Autodenunţul lui Ilan Şor şi reacţia persoanelor vizate

Joi, 15 octombrie 2015, la ora 17.15, Vlad Filat, ex-premier al R. Moldova şi preşedinte al PLDM, a fost reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie. Cu doar trei zile mai devreme, Ilan Şor, afaceristul şi primarul de Orhei, a depus un autodenunţ, iar marţi, 13 octombrie, acesta a fost audiat la sediul său din incinta Casei Sindicatelor de şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco. În autodenunţ, Şor a reclamat că i-ar fi dat în ultimii cinci ani fostului premier Filat aproximativ 250 milioane de USD în schimbul unor anumite servicii, dar şi că ar fi fost partener de afaceri cu liderul PLDM în câteva afaceri, inclusiv în cea legată de Banca de Economii a Moldovei (BEM). În doar 48 de ore, procurorii au verificat autenticitatea faptelor expuse de Şor, considerat, inclusiv în raportul Kroll, principala figură în schema de fraudare a sistemului bancar, au solicitat deputaţilor ridicarea imunităţii lui Filat, l-au reţinut, iar duminică, prin încheierea judecătorului de instrucţie, l-au plasat în arest pentru 30 de zile. Filat l-a acuzat de cele întâmplate pe eternul său rival, Vlad Plahotniuc, iar avocatul său a indicat că deputatul ar fi depus o plângere penală împotriva lui Şor, pentru declaraţii mincinoase făcute în autodenunţ.

Autodenunţul lui Ilan Şor a devenit public la scurt timp după reţinerea lui Filat. Ticluit în limba rusă, Şor a vorbit despre relaţia pe care şi-a construit-o în ultimii cinci ani cu Vlad Filat. În autodenunţ, pe lângă numele lui Filat, în situaţii compromiţătoare apar alţi actuali sau foşti apropiaţi ai ex-premierului. Singurul vizat în autodenunţ într-o lumină pozitivă este Vladimir Plahotniuc. ZdG vă prezintă în continuare principalele acuzaţii aduse de primarul de Orhei, analiza contextului în care au fost făcute şi reacţia persoanelor vizate, care au fost disponibile şi au acceptat să discute cu noi.

540-ilan-sorCazul Dufremol

Ilan Şor susţine că l-a cunoscut pe Filat în 2008, în clubul de noapte Flamingo, iar în 2010, când compania sa, „Dufremol”, avea un dosar cu cei de la „Le Bridge” pentru anularea drepturilor exclusive ale „Le Bridge” la comercializarea produselor fără taxe, în zona duty-free, la toate punctele de frontieră ale R. Moldova, avocaţii săi i-ar fi spus că asupra judecătorului Aureliu Colenco, pe atunci preşedinte al Curţii de Apel Economice (CAE), se exercită presiuni din partea premierului Filat, cu scopul de a pronunţa o decizie împotriva firmei lui Şor. Concomitent, zice Şor, în adresa companiei sale, veneau numeroase verificări „neîntemeiate” de la Vamă, FISC sau MAI, instituţii subordonate PLDM. Primarul de Orhei afirmă că inspectorii făceau trimitere la comenzile de la vârf, dând de înţeles că ele ar veni tot de la Filat. Ulterior, Şor zice că a înţeles, în urma unei „analize”, că Filat iniţiase un atac împotriva firmelor sale, la comanda celor de la „Le Bridge”, iar intermediarul premierului la „Le Bridge” ar fi fost Ion Păduraru, actualul secretar general al Aparatului Preşedintelui R. Moldova. Ţinând cont de aceste circumstanţe, Şor povesteşte că l-a sunat pe liderul PLDM pentru a-i cere o întâlnire. Aceasta ar fi avut loc în casa lui Filat de la Telecentru. Şor spune că discuţia a fost productivă, pentru că presiunile au încetat, inclusiv cele asupra lui Colenco, iar în noiembrie 2010, judecătorii i-au dat dreptate firmei sale. Pentru asta, Şor spune că i-a dat lui Filat jumătate de milion de dolari, cash, chiar în biroul acestuia din Guvern, dar şi cadouri de 30 mii de euro, fapt ce ar putea fi confirmat de către Gheorghe Stratan, fostul şef al pazei ex-premierului.

