Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Superputerea Ziarului de Gardă

Superputerea Ziarului de Gardă

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă

Joi, 23 decembrie, a apărut ultimul număr al ediției tipărite a Ziarului de Gardă din anul 2021. A fost un an greu pentru Republica Moldova, pentru cetățenii ei și pentru noi. Procese judiciare, acces limitat la informații, nenumărate solicitări din partea cititorilor, amenințări din partea corupților, jumătate de redacție infectată cu COVID-19, câțiva membri ai redacției spitalizați, câțiva angajați s-au concediat, pe alții încă nu i-am găsit, dificultăți financiare, probleme de distribuție. Acestea sunt doar câteva din multiplele provocări și complicații.

Dar în multe privințe a fost cel mai frumos an din întreaga istorie a ZdG. Pe lângă faptul că edițiile săptămânale tipărite, dar și pagina noastră web și paginile de pe rețelele sociale au fost pline ochi de materiale bune tot anul, pe lângă faptul că mulți procurori, parlamentari, inspectori de integritate, polițiști, miniștri și alte autorități publice au folosit materialele din ZdG pentru a se documenta și pentru a le utiliza în confirmarea actelor de corupție, pe lângă faptul că echipa ZdG a luat din nou premii în cadrul celor mai importante concursuri jurnalistice, pe lângă toate acestea, în 2021, ZdG a înregistrat un record absolut privind tirajul. În acest an Ziarul de Gardă a fost cel mai abonat ziar de limbă română din Republica Moldova. Și nu numai.

Nu există mândrie mai mare pentru un jurnalist decât audiența și impactul. Toate premiile din lume ar însemna nimic, dacă reporterul nu ar avea audiență și nu ar rezolva ceva din nevoile lor. Da, știm, Moldova nu se prea laudă cu cititorii de ziare, că iată lumea se uită masiv la TV sau stă pe internet.

Ce înseamnă, totuși, un ziar tipărit într-un stat? Ce înseamnă ziarul cu cel mai mare tiraj pentru cel mai mic stat? Ce înseamnă ca un ziar de investigații să fie cel mai abonat ziar într-o țară foarte coruptă și săracă? Înseamnă un act de eroism, înseamnă cel mai înalt grad de servire a interesului public.

Încerc să explic asta prin alte exemple. Iată Japonia e un stat mic, dar cu o populație mare și foarte educată. Japonia are câteva dintre cele mai abonate ziare din lume. Yomiuri Shimbun are un tiraj de aproape 8 milioane de exemplare per ediție, adică la 16 cetățeni japonezi revine un număr al acestui ziar. Uluitor.

Dar cum e cu cititul ziarelor în Europa? Nu vom analiza ziarele de limbă engleză care sunt abonate concomitent în mai multe state ale lumii. Să luăm Germania. Cel mai popular ziar german se numește Bild și are un tiraj de peste 1,5 milioane exemplare per ediție, ceea ce înseamnă că la 55 de nemți revine un număr al acestui ziar. În Franța, cel mai mare ziar este vestitul Le Monde și, respectiv, la 167 de francezi revine un număr al acestui ziar.

Și în România? Potrivit unui recent articol publicat de Cătălin Tolontan, ediția cu cel mai mare tiraj ar fi Click cu 36 000 de exemplare, pe locul doi fiind Libertatea cu 18 000 de exemplare, apoi Gazeta Sporturilor cu 10 000 de exemplare. Cifrele arată mai bine decât în Republica Moldova, unde cel mai mare ziar de limba română, ZdG, are doar 12 000 de exemplare. Dar, România are o populație de aproximativ 7 ori mai mare decât a Moldovei. Deci, raportând tirajul acestor ziare la numărul de populație, un număr de Click revine la 500 de români, un număr de Libertatea – la 1 000 de români, un număr de Gazeta Sporturilor la 2 000 de români, iar un număr de Ziarul de Gardă – la 200 de basarabeni. Da, reiese că ZdG ar avea cel mai mare tiraj din spațiul românesc, raportat la numărul de populație.

Și mai este un moment important privind unicitatea ZdG, fie și în comparație cu cel mai citit ziar japonez, german sau cea mai abonată ediție din România. Vreau să atrag atenția asupra tipului de jurnalism pe care-l fac cele mai mari ziare din lume. Bild e un tabloid, care publică jurnalism simplificat. La fel și Click din România se axează pe vedete și mai puțin pe interesul public. În această listă, ZdG e singurul care are un scop declarat căruia îi este devotat de 17 ani, din momentul lansării: jurnalismul de investigație, dedicat combaterii corupției și susținerii drepturilor omului.

Pare să fie un text de mare egoism. Dar e sfârșit de an, se fac totalurile unui an greu, iar cifrele pe care le-am prezentat mai sus sunt absolut reale. E un text de mare recunoștință pentru cei 12 000 de abonați: sunteți magnifici și ne-ați ridicat atât de sus încât ne iau amețelile.

La închiderea acestei ediții, am aflat că pentru anul 2022 deja avem mai mulți abonați decât în 2021. Probabil, rămânem cel mai mare ziar de limba română din tot spațiul românesc. Dar în acest spațiu românesc există un ziar cu tiraj și mai mare, e în limba rusă, se numește Комсомольская правда și e editat, finanțat și distribuit de persoane obscure cu firme în offshore și relații la Kremlin. Pentru că în cel mai mic stat din Europa guvernul celui mai mare stat cleptocrat își distribuie ziarele, televiziunile, radiourile mai mult decât oricine. Poate mai abonăm bibliotecile, primăriile, ministerele, procuraturile? Închisorile le-am abonat deja. Rămânem de Gardă.

Notă: Cifrele din acest text au fost preluate din surse publice.