Karasin a plecat. Noi ce facem?

Kra­s­no­sel­s­ki, potri­vit unei infor­ma­ții TASS, îi cerea acum o săp­tămâ­nă amba­sa­do­ru­lui F. Mucha­me­t­șin spri­ji­nul Rusi­ei în rela­ți­i­le Tiras­po­lu­lui cu Chi­și­nă­ul și Kie­vul. „Dacă pla­nu­ri­le R. Mol­do­va și Ucrai­nei… vor fi imple­men­ta­te, vor veni tim­pu­ri gre­le pen­tru noi, așa că ne-ar plă­cea să cunoaș­tem pozi­ția Rusi­ei

Am tre­cut printr-o săp­tămâ­nă cu scan­dal, un scan­dal diplo­ma­tic mai rar între Chi­și­nău și Mosco­va, pe care Exter­ne­le ruse l-au cali­fi­cat ca fără pre­ce­dent în rela­ți­i­le ruso-moldovenești și pe care pre­sa s-a gră­bit să-l pre­zin­te drept „înce­pu­tul unui răz­boi rece” între cele două capi­ta­le. Amin­tim că, vine­rea tre­cu­tă, pre­șe­din­te­le Par­la­men­tu­lui, Andri­an Can­du, și prim-ministrul Pavel Filip s-au întâl­nit și i-au înmâ­nat amba­sa­do­ru­lui Rusi­ei în R. Mol­do­va, Farit Mucha­me­tşin, o notă ofi­ci­a­lă, prin care și-au expri­mat dez­a­cor­dul viza­vi de modul abu­ziv în care ar fi tra­ta­ți și ris­cu­ri­le la care ar fi supuși ofi­ci­a­lii mol­do­ve­ni la intra­rea în Rusia. Repro­șul era adre­sat ser­vi­ci­i­lor spe­ci­a­le ruse. Can­du și Filip i-au soli­ci­tat amba­sa­do­ru­lui să ”trans­mi­tă nota către con­du­ce­rea Fede­ra­ți­ei Ruse”, pen­tru a se ”inter­ve­ni ime­di­at în sto­pa­rea abu­zu­ri­lor”, iar până la iepu­i­za­rea cazu­lui, au pre­ci­zat ei, ”ofi­ci­a­li­lor mol­do­ve­ni li se va cere să se abți­nă de la depla­să­ri în Fede­ra­ția Rusă”. Caz grav. Sea­mă­nă a pre­con­di­ție de înce­ta­re a rapor­tu­ri­lor diplo­ma­ti­ce. Nu se știe cine sunt ofi­ci­a­lii ”abu­zați” și când și în ce misiu­ni au mers aceștia în Rusia, ofi­ci­a­le sau pri­va­te. Dacă au mers în inte­res de stat (cine, când, unde, că în pre­să nu a fost sem­na­lat până acum niciun caz de abuz) este una, dar dacă au ple­cat în inte­re­se pri­va­te de afa­ce­ri ”curat mur­da­re”, pen­tru a pune la cale noi sche­me de spă­la­re de bani (după cum s-a mai întâm­plat), și au vrut să pro­fi­te de sta­tu­tul lor ofi­ci­al, iar ser­vi­ci­i­le ruse i-au prins cu fofâr­li­ca, este alt­ce­va. Dar, ori­cum, fap­tul rămâ­ne fapt. ”Nota” a pro­vo­cat rumoa­re nu doar la Mosco­va, ci și la Chi­și­nău. ”Nu cunosc, nu am auzit des­pre niciun caz de abuz… Este o pro­vo­ca­re, care va duce la înră­u­tă­ți­rea rela­ți­i­lor diplo­ma­ti­ce din­tre Chi­și­nău și Mosco­va”, a fost reac­ția ime­di­ată a lui Ig. Dodon, iar cole­gii săi din par­la­ment – soci­a­liș­tii, au cerut audi­e­rea con­du­ce­rii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne și Inte­gră­rii Euro­pe­ne (MAEIE) pe mar­gi­nea Notei. S-a con­ve­nit că audi­e­ri­le vor avea loc, dar într-o altă ședin­ță de par­la­ment și cu o par­ti­ci­pa­te mai lar­gă decât a MAEIE. Curi­oa­să repli­ca lide­ru­lui PCRM, V. Voro­nin, care con­si­de­ră că Nota a fost emi­să în pri­pă și că în sub­stra­tu­ri­le ei pro­ble­ma ar fi mult mai seri­oa­să. „Ați des­co­pe­rit numai vâr­ful aisber­gu­lui. Ceea ce e mai jos e mult mai peri­cu­los. Intra­ți în con­tact cu ser­vi­ci­i­le ruse și vede­ți ce se află sub acest aisberg”, a reco­man­dat Voro­nin, suge­rând că aco­lo ar putea fi un peri­col „nu numai pen­tru cetă­țe­nii R. Mol­do­va”. Dacă par­la­men­tul nu va renun­ța, între timp, la audi­e­ri (din rațiu­ni de ”tai­nă de stat”), s-ar putea să aflăm lucru­ri curi­oa­se pe rela­ția cu Rusia.

