte șase terenuri: unul intravilan și cinci agricole.

    Natalia Iordachi conduce un automobil de model Toyota Auris, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013, pentru care indică o valoare de 6,3 mii de euro. Totodată, soțul judecătoarei deține un automobil marca Toyota Avensis, fabricat în 2009 și cumpărat în 2014 cu circa 8,4 mii de euro. Totodată, familia magistratei mai deține circa 283 de mii de lei în conturile bancare.

    În anul 2008 soacra mea a decedat și soțul a acceptat moștenirea asupra acestui sector de teren. Astfel, casa de locuit a fost construită treptat, pe parcursul mai multor ani de zile, din mijloace comune ale familiei. În toți acești ani am declarat în declarația de avere atât terenul, cât și casa de locuit, deși nu era finalizată, dată în exploatare și înregistrată în Registrul bunurilor imobile. În anul 2020 casa a fost dată în exploatare și, datorită modificărilor intervenite în Codul Civil  la 01.03.2019, conform cărora bunul imobil este doar terenul, iar construcțiile de pe el sunt îmbunătățiri ale acestuia, în Registrul bunurilor imobile a fost înregistrat ca proprietar doar soțul, care a obținut terenul prin moștenire. Având în vedere că locuința a fost construită din mijloace comune ale familiei, împreună cu soțul am încheiat la notar un contract de partaj a bunului imobil și ulterior am fost înregistrați în Registrul bunurilor imobile fiecare a câte ½ cotă-parte. Celelalte bunuri indicate în declarația de avere sunt amplasate la țară și au aparținut toată viața părinților mei. În 2020, concomitent cu perfectarea moștenirii după decesul mamei mele, tatăl meu a decis să-mi doneze mie cota-parte din bunuri care îi aparțineau”, a declarat Natalia Iordachi.

    Acuzații de abuz și sfidare a legii la adresa magistratei Iordachi

    Natalia Iordachi își începe activitatea la Judecătoria Sângerei, în august 2012, atunci când este numită în funcția de magistrată pe un termen de cinci ani. În 2017, este transferată la instanța nou-creată, Judecătoria Bălți, iar în iulie a aceluiași an este numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă. La sfârșit de 2017, magistrata este numită, prin transfer, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În martie 2018, este desemnată magistrată specializată în materie de insolvabilitate și lichidare la Judecătoria Chișinău. 

    Numele Nataliei Iordachi a apărut în spațiul public în luna octombrie 2020, în contextul dosarului „Glorinal”, pe care îl examina. Atunci, avocatul care apără interesele companiei de construcții aducea acuzații de abuz și sfidare a legii din partea magistratei. Apărătorul susținea că magistrata refuza să transmită dosarul instanței superioare, după ce a fost depusă o cerere de strămutate a examinării cauzei. 

    Pa parcursul anilor 2017-2021, numele Nataliei Iordachi a fost vizat în cinci hotărâri ale Colegiului Disciplinar al CSM, toate sesizările privind abaterile disciplinare în acțiunile magistratei fiind respinse. 

    În luna iunie 2020, CEPJ i-a acordat calificativul de „foarte bine”, magistrata acumulând un punctaj de 82 de puncte în cadrul procedurii de evaluare.

    Magistratul care nu indică niciun imobil

    Pentru anul 2020, magistratul Tudor Andronic a ridicat un salariu de funcție de aproape 288 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate patru terenuri agricole cu o suprafață totală de circa 2,6 ha, fără a indică valoarea acestora. Din anul 2018, Andronic conduce un automobil de model Toyota Auris, fabricat în 2013, despre care afirmă că aparține unei persoane fizice nerezidente. Totodată, acesta nu indică nicio locuință și trebuie să ramburseze până în anul 2024 un credit contractat în 2019 în valoare de 160 de mii de lei. 

    Solicitat de ZdG, magistratul a precizat că nu a indicat niciun imobil, pentru că „nu am înregistrat niciun imobil înregistrat după mine”. Totuși, întrebat unde locuiește, judecătorul a spus că locuiește în casa unei rude și nu cunoaște care este valoare imobilului.

    „Este o casă de la o rudă care a decedat și feciorii sunt plecați în America, și eu stau acolo de mai mulți ani. Când o să vină și o să-mi zică că trebuie să părăsesc, atunci o să părăsesc casa”, a spus Tudor Andronic, care, informat că va fi citat, s-a arătat indignat, precizând că: „Dacă o să scrieți ceva care nu corespunde adevărului, normal că eu o să reacționez și o să reacționez așa, cu bunul simț, da? Fiindcă la d-stră știți cum se primește? Dacă cineva dintre funcționari are o casă și indică, spuneți că prețurile sunt prea mici, da? Dacă eu nu am indicat că nu am acum după mine nimica, atunci spuneți: „Da de ce d-stră nu indicați? Dumneavoastră trebuie să indicați!”.

    Între funcția de magistrat și cea de procuror

    Activitatea lui Andronic în calitate de magistrat începe la Judecătoria Ungheni, în luna iunie 1998, atunci când este numit funcție, pe un termen de cinci ani. În anul 2003, este eliberat din funcție și nu activează în sistemul judiciar o perioadă de 11 ani, până în 2014, atunci când este numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

    Andronic aspiră la funcția de judecător la CA încă din 2016, atunci când a depus dosarul și actele la CSCJ, solicitând să fie promovat în funcția de judecător într-o instanță ierarhic superioară. Atunci CSCJ i-a admis candidatura pentru participarea la concurs. Astfel, Andronic a participat atât la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA din 2017, cât și la cel din 2018, la cel din urmă acumulând cel mai mic punctaj – 38 de puncte. Totodată, magistratul a participat și la concursul din 2019 pentru funcția de procuror general.

    În anii 2015-2020, judecătorul a fost vizat în opt hotărâri emise de Colegiul Disciplinar al CSM, toate sesizările fiind respinse.

    În anii 2016 și 2019, Andronic a fost evaluat de CEPJ. Deși în ambele cazuri, magistratul a acumulat în total 75 de puncte, în 2016 a primit calificativul „bine”, iar în 2019 – „foarte bine”.

    Notă: Concursul pentru suplinirea celor cinci funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău a fost anunțat de CSM la sfârșitul lunii octombrie 2020 și urma să fie desfășurat în cadrul ședinței CSM preconizată pentru 6 aprilie 2021, însă a fost amânat. Deocamdată nu a fost stabilită o altă dată pentru desfășurarea concursului. 

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Noi măsuri restrictive în România: noaptea vor putea circula doar persoanele vaccinate și cei cu legitimația de serviciu

    Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat noi măsuri restrictive, care vor intra în vigoare de luni, 25 octombrie: masca devine obligatorie în toate spațiile închise sau deschise. Circulația pe timpul no…
    Noi măsuri restrictive în România: noaptea vor putea circula doar persoanele vaccinate și cei cu legitimația de serviciu

    DOC/ Serviciile publice vor putea fi solicitate în formă electronică în mod prioritar

    Cabinetul de miniștri a aprobat Legea cu privire la serviciile publice, o premieră legislativă în R. Moldova, care presupune prestarea serviciilor publice în formă electronică în mod prioritar, dar și dreptul b…
    DOC/ Serviciile publice vor putea fi solicitate în formă electronică în mod prioritar

    Cifrele dezastrului. Statistica COVID a țărilor învecinate cu R. Moldova

    România atinge noi recorduri zilnice atât în cazul infecțiilor cu COVID-19, cât și al deceselor, pe fondul unei rate de vaccinare alarmant de reduse. Numărul cazurilor noi de COVID-19 se apropie de 19 mii pe zi…
    Cifrele dezastrului. Statistica COVID a țărilor învecinate cu R. Moldova

    37 de decese și 2068 de cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore

    37 de decese și alte 2068 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate miercuri, 20 octombrie, în R. Moldova. Din numărul total de cazuri, 14 cazuri asociate cu contact în afara țării: 3-Germania,…
    37 de decese și 2068 de cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore