„TikTok-ul și-a făcut partid”. Ce lecții au învățat jurnaliștii, societatea civilă și autoritățile din alegerile parlamentare
Dezinformarea nu mai este doar o problemă de comunicare, ci o armă politică și psihologică folosită pentru a submina democrația, credibilitatea instituțiilor și încrederea publicului, mai ales în contextul alegerilor parlamentare recente. Jurnaliști, experți și reprezentanți ai autorităților și ai Uniunii Europene au discutat despre cum propaganda străină se adaptează la contextul local, despre lecțiile pe care le oferă aceste alegeri în lupta cu manipularea, despre amenințările online și despre responsabilitatea comună a statului, presei și societății civile. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate săptămâna trecută de Asociația Media-Guard, în colaborare cu Globsec, cu sprijinul Uniunii Europene.
„TikTok-ul și-a făcut partid”, iar presa a pus autoritățile la muncă
Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului, a spus că presa de investigație a schimbat felul în care autoritățile acționează în timpul campaniilor electorale.
„Autoritățile, înțelegând cât de tare ne-a trecut glonțul pe lângă tâmplă în campania trecută, și-au făcut munca cu totul diferit. Ce a făcut presa de investigație a fost că a pus autoritățile la muncă. Țin minte briefingul comun al domnului Cernăuțeanu și al doamnei Drăgălin, când s-a vorbit prima oară despre cumpărarea de voturi. Dar una e când vine apoi Ziarul de Gardă, și apoi, în avalanșă, CU SENS și alte redacții, și arată că mai mulți concurenți sunt cumpărați de o singură forță”, a menționat Vițu.
Ea a avertizat asupra ascensiunii platformelor sociale ca spațiu de manipulare: „TikTok-ul și-a făcut partid. TikTok-ul a propulsat pe cineva în Parlament. Avem o forță politică extremistă, în solda rușilor, anti-UE, anti valorile europene, care a fost propulsată de TikTok. Avem nevoie de reglementări pentru online. Nu putem pune semnul egal între reglementare și cenzură. Tot ce e ilegal în offline trebuie să fie ilegal și în online”.
Etica și maturizarea presei
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, a remarcat maturizarea redacțiilor și contribuția lor la reziliența informațională.
„Presa a contribuit foarte mult la faptul că oamenii din Republica Moldova au căpătat o reziliență la dezinformare. Foarte bine au lucrat și instituțiile statului – Comisia Electorală Centrală, Poliția – pentru că au avut răbdare și au explicat publicului. Toate acestea ne-au ferit de o situație mult mai periculoasă”, a remarcat experta.
Ea a atras atenția asupra comportamentului jurnaliștilor pe rețele: „În codul deontologic scrie clar că jurnalistul trebuie să aibă un comportament similar în spațiul real și în cel virtual. Unii jurnaliști, dacă ați văzut, loveau în unii candidați și nu-i atingeau pe alții. Mi-aș dori ca acest lucru să nu mai existe. Etica se aplică și pe rețele”.
Jurnaliștii în linia întâi: intimidări directe și online în contextul alegerilor parlamentare
În perioada recentelor alegeri parlamentare, jurnaliștii din teren s-au confruntat cu intimidări fizice și presiuni online, pe fondul investigațiilor lor asupra unor subiecte sensibile.
Malvina Cojocari, jurnalistă în cadrul proiectului CU SENS, a povestit cum primele interacțiuni cu tinerii vizați în investigația „Instruiți să facă haos” au început aparent firesc, dar s-au transformat rapid în amenințări directe.
„Prima intimidare a avut loc nu din prima interacțiune cu ei. La a doua intimidare eram mai pregătită. A doua, care a fost de fapt mai gravă și care a avut mai mare impact în spațiul public, în momentul în care ei au decis să mă înconjoare, după o ședință de judecată, a fost în contextul în care subiectul era deja gata și urma să-l publicăm și ne-am gândit că nu mai avem ce pierde, hai să mergem și la Evghenia Guțul. Dar ei nu știau că eu am microfonul aprins și că noi avem mereu de rezervă sunet și vorbim între noi, cu operatorul. Ulterior au mers intimidările pe internet, pentru că la prima postare cu intimidarea, a fost un val masiv de agresiuni online, era atâta ură și atâta gazlighting. Dar întotdeauna în spate stă o echipă care te susține și care te ajută. Asta e cel mai important, pentru că noi nu suntem singuri ca jurnaliști, avem redacții, redacțiile fac parte din rețelele internaționale care te ajută”, a relatat reportera.
Măriuța Nistor, jurnalistă la Ziarul de Gardă, a vorbit despre riscurile profesiei și despre intimidările la care sunt supuși jurnaliștii independenți: „Da, sunt riscurile meseriei, dar consider corect să vorbim despre ceea ce ni se întâmplă, consider corect să taxăm niște atitudini, din punctul meu de vedere, greșite, pentru că, spre deosebire de ei, eu nu sunt achitată din bani publici. Acești politicieni angajați în instituții de stat, pe criterii de partid uneori, sunt plătiți din banii oamenilor care plătesc taxe la stat. Din banii care vin de la Moscova prin PSB sau prin crypto, bunicii mei nu primesc pensii pentru că ei nu plătesc taxe”.
Statul, fără instrumente clare împotriva dezinformării
Sergiu Cornițel, șef de direcție la Inspectoratul Național de Investigații, a recunoscut lipsa instrumentelor legale pentru sancționarea propagandei: „În Republica Moldova, dar și în Uniunea Europeană, nu există o noțiune expresă de dezinformare. Neavând definiția, nu avem nici instrumentul legislativ – un articol în codul penal sau contravențional – pentru a trage la răspundere persoanele care comit asemenea acțiuni. Nu există nici softuri care să identifice automat conturile sau videoclipurile false. Acest lucru îngreunează activitatea tuturor instituțiilor de forță”, a subliniat omul legii.
Expert: între anticipare și oboseala publicului
Ștefan Bejan, expert al comunității WatchDog, a remarcat că, în ultimul an, societatea moldovenească a învățat nu doar să reacționeze, ci și să prevină manipulările: „Dezinformarea este ceva cu care va trebui să ne obișnuim în următorul deceniu, poate chiar și mai mult. Și nu doar să ne obișnuim, dar să ne învățăm să contracarăm eficient dezinformarea. Și cred eu că marele nostru plus pe care l-am avut în acest ultim an și jumate, dar mai ales după alegerile prezidențiale, este că nu doar am reușit să venim cu debanking, dar am reușit să anticipăm foarte bine campaniile de dezinformare, inclusiv prin infiltrări, inclusiv prin explainere, care au venit și au apărut înainte ca să apară dezinformarea, iar asta cred că a creat așa-numita reziliență în societate. Partea proastă din tot acest lucru este că societatea ajunge să nu mai creadă nimic, iar acesta e exact scopul propagandei ruse – să-i facă să nu mai distingă între adevăr și minciună”.
Și el a atras atenția asupra influenței platformei TikTok: „TikTok-ul a devenit principala platformă de informare. Oamenii stau cel mai mult acolo, chiar dacă nu toți au conturi. Acolo se formează percepțiile politice”, a menționat expertul.
Campanie transnațională: de la România la R. Moldova
Victoria Olari, cercetătoare asociată la Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab, a explicat cum rețelele pro-ruse au acționat simultan în mai multe țări: „În campania electorală recentă am fost contactați de BBC, care ne-a trimis frânturi de date despre infiltrarea rețelei Șor. Când am analizat, am descoperit că ele făceau parte dintr-o campanie transnațională începută în timpul alegerilor din România. Amplarea acestei campanii a ajuns la aproximativ 55 de milioane de vizualizări.”
Manipularea – aceeași mașinărie, metode noi
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), a reamintit că propaganda rusă acționează de peste un deceniu în Republica Moldova: „Încă din 2012-2013 am văzut cum televiziunile rusești retransmise la noi se transformau în instrumente de propagandă. Atunci am lansat campania ‘Manipularea ne prostește’. Din păcate, statul nostru nu și-a dezvoltat mecanisme pentru a contracara influențele maligne. Vă aduc aminte că noi până în anul trecut nu am avut în general o strategie de securitate normală, pentru că pe vremea președintelui Dodon se bloca în fel și chip elaborarea unui document, chiar dacă experții atunci erau foarte ok și explicau că pericolele vin din Rusia și trebuie să dezvoltăm mecanisme ca să diminuăm acest pericol. Însă președinția punea bețe în roate”.
Potrivit lui, metodele prin care se încearcă să fie manipulată opinia publică sunt tot mai inovative. „Asta face deosebirea de la campanie la campanie. Dacă facem o analiză comparativă între strategiile de dezinformare din această campanie, din septembrie 2025 cu cea din octombrie-noiembrie 2024, vedem niște similitudini. Bineînțeles, anumite instrumente sunt dezvoltate și amplificate, dar sunt și elemente noi care apar, inclusiv aceste pseudo-sondaje prin care a trecut eu cred că a cincea parte din populația Republicii Moldova”, a menționat Petru Macovei.
El a vorbit și despre dezinformarea din diaspora: „Foarte multă manipulare a fost distribuită în grupurile moldovenilor din străinătate. Mesajul era clar: mai bine stați acasă, nu are rost să susțineți Moldova. Scopul era să descurajeze diaspora să iasă la vot”.
Uniunea Europeană: Războiul hibrid nu se oprește la urne
Lina Botnaru, manageră de comunicare la Delegația UE în Republica Moldova, a spus că războiul informațional devine o stare permanentă: „Eu urmăresc intens canalele rusești din exil și studiile despre narațiunile coborâte din metodicikile Kremlinului. Războiul hibrid nu se oprește odată cu alegerile. Este un modus operandi zilnic. Mobilizarea pe care am avut-o înainte de alegeri trebuie să devină un mod al nostru de a fi”, consideră Lina Botnaru.
Colaborare și reziliență civică
Nicolae Panfil, director de programe la Promo-LEX, a vorbit despre cooperarea interinstituțională care a funcționat exemplar în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare: „Am avut o colaborare foarte bună între instituții. Inclusiv între misiunea de observare Promo-LEX și Ziarul de Gardă – am contribuit la realizarea investigației despre observatorii de peste hotare. În februarie-martie am instruit peste o mie de polițiști despre corupția electorală. Vreau să cred că am pus și noi umărul la acea reziliență despre care toți vorbim”, a subliniat Panfil.
„Schimbarea nu se face o dată la patru ani”
Liliana Busuioc, directoare executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii (AIM), a vorbit despre implicarea mediului de afaceri în susținerea valorilor democratice.
„Noi avem un cod de etică și atunci când companiile vor să adere la AIM, ei semnează codul nostru de etică. Deci ei se angajează să facă afaceri transparent, onest și integru. Noi suntem, ca formă organizatorică juridică, asociație patronală, non-profit. Deci noi tot suntem un reprezentant al societății civile și noi pledăm pentru politici publice mai bune pentru mediul de afaceri. Ne implicăm în politici publice și advocacy, în dialog cu autoritățile. Deci noi zilnic monitorizăm, din punct de vedere legislativ, ce este în consultări publice, informăm antreprenorii, consultăm și venim cu o poziție. Și în acest sens noi contribuim la schimbare și la construirea democrației în fiecare zi, de jos în sus, prin consultări publice, prin promovarea valorilor sănătoase și, cel mai important, prin implicare în dialog cu autoritățile. Pentru că schimbarea nu se face doar o dată la patru ani. Ea se face în fiecare zi, prin dialog și implicare. La referendum bunăoară, am făcut un apel la solidaritate pentru susținerea parcursului european”, a menționat Liliana Busuioc.
Diaspora – partener, nu beneficiar
Cercetătoarea Dorina Baltag, de la Fundația Noroc Olanda și Institutul IDIA (Marea Britanie), a subliniat importanța implicării diasporei în elaborarea politicilor publice.
„În contextul referendumului, am elaborat un white paper pentru reziliența democratică a Republicii Moldova. În statele membre ale UE, votul pentru integrarea noastră se va da în capitale, nu la Bruxelles. În epoca dezinformării, diaspora nu trebuie tratată ca beneficiar, ci ca partener strategic. Persoanele din afara țării înțeleg adesea mai bine dinamica locală”, este de părere Dorina Baltag.
Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului organizat săptămâna trecută de Asociația Media-Guard, în colaborare cu Globsec, cu sprijinul Uniunii Europene, care a reunit jurnaliști, experți, oficiali și reprezentanți ai societății civile pentru a discuta despre reziliența informațională a R. Moldova.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
