Pensiile privilegiate ale judecătorilor: o pensie cât zece

La un an de la reforma sistemului de pensii şi de la promisiunile autorităţilor de majorare şi egalare a pensiilor tuturor categoriilor, 73% dintre cetăţeni trăiesc sub limita pragului de sărăcie, iar judecătorii beneficiază de o pensie care face cât zece pensii medii ale cetăţenilor după ce modificarea sistemului de pensii a fost declarată neconstituţională tot de judecători.

Acum doi ani, autorităţile susţineau că îşi doresc „un sistem de pensii atractiv, pentru un trai decent şi reducerea sărăciei, iar reforma sistemului de pensii va pune semnul egalităţii între toate categoriile de cetăţeni angajaţi în câmpul muncii”.

La un an de la reformă, 73% dintre persoanele pensionate trăiesc sub limita minimului de existenţă (1566 lei), cu o pensie de 1456 lei, iar judecătorii pensionaţi beneficiază de o pensie medie de 15 721 de lei, arată datele Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS). La un an de la reformă, judecătorii continuă să primească cele mai mari pensii dintre toate categoriile de funcţionari din R. Moldova.

Legea pensiilor judecătorilor – modificată de Parlament

Sursa: datele CNAS. Autor: Liliana Botnariuc

În 2014, s-a adoptat o lege care prevedea că judecătorii pot să iasă la pensie la vârsta de 50 de ani, în condiţiile în care au o vechime de muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care 12 ani şi 6 luni – în funcţia de judecător. „Dacă întrunea toate aceste condiţii, judecătorul putea beneficia de o pensie minimă de 55-80%, calculată din salariul mediu lunar al unui judecător în funcţie”, specifică Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice.

În 2016, a început reforma sistemului de pensii. Au fost adoptate modificări de către Parlament cu privire la unificarea pensiilor judecătorilor. Acestea presupun că toate categoriile de persoane vor avea aceeaşi vârstă de pensionare. Legea prevede excluderea privilegiului judecătorilor de a se pensiona la 50 de ani şi la un stagiu de 12,6 ani şi modificarea formulei de calcul a pensiei. Astfel, vârsta de pensionare a judecătorilor urma să fie majorată anual cu şase luni, de la 50 de ani la vârsta standard de pensionare – de 63 de ani, pensiile urmând să nu mai fie calculate în mărime de 55-80% din salariul judecătorului în funcţie, ci în condiţii generale – aproximativ 30-50% din salariul pe care îl are magistratul, atunci când pleacă din funcţie.

Reforma pensiilor presupunea şi majorarea stagiului special de cotizare a judecătorilor şi procurorilor până la 15 ani (actualmente 12 ani şi 6 luni) şi majorarea treptată a stagiului total de cotizare a acestora, în prezent 20 de ani, până la 35 de ani pentru femei şi bărbaţi. Modificările urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Echitatea socială, declarată neconstituţională de judecători

La 27 iulie 2017, Curtea Constituţională a adoptat o hotărâre prin care a declarat neconstituţională această prevedere legală adoptată de Parlament. „Respectiv, după această hotărâre a Curţii Constituţionale, judecătorii ies la pensie în condiţiile favorabile care au fost adoptate anterior, adică la 50 de ani, şi primesc aceeaşi pensie care variază de la 55% până la 80% din salariul mediu lunar al unui judecător în funcţie”, ne mai explică Guzun.

Judecătorii pensionaţi după 2016

Totodată, în urma modificărilor legislative din 2016, pensia judecătorilor pentru vechime în muncă se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi celor eliberaţi din funcţie pentru că au atins plafonul de vârstă, iar în cazul în care judecătorii demisionaţi sunt numiţi iarăşi în funcţia de judecător, achitarea pensiei este suspendată.

Ion Guzun ne explică că aceste prevederi sunt valabile doar pentru judecătorii care s-au pensionat după 2016: „Judecătorii nu mai pot lucra în aceleaşi funcţii, primind şi pensie, cu excepţia celor pensionaţi până în 2016, care beneficiază şi de salarii, şi de pensii. Începând cu 2016, poţi să primeşti doar salariu”.
Chiar şi aşa, expertul declară că, oricum, sunt foarte mulţi judecători care primesc şi pensie. De exemplu, în 2016, în justiţie activau 150 de magistraţi pensionaţi.

Cele mai mari pensii – prea mici pentru judecători

Deşi modificările pensiilor judecătorilor au fost declarate neconstituţionale, iar valoarea pensiei a rămas la fel de mare, o bună parte dintre magistraţi nu sunt mulţumiţi de pensiile calculate de CNAS, motiv pentru care au acţionat recent în judecată Casa Naţională de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei în conformitate cu legislaţia, care prevede că judecătorii ar trebui să beneficieze de pensie pentru vechimea în muncă în valoare de 80% din salariul lunar primit în exerciţiul funcţiei.

Unul dintre magistraţii nemulţumiţi de pensie este şi preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, numit în funcţie în 2015. În 2016, acesta a primit un salariu de peste 317 mii de lei şi o pensie de 114 mii de lei.

În 2017, Pleşca a atacat în instanţă de judecată Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru refuzul de a-i recalcula pensia, cerând o pensie lunară de 13 370 de lei în loc de 9 460 de lei. Preşedintele Curţii de Apel Chişinău a făcut trimitere la Legea cu privire la statutul judecătorului, potrivit căreia ar trebui să beneficieze de pensie pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariul lunar. Cauza urmează să fie judecată la Curtea de Apel Comrat.

„Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a precizat Pleșca.

Câștig în instanța de judecată

Acesta nu este singurul caz din rândul judecătorilor. ZdG a scris încă în 2010 despre cazul judecătorului Nicolae Clima (la acel moment preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), care a cerut recalcularea pensiei, iar Curtea de Apel i-a dat câştig de cauză. CNAS a fost obligată, în cazul lui Clima, de a efectua recalcularea pensiei de judecător reclamantului Nicolae Clima, reieşind din salariul nou de funcţie de 9300 de lei. Hotărârea judiciară arată că, „Clima a invocat practica judiciară, care demonstrează că ori de câte ori judecătorii au fost promovaţi în alte funcţii de judecători în instanţele ierarhic superioare sau în funcţii administrative, de atâtea ori recalcularea pensiei s-a efectuat din salariul nou al funcţiei”.

Judecătorii câştigă pensii şi mai mari, cetăţenii se resemnează

În timp ce mai mulţi magistraţi câştigă procesele de judecată, iar pensiile acestora – deja mari, sunt recalculate în baza salariilor mai mari, restul cetăţenilor continuă să trăiască în sărăcie şi să se conformeze „echităţii sociale”.

Restul cetăţenilor se conformează majorării vârstei de pensionare de la 57 de ani pentru femei şi 62 pentru bărbaţi la 63 de ani pentru femei şi bărbaţi până în 2028. Restul cetăţenilor se conformează majorării stagiului complet de muncă de la 30 la 34 de ani până în 2024, se conformează legislaţiei care prevede dreptul de recalculare a pensiilor o dată la doi ani doar persoanelor pensionate după anul 2017 şi le rămâne să se indigneze în continuare cu privire la legislaţia care nu prevede recalcularea pensiei pentru anii lucraţi după pensionare, deşi mai mult de 70 de mii de pensionari continuă să lucreze şi după pensionare.

În timp ce pensiile judecătorilor vor fi majorate cu încă două mii de lei în 2018, ajungând la o valoare de 17 mii, de la 1 octombrie 2018, 152 de mii de persoane pensionate în perioada 2012-31 martie 2017 vor beneficia de majorări ale pensiilor cu până la 300 de lei.

Datele CNAS arată că, în 2018, erau înregistraţi 274 de judecători care primesc o pensie pentru limita de vârstă.

Ce crede societatea despre pensiile judecătorilor?

Oleg Efrim, avocat, ex-ministru al Justiţiei (2011-2014)

„Cred că nu ar trebui să raportăm pensia judecătorilor la mărimea pensiei în societate. Nu trebuie să reducem pensiile judecătorilor, ca să ajungă aproape de cele mici, ci trebuie să majorăm pensiile altor cetăţeni, astfel încât acestea să devină aproape de cele ale judecătorilor. Magistraţii muncesc în cu totul alte condiţii decât marea majoritate a societăţii. Stresul zilnic la care sunt supuşi judecătorii justifică abordarea diferită a principiilor de pensionare a acestora. Desigur, vârsta de pensionare a judecătorilor ar trebui majorată. Cât despre condiţiile speciale de pensionare a judecătorilor – nu am niciun dubiu că trebuie să fie aşa, luându-se în considerare condiţiile specifice de muncă, deciziile pe care le iau zilnic. Nu trebuie să uităm că buna remunerare a unui judecător nu este doar pentru perioada în care acesta nu mai lucrează, dar este şi o garanţie pentru cei care muncesc, ca ei să-şi facă onest obligaţiile. Să ştie că dacă nu va comite ilegalităţi, dar va fi onest, atunci va avea o pensie decentă şi un trai decent când nu va mai fi în sistem.”

Liliana Palihovici, fostă deputată PLDM (2009-2017)

„Nu am nimic împotriva faptului ca judecătorii să primească pensii decente pentru munca decentă pe care o fac, dar consider neargumentată anularea modificării legislaţiei prin declararea neconstituţionalităţii acesteia doar pentru o categorie de persoane. Totodată, consider la fel de incorectă abordarea calculării pensiilor pentru persoanele care toată viaţa lor au avut la îngrijire o persoană cu dizabilitate severă. De exemplu, un părinte care are un copil cu paralizie cerebrală şi nu poate munci, toată viaţa stă acasă şi îngrijeşte copilul şi primeşte o pensie mizeră – acest lucru nu este declarat neconstituţional, iar o modificare care punea reguli mai clare pentru stabilirea pensiei judecătorilor a fost declarată neconstituţională, celelalte categorii fiind declarate constituţionale. Eu nu pot să zic dacă decizia Curţii Constituţionale este corectă sau incorectă, dar consider că pentru luarea unei astfel de decizii, judecătorii Curţii Constituţionale trebuiau să se documenteze mai mult.”

Victor Puşcaş, ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (1995-2001), ex-preşedinte al Curţii Constituţionale (2001-2007)

„Judecătorul trebuie să fie imparţial, obiectiv şi dacă este conflict de interese – să se abţină. Eu trebuie să mă abţin, deoarece sunt în conflict de interese şi e clar că o să interpretez aşa cum le convine judecătorilor, pentru că atunci când este conflict de interese părerea mea nu poate fi recunoscută de nimeni ca fiind obiectivă. Asta cer de la toţi judecătorii: dacă e conflict de interese, nu te va crede nimeni că eşti obiectiv, cu toate că poţi fi obiectiv sută la sută.”

Lilia Carasciuc, directoare executivă Transparency International Moldova

„S-ar putea să nu fiu obiectivă. Pentru mine, contează ca justiţia să fie independentă, cu verticalitate, echidistantă, corectă în raport cu oricine. Despre pensii, nu ştiu ce să spun. Un judecător principial este expus şi la riscuri, şi la mulţi alţi factori, dar atunci când este dirijat de un oligarh, de nişte interese private, care acţionează în contradicţie cu interesele publice, sigur că acesta pare egal cu oricine altcineva. În R. Moldova, justiţia este una dintre cele mai dependente de interese private. Din cauza aceasta, nu aş pune judecătorii înaintea celorlaţi. Într-un alt stat, aş cere un statut special pentru un judecător şi nişte garanţii speciale, dar atâta timp cât ei nu se arată independenţi, atâta timp cât ei joacă, sigur că nu toţi, dar cazurile cele mai răsunătoare, cele mai sensibile pentru societate ne descurajează şi atunci nu aş sta de partea acelor persoane. Îmi pare rău că nu pot fi obiectivă… Am ieşit şi eu la pensie.”

Mariana Pârţac, profesoară, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău, profesoara anului 2017

„Faptul că eu sunt în Moldova înseamnă că plătesc taxe şi asigur părinţii mei cu o pensie. Întrebarea mea e logică: cine asigură o asemenea pensie judecătorilor sau celorlalţi care au pensii de mii de lei? Pensia părinţilor mei este foarte mică, dacă o raportăm la coşul minim de consum, şi eu ştiu cum rezistă ei, unul pleacă peste hotare, apoi revine. Atâta timp cât la nivel de politică nu se face dreptate, nu ştiu ce s-ar schimba în societate. Lumea trebuie să înţeleagă: ori preţuim profesorii, medicii, ori nu o să-i mai avem. Am copii în clasa a XII-a. Timp de două săptămâni, nu au avut ore cu jumătate din profesori, pentru că erau bolnavi. Vom ajunge că majoritatea dintre cei cu pensii mici se vor gândi să mai rămână sau nu. Eu, de exemplu, sunt exact la răscruce: ori plec peste hotare, ori rămân în ţară, să am 1800-2000 de lei pensie. Va trebui să fac o alegere.”

Cristina Ţărnă, juristă, ex-vicedirectoare a Centrului Naţional Anticorupţie (2013-2017)

„Cred că nu aş putea spune exact cât de echitabil sunt calculate şi acordate pensiile judecătorilor. În schimb, ştiu că e o profesie specifică, în special dacă eşti judecător în drept penal şi în fiecare zi ai de a face cu crime grave şi tu îţi asumi acordarea pedepselor. Ştiu că e destul de epuizantă activitatea judecătorilor. Faptul că ei nu sunt iubiţi în societate şi că în ei lumea nu prea are încredere nu înseamnă că ei nu fac o muncă extrem de dificilă.”

Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice

„Cred că nu se justifică ca un judecător să primească un salariu mare şi o pensie mare din cel puţin două considerente: primul – el nu va fi mai independent decât colegul său judecător care încă nu este la pensie; doi – nu se justifică o asemenea cheltuială pentru stat, pentru că salariile lor sunt cele mai mari. Deci judecătorului trebuie să-i fie asigurat un salariu mare în perioada când este judecător, când judecă cazuri şi nu când el este la pensie. Pensia judecătorului este una foarte mare, dacă analizăm sistemul pensiilor care se achită în R. Moldova, de aceea, în opinia mea, pensia ar trebui achitată judecătorilor care nu lucrează.”

Victor Perdevar, medic-şef, Oficiul Medicilor de Familie din Gura Bâcului, Anenii Noi

„Ei nu merită nici o mie de lei. Consider ca justiţia în R. Moldova este cu numeroase probleme. De fapt, majoritatea cred astfel, nu doar eu. Eu mai lucrez şi asta mă salvează. Timp de 38 de ani, am muncit în calitate de medic şi am ajuns la o pensie de 1500 de lei. E de râsul găinilor. La noi doar tălharii primesc o grămadă de bani. Dar pentru ce? Eu lucrez zi şi noapte, nici o zi nu am lipsit din profesia mea. Şi la spital, şi la policlinică, şi noaptea la chemări – pentru 1500 de lei. Acum am un salariu curat de 4400 de lei. Ăsta-i salariu de doctor? Dacă mă duc eu de aici, doctor în Gura Bâcului nu mai vine nimeni nicicând. Trei tineri specialişti au fost la practică. I-am rugat să rămână măcar unul să lucreze în sat, dar n-au mai rămas. Nimeni nu vrea să fie doctor la sat. Încă Gura Bâcului e amenajat şi are nişte drumuri, dar să te duci într-o fundătură, unde, dacă plouă, trebuie să mergi călare pe cal? Ce să mai zic…”

Citiți și:

Pensiile deputaților – de patru ori mai mari decât ale altor cetățeni

Pensionar în R. Moldova: condamnat la sărăcie sau la luptă pentru supraviețuire


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *