Neutralitate sub presiunea războiului: între garanție constituțională și vulnerabilitate strategică
În fața războiului din Ucraina și a tensiunilor regionale crescânde, statutul de neutralitate al R. Moldova se confruntă cu cea mai grea probă din ultimele trei decenii. Conform Constituției (art. 11), R. Moldova „proclamă neutralitatea sa permanentă” și „nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Realitatea geopolitică însă contrazice această formulă – în regiunea transnistreană continuă prezenţa trupelor rusești (armata a 14-a), în timp ce autoritățile oficiale nu au niciun control asupra teritoriului dat, ceea ce, de facto, pune la încercare neutralitatea declarată.
De la începutul războiului care se desfășoară la hotarul R. Moldova, mai multe rachete și drone rusești au încălcat spațiul nostru aerian, unele dintre ele căzând pe teritoriul țării noastre. Incidentul cu racheta rusească ce a căzut la Naslavcea a fost primul, dar nu ultimul. Ulterior, au mai fost găsite rămășițe ale unor rachete lângă orașul Briceni și în satul Larga, raionul Briceni; în satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi; în trei localități din regiunea transnistreană etc. Iar recent, în septembrie 2025, Poliția de Frontieră a anunțat despre survolarea spațiului aerian național de către o dronă rusească, care ar fi fost detectată în apropierea localității Horodiște, raionul Dondușeni, și a dispărut între Cupcini și Edineț.
Astfel, războiul din Ucraina demonstrează că statele mici din vecinătate pot fi grav expuse deghizării violenţei, penetrării informaţionale şi presiunilor energetice. Astăzi, principalul risc al securității R. Moldova, și nu doar, este agresorul rus. Așadar, în timp ce dronele rusești încărcate cu explozibil violează cu regularitate spațiul aerian și terestru al R. Moldova, iar armata a 14-a a Rusiei staționează ilegal pe teritoriul țării noastre de mai bine de 30 de ani,
politicienii pro-Kremlin nu condamnă agresiunile F. Ruse, în schimb, insistă pe statutul de neutralitate al R. Moldova – asta în timp ce neutralitatea ESTE deja consfințită în articolul 11 din Constituție.
Neutralitatea însă nu trebuie să fie folosită drept paravan politic de anumite forţe interne sau externe. Ziarul de Gardă a demonstrat, în repetate rânduri, cum narațiunile pro-ruse exploatează conceptul de neutralitate pentru a discredita parteneriatele cu UE și pentru a alimenta mesajele anti-reformă sau anti-instituționale. De exemplu, în 2024, candidații la fotoliul de președinte al țării, Alexandr Stoianoglo și Irina Vlah, precum și socialistul Igor Dodon, împreună cu oligarhul fugar Ilan Șor, au promovat narațiunea potrivit căreia statutul de neutralitate al R. Moldova ar garanta securitatea țării. „O neutralitate constituțională responsabilă a R. Moldova trebuie să fie consolidată și recunoscută în mod corespunzător la nivel internațional”, a punctat atunci Alexandr Stoianoglo. Ce înseamnă „neutralitate responsabilă” în închipuirea sa nu se știe.
Totodată, politicienii pro-ruși au susținut că statele neutre nu au nevoie de o armată modernă și bine înzestrată din punct de vedere tehnic. Însă dronele căzute pe teritoriul R. Moldova demonstrează contrariul.
La începutul acestui an, Igor Dodon a menționat repetat că „PSRM pledează pentru neutralitate. Partidul se opune construirii unei baze militare la Băcioi și achiziției de armament, considerând că aceste acțiuni nu corespund intereselor naționale ale R. Moldova și cer oprirea imediată a acestora”.
Dodon însă nu a explicat în ce mod construirea unei baze militare contravine neutralității, dar nici de ce prezența armatei ruse pe teritoriul țării noastre NU (?) contravine neutralității.
În acest context, apare întrebarea în ce măsură poate neutralitatea să protejeze efectiv o ţară când agresiunea se produce atât pe fronturi, cât și prin mijloace hibride, iar termenul „neutralitate” este frecvent utilizat de opoziția pro-Kremlin în mesajele pe care le răspândește?
Pe de o parte, neutralitatea constituie o vulnerabilitate dacă nu este însoţită de politici de apărare şi rezilienţă adaptate la criza regională. Două fapte concrete ilustrează acest risc: prezenţa trupelor ruse în regiunea transnistreană și intensificarea campaniilor de dezinformare – ambele fenomene reduc spaţiul efectiv de manevră al statului şi pot transforma neutralitatea dintr-un instrument într-o capcană.
În același timp însă, neutralitatea oferă Chișinăului avantaje diplomatice: spaţiu de manevră, dar și posibilitatea de a primi asistenţă civilă și tehnică din partea UE şi NATO fără aderare militară formală. De exemplu, în 2024–2025, relaţia cu UE a avansat vizibil (au fost deschise negocierile pentru aderarea R. Moldova la UE), iar cooperarea practică în domeniile de securitate – gestionarea frontierelor, protecţia infrastructurii critice, rezilienţa la ameninţări hibride – a crescut. Aceste punţi practice spre UE/NATO ajută la modernizarea capacităţilor statului fără a contrazice neutralitatea.
Investiţia în apărare însă este un punct-cheie pentru orice stat, inclusiv pentru cele neutre.
Conform calculelor recente, bugetul pentru apărare al R. Moldova în 2025 este de circa 1,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 0,65% din PIB.
Această cifră plasează Moldova sub pragul recomandat de multe organizaţii internaţionale pentru statele aflate în medii de risc sporit. Vitalie Marinuța, expert militar, ex-ministru al Apărării, punctează că, „pe parcursul istoriei R. Moldova ca stat independent, nicio guvernare, fie de dreapta, de stânga, proeuropeană sau pro-rusă, în afară de actuala guvernare – care este impusă de circumstanțe să acorde mai multă atenție apărării naționale – nu a acordat nici măcar o atenție minimă domeniului de securitate și apărare”.
Deci, în contextul războiului din Ucraina şi al actelor intense de agresiune hibridă, dar și al amenințărilor constante ale oficialilor ruși în adresa țării noastre, pentru R. Moldova, provocarea principală este să transforme neutralitatea într-un concept funcţional de apărare şi securitate. Iar asta implică alocări bugetare realiste, reforme instituţionale, cooperare externă bine calibrată şi comunicare publică eficientă.