La 3 zile de la Notă, la Chi­și­nău și-a făcut pre­zen­ța, într-o vizi­tă de lucru, vice­mi­nis­trul rus de Exter­ne, Gri­go­ri Kara­sin, unul din­tre emi­sa­rii lui Putin pen­tru pro­ble­ma trans­nis­trea­nă. Nu Nota, însă, l-a adus la Chi­și­nău (ce e pen­tru Rusia o Notă, când ea tre­ce pod pes­te tra­ta­te inter­națio­na­le?) și nici invi­ta­ția în vizi­tă nu i-a fost făcu­tă din par­tea Chi­și­nă­u­lui. Vizi­ta i-a fost soli­ci­ta­tă de șeful encla­vei sepa­ra­tis­te de la Tiras­pol, V. Kra­s­no­sel­s­ki, iar subiectul-cheie al vizi­tei a fost „situ­a­ția poli­ti­cii exter­ne în jurul regiu­nii trans­nis­tre­ne”, după cum a formulat-o ace­lași Kra­s­no­sel­s­ki. Tiras­po­lul este alar­mat de pla­nu­ri­le Kie­vu­lui de a insta­la, împre­u­nă cu Chi­și­nă­ul, punc­te comu­ne de con­trol pe seg­men­tul trans­nis­trean al fron­ti­e­rei moldo-ucrainene, ceea ce în vari­an­tă ucrai­ne­a­nă ar însem­na ”blo­ca­dă” pen­tru Trans­nis­tria, așa după cum s-a pro­ce­dat și în cazul Don­ba­su­lui. O ini­ția­ti­vă în acest sens a fost lan­sa­tă în Rada Supre­mă a Ucrai­nei de către Igor Guz, vice­pre­șe­din­te­le Comi­si­ei pen­tru Rela­ții Inter­națio­na­le. În opi­nia lui Guz, blo­ca­da este ”o pâr­ghie pen­tru pre­siu­ni asu­pra Tiras­po­lu­lui și Rusi­ei de a renun­ța la poli­ti­ci­le sale expansi­o­nis­te”. Con­ști­ent de ce ar putea urma, Kra­s­no­sel­s­ki, potri­vit unei infor­ma­ții TASS, îi cerea acum o săp­tămâ­nă amba­sa­do­ru­lui rus la Chi­și­nău, F. Mucha­me­t­șin, spri­ji­nul Rusi­ei în rela­ți­i­le Tiras­po­lu­lui cu Chi­și­nă­ul, dar și cu Kie­vul. ”Dacă pla­nu­ri­le R. Mol­do­va și Ucrai­nei vor fi imple­men­ta­te, vor veni tim­pu­ri gre­le pen­tru noi, așa că ne-ar plă­cea să cunoaș­tem pozi­ția Rusi­ei”, s-a plâns Kra­s­no­sel­s­ki lui Mucha­me­t­șin, iar Mucha­me­t­șin – Mosco­vei. De aici și vizi­ta lui Kara­sin în Mol­do­va. Vice­mi­nis­trul rus a fost la Tiras­pol, s-a întâ­nit ”pri­e­te­neș­te” cu Ig. Dodon, a mers la Minis­te­rul de Exter­ne și la Ofi­ci­ul OSCE în Mol­do­va. Mari decla­ra­ții în urma aces­tei vizi­te nu a făcut, iar din ceea ce au decla­rat pre­sei vice­pre­mi­e­rul pen­tru Rein­te­gra­re, Gh. Balan, și V. Igna­ti­ev (repre­zen­tan­tul poli­tic al Tiras­po­lu­lui) reie­se că păr­ți­le au rămas pe pozi­ții. Tiras­po­lul (Mosco­va) nu este dis­pus să cede­ze con­tro­lul fron­ti­e­rei cu Ucrai­na Chi­și­nă­u­lui. Și rațiu­ni­le nu sunt atât de ordin eco­no­mic sau uma­ni­tar, după cum se spe­cu­lea­ză, cât mili­tar, fapt pe care Kie­vul l-a sem­na­lat de mai mul­te ori, în spe­cial după intra­rea Rusi­ei în Don­bas. Pen­tru Ucrai­na Trans­nis­tria este un poten­ți­al agre­sor mili­tar și aceas­tă agre­siu­ne poa­te inter­ve­ni în ori­ce moment în care Mosco­va va deci­de ocu­pa­rea Ode­sei. O spun exper­ții ucrai­ne­ni. Iar ocu­pa­rea Ode­sei ar însem­na pen­tru R. Mol­do­va, în mod ine­vi­ta­bil, trans­nis­tri­za­rea Găgă­u­zi­ei și Tara­cli­ei. Pla­nu­ri­le nu sunt noi. Refe­ren­du­mu­ri­le sunt de mult gata. Rămâ­ne să fie puși în acțiu­ne ”omu­le­ții ver­zi”. De aici și insis­ten­ța Kie­vu­lui pe o coo­pe­ra­re trans­fron­ta­li­eră cu R. Mol­do­va pe seg­men­tul trans­nis­trean, ca zonă de risc spo­rit. Va mer­ge Chi­și­nă­ul îna­in­te? Va da îna­poi? Ce pro­mi­siu­ni i s-au făcut lui Kara­sin? Așa sau alt­fel, Kie­vul nu e pus pe ceda­re. ”În cazul în care Rusia va face pre­siu­ni asu­pra Chi­și­nă­u­lui ca să-și retra­gă pos­tu­ri­le vama­le pe seg­men­tul trans­nis­trean, Ucrai­na va fi nevo­ită să închi­dă toa­te punc­te­le de tre­ce­re unde vor lip­si poli­țiș­tii de fron­ti­e­ră și lucră­to­rii vama­li mol­do­ve­ni”. Este decla­ra­ția Iri­nei Friz, pre­șe­din­te­le sub­co­mi­te­tu­lui din Comi­sia pen­tru secu­ri­ta­te națio­na­lă și apă­ra­re din Rada de la Kiev. Pe 17 și 18 mar­tie Dodon plea­că în a 3-a sa vizi­tă în Rusia. Curi­os, ce va urma?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *