Procuratura Generală anunță ce se întâmplă cu dosarele penale în care figurează deputați din noul Parlament. Numele deputaților din dosare penale și din acte de constatare ale ANI

Procuratura Generală (PG) anunță că va solicita noului Legislativ să interpreteze legislația privind imunitatea deputaților, pentru a vedea cum va proceda în cazul deputaților cărora le-a fost ridicată imunitatea în Parlamentul precedent, dar în urma alegerilor parlamentare din 11 iulie au ajuns din nou în Legislativ, obținând, din nou, imunitate. „În funcție de poziția Parlamentului, Procuratura va decide asupra necesității intervenirii repetate cu solicitarea de ridicare a imunității de deputat”, precizează PG.

PG susține că, în conformitate cu art.10 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, imunitatea parlamentară în cadrul procedurilor penale vizează reținerea, arestarea, percheziționarea și trimiterea în judecată a cauzei penale – acțiuni ce trebuie să fie precedate de încuviințarea Parlamentului.

1.    În speța deputatului Petru Jardan – urmărirea penală a fost finalizată și dosarul deferit justiției la data de 21 iunie curent.

2.    În speța deputatului Denis Ulanov – urmărirea penală a fost finalizată, în prezent, partea apărării făcând cunoștință cu materialele cauzei penale, conform unui grafic prestabilit, dosarul fiind planificat spre expediere în judecată la începutul lunii august curent.

Conform art.69 din Constituția Republicii Moldova, calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, respectiv, acordul eliberat anterior de Parlament privind trimiterea în judecată a dosarelor de învinuire a deputaților Jardan și Ulanov rămâne valabil minimum până la întrunirea legală a noului Parlament.

3.    Cu referire la speța Ilan Șor reiterăm că, în privința lui există cauze penale pendinte atât la etapa de urmărire penală, cât și la etapa judecării (care nu pot fi finalizate din motivul eschivării numitului).

„În context, poziția Procuraturii este că, odată fiind obținută încuviințarea Parlamentului pentru toate activitățile procesual-penale specificate supra, nu este necesară adresarea repetată către Legislativ pentru obținerea unui nou consimțământ. Totodată, reieșind din complexitatea și rezonanța acestui subiect, lipsa unui precedent judiciar, pentru a se evita interpretarea și aplicarea normelor legale în detrimentul bunei desfășurări a actului de justiție, precum și pentru a unifica practica pe viitor, Procuratura va interveni către noul Legislativ cu solicitarea de a interpreta Legea în acest sens și, în funcție de poziția Parlamentului, va decide asupra necesității intervenirii repetate cu solicitarea de ridicare a imunității de deputat”, anunță PG.

Reacția PG vine după ce ZdG a solicitat miercuri, 14 iulie, un comentariu de la PG despre ce se va întâmpla cu deputații care anterior au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar acum au revenit în Parlament și beneficiază, din nou, de imunitate. ZdG a întrebat PG dacă această nouă imunitate obținută este valabilă și pentru dosarele penale deschise pe numele lor anterior. Unii juriști consideră că, din moment ce le vor fi validate mandatele, deputații din Partidul Șor, cercetați penal și lipsiți anterior de imunitate vor beneficia, din nou, de protecție, astfel că va fi nevoie, din nou, de a solicita ridicarea imunității lor în dosarele în care au rămas anterior fără imunitate. 

Totodată, am întrebat procurorii ce se întâmplă cu persoanele care figurează în dosare penale deschise pe numele lor înainte de a ajunge deputați. Vor putea fi ei urmăriți penal pentru faptele lor, produse înainte de a ajunge în Parlament? PG, în comunicatul de presă, nu a răspuns însă la această întrebare.

Ulterior, PG a menționat că „legislația nu prevede careva excepții și, respectiv, chiar dacă deputatul a comis o infracțiune până a obține acest statut, conform art.10 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, procurorul urmează să solicite Parlamentului încuviințarea prealabilă”.

ZdG vă propune să-i cunoașteți pe viitorii deputați despre care s-a anunțat în spațiul public că au figurat sau figurează în dosare penale sau în acte de constatare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI). 

Actual deputat PAS, demis în 2014 de Consiliul Raional Căușeni, după un act de constatare al CNI

În lista deputaților PAS am identificat trei persoane, numele cărora au fost sau sunt vizate, direct sau indirect, în dosare penale sau acte de constatare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI). 

Artemie Cătănoi, ajuns deputat din lista PAS, este coordonator de proiecte la „Asociația Pshihologilor Tighina”. În septembrie 2013, Comisia Naţională de Integritate (CNI), actuala ANI, constata că Artemie Cătănoi a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, el fiind, în același timp, şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni și jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Deși a atacat actul CNI în judecată, nu a reușit anularea lui. În baza actului CNI, Cătănoi a fost demis din funcția pe care o deținea în septembrie 2014. Ulterior, a atacat și dispoziția președintelui raionului prin care a fost disponibilizat, dar instanțele i-au respins cererea, inclusiv CSJ. 

Artemie Cătănoi a devenit șef al Oficiului Teritorial Căușeni, propus în funcție de Guvernul Leancă în 2014, la scurt timp după ce a fost demis din Consiliul Raional Căușeni. El a fost demis din funcție în ianuarie 2016 de Guvernul Filip. Cătănoi a fost anterior membru al PLDM. 

„A fost un dosar politic”

Ion Babici este manager de proiecte la Centrul de Resurse pentru Tineret Dacia și președintele PAS din Soroca. În 2019, a candidat din partea Blocului ACUM la funcția de primar al orașului Soroca. 

În timpul campaniei electorale, portalul sinteza.org a scris că Babici este urmărit penal în baza articolului 361 din Codul Penal, Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false. Sursa citată precizează că dosarul penal ar fi fost pornit pe 25 noiembrie, 2020, ca urmare a unui demers din 20 octombrie, trecut, al Consiliului Electoral Central al Circumscripției Electorale (CECE) Raionale Soroca. Cetățeanul Ivan Cecan l-a acuzat pe Ion Babici că a falsificat semnătura sa pe o cerere din 22 octombrie 2021, prin care ar fi cerut să fie exclus din componența biroului electoral al secției de votare din Slobozia-Vărăncău, unde a fost propus de către PAS. 

Ion Babici a precizat pentru ZdG că un asemenea dosar există, însă acesta nu are niciun statut. „Este ordonanța prin care mi s-a retras statutul de bănuit. Dosarul continuă, dar eu nu am niciun statut. A fost un dosar politic. Nu a fost nici parte vătămată în acest dosar. Persoana care a depus plângere la CECE și-a retras-o ulterior. Este un caz ieșit din comun. Dosarul penal merge mai departe. ei caută persoana care a falsificat o semnătură. eu am fost nevoit să fac declarații, am fost citat…Eu am fost nevoit să dau semnăturile la expertiză. Expertiza a spus clar că eu nu am semnat. A fost clar un dosar politic. ei ne-au acuzat pe noi că am falsificat o cerere de retragere a unui reprezentant din comisie dintr-un sat. Asta e dreptul nosttru. Eu puteam până la urmă să-l retrag și prin alte metode. Nu era necesar să-i falsifici cererea”, precizează Babici. 

Dosarul penal în care este vizată familia deputatei Popa

Zinaida Popa este consilieră municipală în CMC pe listele PAS. Proaspăta deputată este soția lui Vasile Popa, numit de Maia Sandu în decembrie 2020 în funcția de director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). 

Recent, în plină campanie electorală, s-a constatat că fratele șefului adjunct al SPPS, respectiv, cumnatul proaspetei deputate PAS, a fost reținut de Centrul Național Anticorupție într-un dosar care vizează acordarea frauduloasă a subvențiilor în agricultură. Adrian Popa era șeful Direcţiei Autorizare Plăţi de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, iar a fost acuzat că ar fi contribuit ca firme afiliate familiei Popa să primească, în perioada 2016 – 2020, subvenții de circa patru milioane de lei. Printre beneficiari ar fi fost și Gospodăria Ţărănească „Popa Zinaida Alexandr”, condusă de Zinaida Popa. Familia Popa a negat însă că ar fi participat la ilegalități și a precizat pentru presă că subvențiile au fost obținute legale. 

Dosarul „Exclusiv Media” lovește în integritatea a trei deputați ai PSRM

În lista deputaților PSRM – PCRM am descoperit cel puțin șase deputați numele cărora este vizat, tangențial, în dosare penale sau acte ale ANI. 

Dosarul penal în care compania „Exclusiv Media”, care gestionează imperiul media al socialiștilor, este anchetată pentru spălare de bani și finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor lovește, direct, în integritatea a cel puțin trei candidați ai Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS). 

La Exclusiv Media, în calitate de director financiar, activează Galina Dodon, soția lui Igor Dodon, al doilea în lista Blocului. Compania este fondată de Corneliu Furculiță, ajuns deputat de pe locul al 13-lea pe lista Blocului Electoral, iar în perioada în care s-a comis presupusa spălare de bani, administrator era Petru Burduja, care a ajuns în Parlament fiind pe locul 24 în lista candidaților Blocului Electoral. Dosarul penal nu are o finalitate deși este investigat de aproape cinci ani. 

Trei deputați ai PSRM în acte de constatare ale ANI

Alți trei deputați din lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au probleme de integritate demonstrate de ANI. Inspectorii au stabilit o diferență de 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate în perioada 2014 – 2016 de către candidatul Radu Mudreac. În rezultat, Mudreac a fost denunțat la Procuratura Generală (PG) pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani.

ANI a emis, miercuri, 7 iulie, act de constatare și pe numele deputatei socialiste Alla Dolința, pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. Inspectorul de integritate a constatat că socialista a deținut odată cu funcția de deputat și funcția de președintă a Fundaţiei de binefacere, „Soluția”, fondată de liderul ei de partid, Igor Dodon.

În cazul lui Grigore Novac, un alt deputat de pe lista Blocului, inspectorii au constatat o diferență vădită între avere și venituri în mărime de 113 mii de lei și o diferență nejustificată în mărime de 358 de mii de lei generată de efectuarea, în perioada 2015-2018, a plăților în scop politic sub formă de donații și cotizații către Partidul Socialiștilor. Grigore Novac a atacat în instanță actul de constatare emis de către ANI. Până acum, în dosar au fost programate cinci ședințe de judecată. 

Numele lui Novac a fost vizat, tangențial, și într-o cauză penală, după ce, în 2011, pe când era jurist la Fundația „Soluția” a dobândit, gratuit, împreună cu alte 300 de familii, terenuri publice în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău, în calitate de familii nou-formate. Cauza penală inițiată pentru a verifica circumstanțele alocării terenurilor nu are însă o finalitate. 

Deputații miliardului furat. Trei din cei șase deputați ai Partidului Șor au dosare penale

Cel puțin trei dintre cei șase deputați ai Partidului Șor figurează în dosare penale. Ilan Șor, președintele Partidului care-i poartă numele, a reușit să obțină un nou mandat de deputat deși este dat în căutare internațională, după ce a părăsit R. Moldova, în iunie 2019. Ulterior, Șor a rămas fără imunitate parlamentară, pe numele său fiind deschis un dosar penal pentru traversarea ilegală a frontierei de stat, dosar conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din decembrie 2014 care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova.

Șor este condamnat, din 2017, la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Acest dosar este examinat deja de trei ani și jumătate la Curtea de Apel Cahul. 

Alți doi deputați din lista Partidului Șor figurează în dosare penale. Denis Ulanov este cercetat penal pentru „escrocherie” și „spălare de bani” în același dosar al fraudei bancare, iar Petru Jardan este judecat pentru abuz de serviciu în proporții deosebit de mari în interesul unui grup organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Anterior, în dosare penale au figurat și numele altor două deputate din lista Partidului Șor: Marina Tauber și Reghina Apostolova. Ambele deputate au rămas inițial fără imunitate, dar ulterior cauzele penale deschise pe numele lor au fost clasate. 

Legislația nu interzice persoanelor judecate sau cu dosare penale să ajungă în Parlament

Legislația R. Moldova NU interzice persoanelor anchetate sau judecate penal să candideze la funcția de deputat. Accesul spre fotoliul de ales al poporului este restricționat doar pentru persoanele care sunt condamnate definitiv la închisoare sau au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârșite cu intenţie. 

Analiza ZdG s-a bazat pe informațiile pe care am reușit să le obținem din surse deschise. În ultimele luni, înaintea campaniei electorale, ZdG a încercat să obțină mai multe informații despre eventualele dosare penale în care figurează persoanele care conduc cele mai importante partide politice înscrise în competiția electorală din 11 iulie. Toate instituțiile statului ne-au redirecționat pentru răspunsuri către Ministerul Afacerilor Interne, care însă a refuzat să ne ofere aceste informații, făcând referire la faptul că ele ar reprezenta date cu caracter personal.