Un asemenea dosar, între „Dufremol” şi „Le Bridge” a existat. În hotărârile de judecată, ca reprezentat al „Le Bridge”, a figurat Ion Păduraru. Cazul a fost examinat în mai multe instanţe, de mai mulţi judecători. În prima instanţă, la Judecătoria Economică, era Serghei Namaşco, iar la CAE, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim şi Valeriu Harmaniuc. Dosarul, însă, a ajuns de mai multe ori la CSJ, dar şi la CAE, din cauza mai multor erori. Practic, de fiecare dată, judecătorii au dat dreptate firmei lui Şor, inclusiv în prima instanţă. Ulterior, „Le Bridge”, după ce a pierdut procesul în R. Moldova, a apelat Tribunalul de Arbitraj Internaţional, care a obligat statul să-i achite despăgubiri în valoare de 35 milioane de lei, pentru că firma nu ar fi beneficiat de o justiţie echitabilă în R. Moldova.

Solicitat de ZdG, Ion Păduraru, cu referire la acel episod, ne-a spus următoarele: „Eu eram avocat. Avocatul nu poate transmite unei părţi străine relaţiile sale cu clientul. Este secret profesional. Dacă o să fie organul de urmărire penală interesat în a afla episodul acesta micuţ, voi face declaraţii. Dacă nu, mă scuzaţi. E secret profesional. În al doilea rând, intraţi pe blogul lui Ion Păduraru şi vedeţi ce scriam în 2010 despre asta. Dar până acum, nu am fost citat, audiat. Asta e”.

Aureliu Colenco, ex-judecător: „Eu, deocamdată, nu am fost interogat la anchetă, iată de ce, nu fac nicio declaraţie, nu comentez nicio declaraţie a lui Şor sau a altcuiva, pentru că încă nu am fost interogat. Nu aş dori, până atunci, să apară careva divulgaţii din partea mea. Întrebaţi-l pe Păduraru, el mai bine ştie”, ne-a spus, zâmbind, ex-preşedintele CAE.

Şor-consul onorific în Rusia

Un alt episod relatat procurorilor de către Şor se referă la faptul că Filat ar fi acceptat să-l numească consul onorific în Rusia. Şor zice că Filat a convenit acest lucru cu Iurie Leancă, pe atunci ministru de Externe, iar ultimul a transmis actele necesare către instituţiile abilitate din Federaţia Rusă. În cele din urmă, însă, Şor nu a mai fost numit consul. L-am telefonat de mai multe ori pe Iurie Leancă, actualmente deputat neafiliat, după ce a părăsit PLDM, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon. Precizăm, în context, că numele lui Leancă figurează şi în alte câteva episoade relatate de Şor, în care se menţiona că acesta, fiind ministru, iar ulterior, prim-ministru, ar fi acţionat la ordinele şefului său de partid.

Produse petroliere, vândute în regim duty-free

Şor susţine că a negociat cu Filat, pe atunci premier, şi comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală a R. Moldova”. Şor spune că legea nu interzicea acest fapt, însă era necesară o hotărâre de Guvern pentru ca produsele petroliere să fie vândute în regim duty-free. Filat ar fi fost de acord să o aprobe, la 27 octombrie 2010. Ulterior, Serviciul Vamal trebuia să semneze contracte de arendă doar cu companiile sale. Acest lucru a fost făcut parţial, zice Şor, atunci când, pe 14 martie 2011, a fost semnat un acord între Vama Bender şi firma „Grand Petrol” SRL, pentru arenda, pe 15 ani, a unui teren. Şor afirmă că Filat ar fi solicitat pentru acest serviciu 1 milion de USD, iar el a acceptat să-i dea banii. Totodată, cei doi au convenit ca jumătate de milion să fie achitat în avans, iar restul, când staţiile PECO vor funcţiona. Şor spune că cei 500 mii de USD i-au fost daţi lui Filat în biroul acestuia din Guvern şi că, pentru a-i garanta plata totală, „Grand Petrol” SRL a fost fondată de un off-shore, Delot Assets LLP din Marea Britanie, 50% din care aparţineau lui Ion Rusu, cumnatul şi acum naşul lui Filat. Rusu urma să iasă din acţionariatul firmei după ce lui Filat i se plătea cealaltă jumătate de milion de dolari. Doar că, spune Şor, la 28 septembrie 2011, Vama a refuzat să acorde terenul în arendă, iar Filat i-ar fi propus lui Şor să răscumpere un şir de credite de la BEM, în valoare de 1 miliard de lei în schimbul rezolvării problemei cu produsele petroliere în Vamă. În martie 2012, spune Şor, CSJ a confirmat dreptul Serviciului Vamal de a refuza darea în arendă a terenului, iar în decembrie 2012, hotărârea Guvernului din 27 octombrie 2010, privind produsele petroliere în regim duty-free, a fost anulată. Şor spune că Filat nu i-a întors cei 500 mii de USD luaţi în avans, chiar dacă afacerea cu petrol în Vamă a căzut.

Am verificat circumstanţele invocate de Şor. Hotărârea de Guvern din 2010 a existat. Ea permitea comercializarea produselor petroliere în regim duty-free „în limitele capacităţii rezervorului mijlocului de transport cu care se traversează frontiera de stat”. A existat şi firma „Grand Petrol”, fondată în octombrie 2010 de off-shore-ul Delot Assets LLP şi administrată de Valerii Romanov, unul dintre administratorii afacerilor lui Şor. Acea hotărâre de Guvern, însă, niciodată nu a fost aplicabilă, deoarece, în 2011, Serviciul Vamal, aflat în subordinea PLDM, a refuzat să acorde terenuri în arendă firmei „Grand Petrol”. De fapt, a acceptat într-un singur caz, cel invocat de Şor. Între cele două părţi a existat şi un proces de judecată, pierdut, în iunie 2012, de Şor. În acest caz, Curtea de Apel (CA) Chişinău (judecătorul Ion Pleşca) a dat dreptate firmei lui Şor, iar CSJ, prin judecătorii Cernat, Arhip şi Ignat, a dat câştig de cauză Serviciului Vamal. Ulterior, după ce subiectul produselor petroliere în vamă a devenit scandal public, Guvernul şi-a anulat hotărârea din octombrie 2010. Veaceslav Negruţă, ministru al Finanţelor în acea perioadă, a scris pe o reţea de socializare, la acest subiect că, de fapt, modificările din 2010, despre care Şor zice că ar fi trebuit să plătească un milion de dolari, „au restricţionat prevederile permisive anterioare la capacitatea rezervorului unităţii auto. Ulterior, în 2012… a fost interzisă definitiv comercializarea produselor petroliere în regim duty-free. Cred că nici un litru de carburant n-a fost comercializat în regim duty-free. Chiar dacă asta, poate, a fost gândit încă în 2005”, scrie acesta.

Tudor Baliţchi, şeful Serviciului Vamal, a fost audiat luni, 19 octombrie 2015, la CNA, cel mai probabil în legătură cu acest caz. L-am contactat pe acesta la telefonul mobil, care însă a fost deconectat mai mult timp. În anticamera şefului Vămilor ni s-a spus că Baliţchi ar fi în şedinţă. Am lăsat un număr de contact, la care acesta urma să revină cu un punct de vedere asupra cazului, dar aşa şi nu a revenit.

Cazul BEM

Deşi nu i-a întors cei jumătate de milion de dolari, Şor susţine că a continuat să colaboreze cu Filat, iar aceştia, în cele din urmă, s-au înţeles să răscumpere creditele neperformante ale BEM „Ne-am înţeles cu privire la următoarele. Pe conturile firmelor mele sunt înregistrate credite de un miliard, iar Filat asigură resurse creditare de la BEM, Banca Socială şi Unibank. Ulterior, cu aceşti bani este cumpărat portofoliul neperformant al BEM. Era, de fapt, un simplu circuit de bani şi nicidecum o procurare reală a datoriilor băncii. Despre această schemă a falsei răscumpărări, Filat a dat comenzi angajaţilor Ministerului Finanţelor, membrilor Consiliului de Administraţie al BEM şi preşedintelui acestuia, Victor Bodiu, care poate confirma aceste fapte”, zice Şor. Şi Victor Bodiu a avut telefonul deconectat o perioadă îndelungată de timp, fiind inaccesibil pentru a se expune.

540-vlad-filat-(1)Banii de la „Franzeluţa” şi CNAM

În continuare, Şor vorbeşte despre cum Filat nu şi-a onorat promisiunile de a plăti datoriile de pe numele firmelor sale, dar şi de faptul că Filat a asigurat resurse suplimentare pentru Unibank „pe calea transmiterii în bancă a resurselor financiare ale „Franzeluţa” şi ale Casei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), aproape 600 milioane de lei. Pentru asta, Filat le-ar fi dat indicaţii directorului „Franzeluţa” şi lui Mircea Buga, pe atunci director al CNAM. „Cu Buga am discutat personal, iar „Franzeluţa” lucra direct cu Unibank”, zice Şor.

Iată ce spune despre caz Victor Cojocaru, directorul „Franzeluţa”: „Care-i problema că am lucrat cu acea bancă. Am lucrat şi cu ei, şi cu Victoriabank şi cu alte bănci. Banii nu au fost transferaţi la Unibank. Noi lucram cu banca. Erau parteneri care transferau banii la Unibank. Alţii – la alte bănci. Lucram cu toţi. Până în ultimul moment, am lucrat şi cu BEM, pentru că mai mulţi clienţi transferau banii, având acolo conturi. Resursele financiare ale întreprinderii nu au fost transmise băncii. Dacă doriţi, veniţi şi vă arătăm tot rulajul din fiecare an. Astea-s vorbe. Unibank a fost doar o bancă din cele 5-6 cu care am lucrat. Atât”. Mircea Buga nu a răspuns nici la telefonul mobil, nici la cel de serviciu, fiind contactat în mod repetat.

Încet-încet, în autodenunţ, Şor a făcut trecerea şi la creditele de milioane date de BEM pe când el administra instituţia. Şor anunţă că multe credite erau luate pe firmele sale, dar că ulterior banii ar fi fost transmişi unor firme off-shore controlate de Filat. În 2010-2014, Şor zice că a cheltuit nu mai puţin de 250 milioane de USD pentru a obţine diverse servicii de la Filat, inclusiv, cumărându-i acestuia mai multe automobile. Şor zice că, ultima dată, i-a dat bani lui Filat sâmbătă, 10 octombrie 2015, în biroul său de serviciu de la sediul PLDM. Şor spune că i-ar fi dat cash, 20 milioane de lei, în bancnote de 500 şi 1000 de lei.

Precizăm că, după acest autodenunţ, procurorul general a solicitat ridicarea imunităţii lui Filat. Ulterior, ex-premierul a fost reţinut pentru 72 de ore. Duminică, 18 octombrie, acesta a fost arestat pentru 30 de zile, fiind acuzat de corupere pasivă şi trafic de influenţă. Ilan Şor, cel care a oferit banii, fiind protejat de Codul Penal, nu are decât statut de martor în acest dosar.

Igor Popa, avocatul lui Vlad Filat, ne-a solicitat întrebări în scris pentru a face precizări legate de dosarul clientului său. Deşi am trimis aceste întrebări, la ele nu am primit niciun răspuns. Miercuri, într-un interviu pentru Ziarul Adevărul Moldova, Popa preciza că „autodenunţul îl considerăm drept unul cu bună ştiinţă fals. În acest sens, reţinem că am solicitat constatarea nulităţii acestuia de către instanţa de judecată, astfel încât a fost administrat cu grave erori procesuale. Prin ce îşi susţine nevinovăţia Vlad Filat? Sarcina probei în procesul penal aparţine procurorului”, a punctat acesta, menţionând în prealabil că lui Filat i-au fost încălcate mai multe drepturi în momentul în care a fost reţinut. Zilele trecute, Popa a anunţat că Filat a depus o plângere penală în privinţa lui Şor pentru declaraţii false.

Referinţa la Plahotniuc

Într-un singur episod din autodenunţ, Ilan Şor face referire la Vlad Plahotniuc, care apare într-o lumină pozitivă. Şor a precizat că Filat i-a organizat o întâlnire cu Plahotniuc şi Leancă. Acolo, Plahotniuc ar fi cerut să fie rezolvate problemele de la BEM, pentru că dacă oamenii care au bani în acea bancă nu îi vor face acestuia probleme, atunci el cu siguranţă nu va lăsa lucrurile aşa. De la tribuna Parlamentului, Filat l-a acuzat anume pe Plahotniuc pentru reţinerea sa. La scurt timp, Plahotniuc a decis să se autosuspende din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM, până la clarificarea anchetei în cazul BEM, în care, potrivit lui, nu are nicio implicare.

Înregistrările audio

Luni seara, au fost publicate mai multe discuţii telefonice între Ilan Şor şi Vlad Filat. Acestea au fost plasate pe youtube de către liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care susţine că, pentru interceptări, ar fi utilizat un program special, în timp ce Şor şi Filat vorbeau pe Viber, considerat o platformă sigură pentru discuţii, care nu poate fi interceptată. În aproape toate discuţiile, Şor i se adresează lui Filat cu „Vladimir Vasilevici” sau cu „dvs.”. Totodată, Şor îi cere anumite sfaturi lui Filat, dar şi ajutor într-un caz când Usatîi urma să protesteze la Orhei. „Pot conta pe poliţie?”, l-a întrebat Şor. Într-o altă discuţie, Filat pare să îl ia peste picior pe Şor, precizând că „am onoarea să vorbesc cu primarul de Orhei? … nici pe Putin aşa nu-l aplaudă”. Totodată, deşi Şor foloseşte cuvântul „dvs.” sau „Vladimir Vasilevici”, Filat îi răspunde cu „ce faci, uăi”. În majoritatea discuţiilor în care Şor îi cere sfatul lui Filat, acesta îi mulţumeşte îndelung. „Mulţumesc, mulţumesc. Vă îmbrăţişez…” În timpul discuţiilor, sunt folosite cuvinte necenzurate. La scurt timp, Usatîi a plecat la Moscova, cu promisiunea că va mai face publice înregistrări cu alte persoane, inclusiv cu Ghimpu şi Plahotniuc. Totodată, Procuratura Generală a anunţat că a fost iniţiat un dosar penal pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice de către Usatîi. Există voci care susţin însă că, la mijloc, nu ar fi altceva decât un scenariu bine gândit şi că înregistrările au fost făcute chiar de către Şor. Până marţi, 20 octombrie, Ilan Şor nu a comentat în niciun fel situaţia.

UPDATE: Reacția lui Mircea Buga


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

    • Anatolie Mereuta

      avem o problema politica de rahat copiata de la un apucat ca si Usatai,dupa care ca se iau multi si nu fac bine,tipul nu-i un exemplu decat poate la examenul de psihiatrie la studentii de la medicina//el ne polueaza si politica si tara cred,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *