• DOC/ Circulara care a stârnit multe semne de întrebare. Cum interpetarea legii de către CEC a creat o mini-criză electorală și de ce sunt revoltate partidele din opoziție

    DOC/ Circulara care a stârnit multe semne de întrebare. Cum interpetarea legii de către CEC a creat o mini-criză electorală și de ce sunt revoltate partidele din opoziție
    vizualizări
    17 septembrie 2020 | 18:11

    Circulara emisă miercuri, 16 septembrie, de către Comisia Electorală Centrală (CEC), în care este stipulat expres că, în cazul alegerilor prezidențiale, partidele politice nu au calitate de concurent electoral, iar în cazul susțineri financiare plafonul de donații din partea partidelor este egal cu cel al persoanelor juridice, a stârnit un șir de nemulțumiri și acuzații din partea mai multor forțe politice în adresa instituției electorale.

    Membrii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) susțin că documentul emis de către CEC îl favorizează direct pe președintele în exercițiu, Igor Dodon, și că dacă circulară nu va fi anulată, partidele politice care și-au desemnat candidați pentru scrutinul electoral sunt practic impuse de a ascunde cheltuielile reale de campanie electorală și vor fi constrânse, de situație, să nu le declare la CEC, ceea ce contravine legislației.

    Între timp, mai mulți deputați socialiști susțin că un astfel de amendament la Codul Electoral care prevede plafonarea donațiilor din partea persoanelor juridice a fost adoptat în 2019 tocmai la insistența celor de la PAS. Deputatul Sergiu Litvinenco, unul dintre autorii amendamentului afirmă că plafonarea donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice este o normă absolut normală și a fost aprobată pentru evitarea oligarhizării partidelor politice și că nu are nicio legătură cu prevederile din circulară emisă de către CEC, întrucât Codul Electoral prevede că partidele politice pot face donații în contul electoral al concurentului.

    În acest context, experții Promo-LEX susțin că circulara emisă de către Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie abrogată și menționează că documentul trezește mai multe semne de intrebare și suspiciuni, iar partidele politice au dreptul de a susține financiarul candidatul electoral desemnat.

    Documentul a stârnit discuții aprinse, iar PAS a cerut chiar demiterea președintelui CEC, Dorin Cimil, pe care tot ei l-au propus ca membru al Comisiei. Cimil se apără și spune că el a fost împotriva acestei circulare. Potrivit CEC, documentul a fost elaborat de direcția juridică și cea economică-financiară, coordonată cu aparatul instituției și semnată de vicepreședintele CEC, Vladimir Șarban. Circulara este executorie și nu trebuie aprobată în ședință publică.

    Circulara CEC: Partidele politice, ca și persoanele juridice, pot dona în contul candidatului doar 12 salarii medii pe economie

    În circulara emisă de către Comisia Electorală Centrală miercuri, 16 septembrie și expediată membrilor partidelor care și-au desemnat candidați la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020, se menționează că în cazul alegilor prezidențiale, partidele politice nu au calitate de concurent electoral.

    Cât despre finanțarea campaniei electorale a candidatului, CEC menționează că plafoanele donațiilor în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală constituie 6 salarii medii din partea persoanelor fizice și, respectiv, 12 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv din partea persoanelor juridice.

    După specificarea acestor detalii, CEC precizează că, în cazul scrutinului prezidențial, odată ce partidul politic, care a desemnat candidatul la funcția de șef al statului, nu are calitate de concurent electoral, orice susținere financiară din partea partidului se efectueaza cu respectarea condițiilor aplicabile persoanelor juridice.

    Mai exact, partidele politice care au desemnat candidat pentru scrutinul prezidențial pot transfera pe contul electoral al concurentului nu mai mult decât 12 salarii medii pe economie, măsură aplicată și în cazul persoanelor juridice.

    Astfel, potrivit noilor prevederi aprobate de către CEC, de exemplu dacă un partid politic a adunat pe contul partidului un milion lei pentru campania electorală, pe contul electoral al concurentului desemnat de către acest partid nu vor putea ajunge mai mult bani decât echivalentul a 12 salarii medii pe economie, adica doar o mică parte din banii adunați de către partid. În 2020, salariul mediu prognozat de guvern a fost de 7953 de lei, dar în primele 2 trimestre a înregistrat valori mai mici. Chiar și așa, un simplu calcul matematic de arată că un partid politic nu poate dona mai mult de 95 436 de lei în campania pentru prezidențiale.

    Circulara CEC, emisă la 16 septembrie:

    Se pare că circulara a stârnit dezbateri și în cadrul comisiei. Președintele instituției, Dorin Cimil, spune că este împotriva ei și a votat împotrivă.

    CEC exclude prevederile unui aliniat dintr-un articol din Codul Electoral, pentru alegerile prezidențiale

    Circulara menționează că în cazul alegerilor prezidențiale, partidele politice nu au calitate de concurent electoral și pot face donații exact ca și persoanele juridice. Astfel, pentru alegerile prezidențiale nu sunt aplicabile prevederile art. 43 alin. (7) din Codul Electoral, conchide CEC.

    Ce prevede art. 43 alin. (7) din Codul Electoral

    Potrivit articolului nr. 43, aliniat 1, din Codul Electoral, partidele politice şi blocurile electorale, grupurile de inițiativă, precum şi candidaţii independenţi, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, prezintă Comisiei Electorale Centrale, în termen de 3 zile de la deschiderea contului cu menţiunea „Fond electoral” şi, ulterior, săptămînal, un raport despre mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală, atât în format electronic cît şi pe suport de hîrtie, sub semnătura persoanelor responsabile.

    Astfel, în aliniatul 7, al aceluiași articol, 43 la număr, din Codul Electoral, se menționează că în perioada electorală, partidele politice au dreptul să accepte donații doar direct pe contul „Fond electoral”, în conformitate cu regulile stabilite de Codul Electoral. Partidul politic poate transfera pe contul „Fond electoral” mijloacele financiare proprii deținute pe contul său la data începerii perioadei electorale, cu condiția prezentării raportului financiar la Comisia Electorală Centrală.

    PSRM: Modificărilor aduse la Codul Electoral au fost propuse de PAS

    Joi, 17 septembrie, a doua zi după ce candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, a cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) să anuleze circulara, declarând că „este o decizie abuzivă a noii majorități socialiste de la CEC”, liderul fracțiunii parlamentare a PSRM, a postat un mesaj în limba rusă pe pagina sa de Facebook. Corneliu Furculiță spune că amendamentul privind plafonarea donațiilor din partea persoanelor juridice a fost propus de către membrii PAS și aprobat în Parlament, iar acum „membrii PAS caută un țap ispășitor”.

    „Este un păcat să râzi de bolnavi”, așa se pot descrie afirmațiile actuale ale unui candidat și ale partidului său la Comisia Electorală cu privire la finanțarea campaniei electorale ca urmare a modificărilor aduse la Codul Electoral pe care le-au propus ei înșiși acum un an. Bineînțeles, dacă au dat-o în bară, atunci există o singură cale de ieșire: găsirea unui țap ispășitor, iar cel mai bun în acest caz este președintele Comisiei Electorale, care este membru al aceluiași partid și același partid l-a nominalizat pentru această funcție. În acest caz, dragi lideri ai acestui partid, aveți o întreagă turmă de țapi ispășitori cu părul creț care țipă și bat cu copitele pe podeaua și ușile Parlamentului, dar în același timp nu au nici cea mai mică înțelegere a ceea ce se întâmplă”, a scris pe facebook deputatul PSRM, Corneliu Furculiță.

    PAS: „Plafonarea donațiilor din partea persoanelor juridice nu are nicio legătură cu donațiile partidelor politice

    Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, unul dintre autorii amendamentului afirmă că plafonarea donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice este o normă absolut normală și a fost aprobată pentru evitarea oligarhizării partidelor politice și că nu are nicio legătură cu prevederile din circulară emisă de către CEC. Codul Electoral prevede clar că partidele politice pot face donații în contul electoral al concurentului, mai spune Litvinenco.

    „Partidelor li se atribuie măsura care este aplicată persoanelor juridice, ceea ce este o prostie, pentru că există o prevedere specială pentru partide, art. 43, p. 7 din Codul Electoral și lucru acesta se aplică, deci norma a fost introdusă. Partidele sunt persoane juridice, fără doar și poate. Nu se pune această problemă. Dacă merge pe aberația aceasta a CEC-ului apoi ei în general poate să interpreteze legea – de ce partidele în general pot să facă ceva pentru concurenți pentru că partidul tot este o organizație necomercială, iar pentru organizațiile necomerciale este scris expres că se interzice oricare formă de finanțare. Dacă mergem pe interpretarea aceasta strict formală.

    Problema este de altă natură. Partidul, da, este persoană juridică formală, dar partidul este mai mult decât o persoană juridică, nu poți să-i aplici partidului aceleași reguli care există, de exemplu, pentru SRL nu știu care, care vine și contribuie cu 10 mii de lei pentru că îi place un partid sau un candidat cu partidul care l-a înaintat pe respectivul concurent electoral. E clar, partidul și concurentul este un tot întreg, nu poți să faci linia de delimitare. Lucrul acesta a fost tranșat, în principiu, prin articolul 43, al. 7 din Codul Electoral. Acolo se spune așa, partidele strâng bani, iar toți banii care sunt adunați pot să-i transfere pe contul electoral al candidatului partidului respectiv, însă, doar până la începerea campaniei electorale. Deci, la începerea campaniei electorale, activitatea de colectare a banilor de către partide încetează și toți banii se strâng pe fondul electoral. Fondul electoral, între 1 sau 2 octombrie și 15 noiembrie, partidul nu mai are dreptul ca să colecteze bani pentru campanie pe contul său, trebuie să-i colecteze pe toți, pe fondul electoral.

    Acum, ei spun că această prevedere nu este aplicabilă practic deloc, că partidele nu sunt concurenți electorali și noi avem în jur de 1 milion și jumătate de lei pe care i-am strâns pentru campanie. I-am strâns pentru campanie, am făcut campanie de colectare, am pus la punct un sistem de colectare a banilor, donații. Noi încă din 2016 ne chinuim cu acest sistem, l-am îmbunătățit, l-am ajustat, ceva nu mergea, l-am schimbat și încet, încet am colectat bani pe contul respectiv. Acești bani noi vrem să-i transferăm pe toți, așa cum a fost tot timpul în campania și pentru localele din 2019, și parlamentare din 2019. Am luat și am transferat toți banii pe acest cont. Iată acum CEC-ul ne spune altceva. Că e vorba de persoane juridice e clar, ceea ce aberează acum PSRM și alții că noi am limitat plafonul, da, noi am limitat pentru că e normal.

    Amendamentul este normal, amendamentul acesta a venit inclusiv și de la toți partenerii internaționali. În 2015 s-a schimbat, s-a adoptat legea cu finanțarea partidelor din bugetul de stat. S-a dus în Parlament un proiect unde era cifra 20 de salarii medii pentru persoane fizici și 40 de salarii medii pentru persoane juridice, pentru donația maximă. Aici trebuie să pui niște plafoane ca să nu permiți oligarhizarea partidelor, pentru ca dacă sunt plafoane foarte mari, vine un oligarh și el finanțează tot partidul. Nu asta e logica, ca să fie donații multe și de la multă lume. Respectiv s-a dus proiectul în Parlament cu cifrele 20 și 40, iar acolo, cineva în Parlament, a mai adăugat câte un 0. A pus 200 și respectiv 400. Toată lumea spune că acest cuantum este mare, pentru că nu este normal să fie așa donații mari. 400 de salarii medii, dacă acum salariu e 8 mii de lei, dacă înmulțim, aici iese câteva milioane. Deci, o singură persoană juridică, o singură persoană fizică, poate dona câteva milioane unui partid politic, ceea ce pentru R. Moldova nu este normal. Noi am limitat chestia aceasta, pentru că a fost recomandarea și a societății civile, și a partenerilor internaționali, ca să micșorăm cuantumul donațiilor și noi am făcut lucru acesta, încă donația pentru persoana juridică și micșorarea nu are nicio treabă cu ceea ce vorbim noi acum. Partidul este separat de persoană juridică, în baza art. 43, aliniat 7. Da, partidul este persoană jurdică, dar lui nu i se aplică aceleași reguli care se alică persoanelor juridice. Partidul este totuși partid, mai ales partidul desemnează un candidat în cadrul unui ciclu electoral. Acestea sunt lucruri diferite, nu există nicio legătură între limitarea pentru persoane juridice, care este normală, care așa și trebuie să fie”, a declarat Sergiu Litvinenco pentru Ziarul de Gardă.

    Dacă circulara CEC va fi aplicată, toate partidele vor fi puse în situația de a nu declara nimic, de a ascunde cheltuielile reale”

    Tot membrii PAS, care au cerut anularea circularei emisă de către CEC, în care se precizează că partidele politice pot dona în contul electoral al concurentului nu mai mult decât 12 salarii medii pe economie, susțin că aplicarea circularei va aduce consecințe grave la capitolul declarării cheltuielilor efectuate în timpul campaniei electorale.

    Este o abordare idioată a CEC-ului și cred că este clar de ce CEC-ul a făcut asta. Mai exact, pentru că Dodon nu este candidat de la partid, respectiv socialiștii chiar să fi vrut socialiștii, să se fi aplicat prevederea aceasta, ei nu puteau, pentru că Dodon nu este canidatul partidului. Acest lucru se aplică atunci când este vorba de candidatul partidului, atunci partidul poate să doneze bani în contul electoral. Ei ce s-au gandit, hai să punem toate partidele în situația lui Dodon. Să limităm drepturile partidelor. Dacă Dodon a decis să fie candidat independent, e dreptul lui. Noi am decis ca să mergem cu un candidat de la partid, respectiv de ce practic partidul să fie exclus din tot ciclul acesta, pentru că Dodon a ales să meargă ca independent.

    Există o mare problemă aici. Există o consecință la care CEC-ul nu s-a gandit când a emis această circulară, pentru că CEC-ul s-a gândit – hai să-i facem bine lui Dodon. Consecința faptul că această circulară va fi aplicată este că, practic, partidele sunt impuse, sunt puse în situația de a nu declara mai nimic.

    Am făcut un calcul. Sediile socialiștilor, conform ultimului lor raport, sediile PSRM care sunt în țară costa 163 de mii de lei pe lună. Acum, doar staff-ul de campanie a lui Dodon e clar că o să fie în sediul PSRM. E clar că în fiecare raion, ei o să se adune. În cazurile acestea, în mod normal, se face act de donație în servicii. Partidul ca și cum donează plata aceasta de chirie, concurentului electoral. Se face un contract de donație și iată, 5 mii de lei, de exemplu, sediul din Căușeni. Banii nu se învârtesc prin contabiliate, ci îi declari la CEC. Acum imaginațivă că socialiștii chiar vor să fie corecți și cinstiți, ei vor să declare tot, iată în această situație, ei nu pot declara sediile partidului, pentru că 163 de mii de lei, asta deja depășește admisibilitate de 12 salarii medii. Atunci, aici sunt două soluții, fie ei nu o să le declare, ceea ce este încălcarea legii ce duce la anularea înregistrării, fie a doua opțiune – va fi să micșoreze prețul, să spună că au costat 163 de mii de lei în luna august sau septembrie, iar în luna octombrie și noiembrie nu o să coste 163 de mii de lei, dar o să coste 10 mii de lei aceste sedii. Practic norma aceasta impune sau ne aduce în situația în care partidele vor fi constrânse de situație ca să ascundă cheltuielile și să nu le declare la CEC, ceea ce e o prostie și o aberație. Eu nu știu cum CEC-ul își permite așa ceva, pentru că CEC este instituția care, în primul rând, trebuie să asigure că tot ce se cheltuie, tot trebuie să fie declarat, fiecare chestiune trebuie să fie declarată. Acesta este conceptul. Noi o să mergem, în continuare, pe respectarea legii. Noi nu acceptăm ca să ascundem cheltuielile.”, a mai precizat Litvinenco.

    PLDM a calificat Circulara CEC drept neconstituțională și abuzivă și a depus o contestație la Curtea de Apel

    Joi, 17 septembrie, și PLDM a anunțat că a luat atitudine față de Circulara emisă de către CEC, iar liderul partidului, Vlad Filat, a depus o contestație la Curtea de Apel prin care a solicitat anularea documentul.

    PLDM a luat atitudine față de Circulara CEC nr. 2796 din 15.09.2020, care interpretează tendențios legislația electorală, în special aspectele ce vizează participarea partidelor în campania electorală și finanțarea campaniei candidaților săi înregistrați pentru scrutinul prezidențial din 1 noiembrie. În acest sens, președintele PLDM, Vlad Filat, a depus azi o contestatie la Curtea de Apel, prin care califică Circulara CEC drept neconstituțională și abuzivă și solicită instanței anularea ei integrală”, se menționează în nota informativă publicată pe pagina de facebook a PLDM.

    Și deputații Pro Moldova susțin că circulara emisă de către CEC „este ilegală, iar partidele politice nu pot fi puse pe picior egal cu persoanele juridice”.

    „O circulară a CEC-ului pe cât de stranie pe atât de ilegală. Eu am fost unul din autorii acelor prevederi noi ale Codului electoral și în calitate de legiuitor nici prin gând nu mi-a trecut să intrepretez că partidul care și-a desemnat candidatul în alegeri este separat de acesta și nu poate fi considerat concurent electoral. Iar să pui partidul care și-a înaintat propriul candidat pe picior egal cu orice altă persoană juridică care poate face doar o donație de 12 salarii medii lunare pe economie este de-a dreptul contrar logicii elementare. Partidele se constituie cu scopul de accede la putere iar asta se face exclusiv prin alegeri. Chiar dacă să admitem că după ultimele modificări legea nu este foarte clară, nu poți să mergi împotriva logicii elementare și spiritului legii. De fapt poți, dacă unicul care are de câștigat din această situație este boss-ul din Președinție, candidat (in)dependent cu un întreg guvern în loc de staf electoral”, menționează deputatul Pro Moldova pe pagina sa de Facebook.

    Promo-LEX: Circulara CEC trebuie abrogată

    Directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Pavel Postica, susține că circulara emisă de către Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie abrogată și menționează că documentul trezește mai multe semne de intrebare și suspiciuni, iar partidele politice au dreptul de a susține financiarul candidatul electoral desemnat.

    „Subiectul despre finanțarea campaniilor electorale a stârnit mai multe voci în societate. În acest sens țin să subliniez că circulara emisă de către Comisia Electorală Centrală trezește mai multe semne de întrebare și suspiciuni legate de această situație. În primul rând, trebuie să menționăm foarte exact că Comisia Electorală Centrală, de altfel, ca și noi, nu este acea autoritate care poate să facă interpretarea oficială a legislației. Doar Parlamentul R. Moldova, plenul Parlamentului R. Moldova poate face interpretarea oficială a legislației. Respectiv, acele aspecte care sunt descrise în circulară depășesc cu mult atribuțiile pe care le are Comisia Electorală Centrală.

    Articolul 43 alineatul 7 din Codul Electoral menționează foarte clar că partidele politice pot susține financiar candidații pe care i-au desemnat, inclusiv la alegerile prezidențiale, în limita resurselor pe care le dețin în fondul curent al partidului, la data începerii campaniei electorale. La fel, trebuie să subliniem foarte exact că Comisia Electorală Centrală a avut o interpretare continua vizavi de același subiect pe parcursul tuturor campaniilor electorale care au fost organizate de la începutul anului 2014. Respectiv în anul 2014, cel puțin două partide politice au depășit acel plafon stabilit pentru persoanele juridice și au donat resurse financiare mai mari decât plafoanele stabilite pentru persoanele juridice și acest lucru a fost acceptat de către Comisia Electorală Centrală. Alegerile din 2015 – șapte partide au depășit plafonul de donații acordat pentru persoanele juridice și acest lucru a fost acceptată de către Comisia Electorală Centrală. Alegerile din 2016 – patru partide politice, în 2018 – 2 partide. În 2019, alegerile parlamentare – două partide politice au depășit plafonul donațiilor care în mod obișnuit este rezervat pentru persoanele juridice. Alegerile locale din 2019 – un partid politic a depășit plafonul pentru această donație.

    După cum vedem timp de mulți ani de zile poziția Comisiei Electorale Centrale a fost una și acum în plină perioadă electorală regulile de joc par să fie schimbate de către Comisia Electorală Centrală. Aici vreau să subliniez un lucru la fel de important. În perioada de înregistrare a grupurilor de inițiativă, de finanțare a grupurilor de inițiativă, Comisia Electorală Centrală a acceptat donații materiale și financiare din partea partidelor politice și a înregistrat concurenți electorali în cursă. Deci vedem că CEC, inclusiv în această campanie, vine cu două abordări diferite pe aceeași chestiune de principiu. Din acest punct de vedere noi considerăm că această circulară a Comisiei Electorale Centrale trebuie să fie abrogată și Comisia Electorală Centrală ca instituție colectivă trebuie să decidă și să examineze separat acest subiect”, a menționat Pavel Postica.

    Președinția nu comentează

    Solicitați de către ZdG pentru a ne oferi o reacție pe marginea declrațiilor și acuzațiilor aduse de către membrii mai multor partide în adresa socialiștilor și a șefului statului, reprezentanții Președinției ne-au comunicat că instituția nu comentează aceste declarații, iar cu mai multe informații va veni vineri, 18 septembrie, președintele R. Moldova, Igor Dodon, în cadrul emisiunii „Președintele Răspunde”.

    Totodată, Comisia Electorală Centrală a publicat un comunicat de presă în care menționează că „respinge acuzațiile despre nerespectarea prevederilor legale la capitolul finanțarea campaniei electorale”.

    Remarcăm faptul că reducerea plafoanelor pentru susținerea financiară a activității partidelor politice și a campaniilor electorale a fost făcută, prin modificarea legislației electorale, în august 2019, la inițiativa partidului politic care astăzi vine cu acuzații nefondate în adresa CEC.

    CEC cheamă la calm toți subiecții electorali, în special concurenții electorali, instituțiile media și societatea civilă și îi îndeamnă să nu implice Comisia în jocuri politice și să respecte cu strictețe prevederile legale în vederea bunei organizări și desfășurări a scrutinului din 1 noiembrie”, a menționat CEC, printr-un comunicat de presă.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Important pentru cetățenii români din R. Moldova. Ce trebuie să cunoști dacă vrei să votezi la alegerile parlamentare din România

    În zilele de 5 și 6 decembrie 2020 se desfășoară alegerile pentru Parlamentul României. Secțiile de votare sunt deschise între ora 7.00 și ora 21.00 (ore locale). Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străi…
    Important pentru cetățenii români din R. Moldova. Ce trebuie să cunoști dacă vrei să votezi la alegerile parlamentare din România

    Usatîi susține că Dodon l-a convins pe Chicu ca să-și dea demisia până la protestul anunțat de președinta aleasă a R. Moldova: „Este un plan ca să oprească protestatarii”

    Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a anunțat că va participa și și-a îndemnat și susținătorii ca să participe la protestul de duminică, 6 decembrie, anunțat de președinta aleasă a R. Moldova, Maia S…
    Usatîi susține că Dodon l-a convins pe Chicu ca să-și dea demisia până la protestul anunțat de președinta aleasă a R. Moldova: „Este un plan ca să oprească protestatarii”

    Marea Britanie, prima țară care a aprobat vaccinul anti-COVID produs de Pfizer, anunță când va începe campania de vaccinare

    Serviciul naţional de asistenţă medicală din Marea Britanie (NHS) va începe campania de vaccinare împotriva noului coronavirus marţi, 8 decembrie, după sosirea în ţară a primelor doze de vaccinuri, a anunţat di…
    Marea Britanie, prima țară care a aprobat vaccinul anti-COVID produs de Pfizer, anunță când va începe campania de vaccinare

    România menține R. Moldova în afara listei țărilor cu risc epidemiologic ridicat

    Guvernul român a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care este necesară carantina de 14 zile la întoarcerea în România. R. Moldova se menține în afara listei. Pe listă intră, din nou,…
    România menține R. Moldova în afara listei țărilor cu risc epidemiologic ridicat

    Președinta aleasă a R. Moldova a avut o întrevedere cu Mitropolitul Vladimir. Darul primit de Maia Sandu de la Înaltul prelat

    Președinta aleasă a R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat vineri, 4 decembrie, că a avut o întrevedere cu Mitropolitul Vladimir. Într-un mesaj postat pe Facebook, Maia Sandu menționează că în cadrul întrevederii i-…
    Președinta aleasă a R. Moldova a avut o întrevedere cu Mitropolitul Vladimir. Darul primit de Maia Sandu de la Înaltul prelat

    DOC/ Autoritățile au actualizat lista statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea în R. Moldova, începând cu 7 decembrie

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat lista statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova, care intră în vigoare din 07 de…
    DOC/ Autoritățile au actualizat lista statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea în R. Moldova, începând cu 7 decembrie