VOX 31 de ani de la adoptarea Constituției R. Moldova. Ce prevederi ale Legii Supreme sunt încălcate cel mai des? Ce poate fi îmbunătățit în Constituție?
La 29 iulie 2025 se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Legii Supreme a țării noastre – Constituția R. Moldova, actul juridic fundamental cu putere supremă ce reglementează aspectele din viața publică, politică şi socială a ţării, simbolul poporului în lupta sa pentru libertate, dreptate şi onoare. Nu de puține ori însă este călcată în picioare de politicieni, funcționari sau chiar de cetățenii simpli.
Care sunt cel mai des încălcate prevederi ale Constituției? Ce poate fi îmbunătățit în Constituție și ce trebuie de întreprins pentru ca Legea Supremă a țării să fie respectată de toți?
Ilie Chirtoacă, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
Aș începe prin a spune că avem o Constituție puternică, care de curând prevede și intenția de integrare europeană – o chestiune de interes național. Prevederile constituționale încălcate cel mai frecvent în R. Moldova sunt dreptul la un proces echitabil și interzicerea torturii și tratamentelor inumane. Potrivit unei analize realizate anual de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), 31% din condamnările R. Moldova la Curtea Europeană vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil, art. 20 din Constituție. Problemele recurente includ tergiversarea procedurilor judiciare, motivările insuficiente ale hotărârilor și neexecutarea hotărârilor judecătorești. Pe locul doi, cu 24% din cazuri, se află încălcarea interdicției torturii și a tratamentelor inumane, articolul 24 alin. (2) din Constituție, cauzată în special de condițiile precare din penitenciare.
Din perspectiva noastră, există însă și câteva lacune în Constituție, care afectează direct protecția drepturilor fundamentale. De exemplu, pentru că lucrăm în sectorul ONG-istic, libertatea generală de asociere nu este explicit garantată, Constituția protejând doar dreptul de a constitui partide politice – articolul 41 și sindicate – articolul 42. Astfel, grupurile informale, organizațiile societății civile, presa organizată în structuri non-profit, fundațiile etc. nu beneficiază de o protecție constituțională clară. O altă lacună ar fi articolul 48 alin. (2) din Constituție, care în prezent definește familia exclusiv ca uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, excluzând alte forme de conviețuire, precum familiile monoparentale, familiile extinse, cum ar fi bunicii și nepoții, parteneriatele civile și cuplurile de același sex. Această abordare nu reflectă realitățile sociale actuale, avem foarte mulți părinți peste hotare și, respectiv, mulți copii crescuți de bunei și alte rude. Prin urmare, formularea curentă restrânge nejustificat nivelul de protecție juridică oferită tuturor cetățenilor.
Lilia Ioniță, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
Din perspectiva activității Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cele mai frecvente încălcări apar în zonele esențiale ale echilibrului democratic. Separarea puterilor, clar definită la articolul 6 al Constituției, este adesea subminată prin inițiative legislative care afectează independența justiției sau încearcă să extindă nejustificat competențele Guvernului, Președintelui țării, în detrimentul Parlamentului sau al instanțelor de judecată. În același timp, principiul securității juridice este adesea sacrificat prin reglementări neclare, tehnică legislativă deficitară sau norme contradictorii, care fac imposibilă previzibilitatea legii. În procesul de adoptare a actelor normative se recurge la proceduri grăbite și lipsite de transparență, care nu corespund exigențelor unui proces democratic autentic.
Constituția nu suferă de lipsuri, pentru că este un „organism viu”, care se dezvoltă și se adaptează în timp, prin jurisprudența Curții Constituționale și prin aplicarea sa în viața instituțională. Așa cum spunea judecătorul american Felix Frankfurter, „Constituția nu este un cod de legi imuabil, ci un instrument viu, menit să reziste timpului.” Dacă uneori pare că Legea Fundamentală nu acoperă suficient anumite domenii – cum ar fi integritatea în funcția publică sau protecția datelor într-o eră digitală – aceste elemente pot fi reglementate prin legi organice sau prin interpretarea evolutivă a Constituției, fără a fi nevoie să intervenim direct asupra textului său. Pentru ca Legea Supremă să fie respectată de toți, este nevoie de mai mult decât reglementări – este nevoie de cultură juridică și de atașament sincer față de valorile constituționale. Educația juridică trebuie începută devreme, în școli și licee, și continuată prin formarea funcționarilor și decidenților.
Vadim Vieru, director de program la Asociația „Promo-LEX”
Constituția este cel mai adesea încălcată la capitolul drepturi fundamentale și principii ale statului de drept. De exemplu, dreptul la un proces echitabil garantat de Legea Supremă este frecvent nesocotit. Peste 30% din încălcările constatate împotriva R. Moldova la CtEDO țin de acest drept – 240 de violări din totalul de aproximativ 750. Și principiile constituționale precum neutralitatea (art. 11) au fost ignorate timp de decenii. De facto, trupele străine staționează pe teritoriul țării de peste 30 de ani, contrar statutului de neutralitate. Printre lacunele Constituției s-au numărat până recent absența unor prevederi explicite despre vectorul integrării europene și clarificarea limbii oficiale. Aceste goluri au fost remediate abia în 2024 prin revizuirea Constituției susținută de popor.
Pentru îmbunătățire, aș considera necesară consolidarea independenței justiției și clarificarea unor proceduri ambigue, de exemplu, condițiile dizolvării Parlamentului, precum și introducerea unor mecanisme de responsabilizare a demnitarilor care încalcă Legea Supremă. Iar pentru ca Constituția să fie respectată de toți, este important atât exemplul personal al liderilor, adică respectarea strictă a normelor constituționale, cât și educația civică a cetățenilor și sancționarea fermă a oricărei încălcări – doar astfel nimeni nu va fi mai presus de Constituție.
Nicolae Osmochescu, expert în drept constituțional
Este foarte greu să spui care prevederi ale Constituției sunt încălcate. Eu consider că foarte puține articole, în mod direct, sunt încălcate. Sunt încălcate unele norme care, atunci când le compari cu cele condiționate, devine clar că se afectează într-o modalitate și Constituția. Dar am putea spune totuși, cele mai frecvente abateri, în sensul material al dreptului, le fac funcționarii publici, pentru că orice crimă e, într-un fel, abatere de la Constituție, și o crimă penală și o contravenție administrativă.
Din Constituție nu lipsesc prevederi concrete, dar lipsesc unele precizări care ar îmbunătăți Constituția și ar face-o mai eficientă și mai ușor aplicată. Eu am vedere, în primul rând, trebuie de revăzut rolul justiției, instanțelor judecătorești și, în primul rând, locul și rolul Curții Constituționale în sistemul de drept al R. Moldova. Raportul între președinte – Guvern, președinte – Parlament, Parlament – Guvern și Guvern – Parlament. Raportul între cele trei ramuri ale puterii este destul de clar, dar raportul competențelor și atribuțiilor președintelui ca figură centrală a statului în raport cu aceste trei ramuri ale puterii rămâne de precizat, concretizat și făcut ca să fie foarte clar. Dar este încă o problemă foarte serioasă, care trebuie mai devreme sau mai târziu de concretizat, dacă vorbim de actualizarea Constituției în conformitate cu cerințele vremii. Și, în primul rând, de dus până la bun sfârșit sistemul reformei de drept, nu reformei justiției, dar sistemul reformei de drept. Pentru că nu e clar nici până în ziua de astăzi care este locul procuraturii în sistemul de drept, de ce procuratura nu face parte din sistemul judiciar și așa mai departe. Iată, eu cred că acestea sunt câteva probleme.
