Principală  —  IMPORTANTE   —   Membrii CSM dau nume și…

Membrii CSM dau nume și spun cine sunt „factorii politici” care au fost la sediul instituției și le-au cerut demisia

Nicolae Eșanu, Nicolae Posturusu și Dorel Musteață. colaj/ZdG

Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă, într-o declarație pentru ZdG, că doi consilieri, unul al premierului Ion Chicu și altul angajat în cadrul Președinției R. Moldova, i-ar fi cerut lui, dar și altor membri ai instituției, demisia din funcții în cadrul unor vizite pe care aceștia le-au întreprins la sediul CSM. 

Evenimentele ar fi avut loc la sfârșitul anului trecut deși, conform legii, CSM este independent „în relaţiile cu autorităţile publice”. „Da, a fost și a cerut demisia membrilor CSM. Eu confirm. Am participat la acea ședință, așa și a fost”, ne-a comunicat Nina Cernat, un alt membru al CSM.

Reprezentantul Președinției neagă însă și spune că „eu cu mai mulți membri ai CSM așa ceva nu am abordat”, precizând că ar fi fost „un schimb de opinii, nu a fost o cerință sau ceva”.

Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova consideră că „orice cerere de depunere a mandatelor, dacă a fost făcută din numele instituțiilor de către consilierii prim-ministrului și al președintelui țării, reprezintă un abuz”.

Citiți și: Șantaj la nivel înalt în justiție? Dosar penal pe numele fratelui unui membru al CSM care ar fi refuzat să-și dea demisia. „Eu am fost filat din luna iunie”. Reacția Procuraturii

Musteață: „Eram conştient de faptul că vor fi întreprinse acţiuni de intimidare în privinţa tuturor membrilor CSM” 

„La 18 noiembrie 2019 Nicolae Eșanu a fost numit în funcţia de consilier al prim-ministrului R.  Moldova. Ulterior, am fost contactat telefonic de către Nicolae Posturusu, care la 21 noiembrie 2019 a fost desemnat în funcţia de secretar general al Aparatului preşedintelui R. Moldova. Ultimul mi-a comunicat că Nicolae Eşanu este responsabil de a soluţiona conflictul din justiţie. Într-adevăr, a doua zi, m-a telefonat Nicolae Eşanu şi a solicitat o întâlnire. S-a prezentat la CSM şi în prezenţa membrilor CSM, Nina Cernat, Petru Moraru şi Anatolie Galben a comunicat că în sistemul judecătoresc este un blocaj şi unica soluţie de depăşire a crizei este demisia noastră din funcţia de membri a Consiliului. Primind refuzul nostru, am fost avertizaţi că în două săptămâni va opera modificări în legislaţie şi va fi încetat mandatul actualilor membri ai CSM-ului din partea judecătorilor”, susține Dorel Musteață.

Dorel Musteață

Ulterior, susține membrul CSM,  peste aproximativ o săptămână, la sediul CSM ar fi fost vizitat de către Nicolae Posturusu, care, de asemenea, ar fi cerut demisia din funcţia de membri a CSM. „Evident,  i-am comunicat că nu o să depunem astfel de cerere”, menționează Musteață.

„Ca urmare, eram conştient de faptul că vor fi întreprinse acţiuni de intimidare în privinţa tuturor membrilor CSM care au refuzat să demisioneze. Mai apoi, au fost operate modificări în legislaţie şi CSM-ul a devenit nelucrativ din cauza măririi numărului de membri. Situaţie cunoscută de către toată lumea”, precizează Dorel Musteață, care era președinte interimar al CSM în acea perioadă. 

Membrul CSM mai precizează că ulterior, a fost inițiat un dosar penal pe numele fratelui său, angajat în cadrul Serviciului Vamal.

„Începând cu luna ianuarie 2020 fratele meu, care activează în funcţie de inspector în cadrul Biroului vamal Centru, a fost transferat lunar de la un post vamal la altul, cum ar fi de la postul Palanca la postul Molovata, apoi Vadul lui Vodă, şi apoi Hârbovăţ, iar în dimineaţa zilei de 3 martie 2020, ieşind din bloc pentru a se deplasa la serviciu a fost reţinut şi însoţit la procuratura anticorupţie. S-a aflat în custodia CNA 48 ore, apoi a fost eliberat. Faptele pentru care este învinuit nu le cunosc în detaliu deoarece este secretul anchetei şi respectiv nu mă pot expune. Întâmplător sau nu, dar reţinerea fratelui meu a avut loc în ziua când Diana Scobioală a fost aleasă pentru al doilea termen în funcţia de Director al Institutului Naţional al Justiţiei. Eu sunt membru al Consiliului INJ, respectiv la şedinţă nu m-am prezentat. Toate cele relatate mă fac să cred că aceasta este o intimidare si răfuială”, precizează Dorel Musteață. 

„Da, a fost și a cerut demisia membrilor CSM. Eu confirm. Am participat la acea ședință, așa și a fost”, ne-a comunicat Nina Cernat, un alt membru al CSM.

Posturusu: „A fost ca un schimb de opinii, nu a fost o cerință sau ceva”

Nicolae Posturusu, secretarul general al Aparatului preşedintelui R. Moldova a confirmat că a discutat anterior cu Dorel Musteață, dar neagă că a cerut demisia acestuia și a altor membri ai CSM și susține că întâlnirile nu ar fi avut loc în luna noiembrie.

„Nu era vorba de noiembrie, nu era noiembrie, era vorba atunci când erau mișcările acelea cu adunări și cu tot. Eu cu mai mulți membri ai CSM așa ceva nu am abordat. Cu domnul Musteață, atunci când erau mișcările acelea cu adunări și cu tot, i-am spus că o situație de resetare și de calmare a spiritelor și neînțelegerilor în justiție ar fi fost corectă ca toți membrii care au lucrat pe timpul guvernărilor anterioare și care au fost aleși și au fost docili și executori la tot ce s-a propus, ar fi bine să începem de pe foaie albă, dacă ar înțelege situația asta. Mai ales că așa apeluri publice au sunat de la mai mulți specialiști, experți, lideri de opinie din cadrul ONG-urilor. Adică eu cumva împărtășeam că pentru a calma spiritele și pentru a nu politiza tot ce se întâmplă, ar fi o situație să ia în calcul, dar eu am vorbit asta personal cu domnul Musteață, în privat”, precizează Posturusu.

Nicolae Posturusu/facebook.com

Angajatul președinției susține că „a fost ca un schimb de opinii, nu a fost o cerință sau ceva. Situația era de așa natură că ei, ca să supraviețuiască, au început un război și o răzbunare pentru toate supărările pe care le-au avut pentru că nu au ajuns unde au vrut să ajungă la funcții. Eu i-am spus că chestia asta pe care o faceți nu face bine pentru justiție, pentru că justiția trebuie să fie sobră, solidă, corectă și să facă justiție, dar să nu se antreneze în jocuri politice. A fost un schimb de opinii, nu a fost o cerință, a fost mai mult o părere a mea personală. Asta a fost în contextul adunărilor care aveau loc atunci, cam prin iunie”.

Cât despre dosarul penal inițiat pe numele fratelui membrului CSM, Posturusu afirmă că acesta nu are legătură cu activitatea lui Musteață și că, de fapt, membrul CSM ar fi adoptat „o tactică de a se victimiza”.

„Trebuie să discutați și cu PG despre acest dosar al fratelui dumnealui, să vedeți când a fost dosarul, ce alură are, așa ar fi corect. Mie îmi pare că încercarea dumnealui este de a se poziționa într-o eventualitate în care poate să apară informații care o să-l pună într-o lumină foarte neplăcută. Eu cred că domnul Musteață a făcut un pas înainte, ca să anticipeze informații care oricum sunt publice și pot fi găsite. Eu cred că este vorba despre o tactică de a se victimiza. Eu am avut un schimb de opinii pe chestia respectivă, că pentru o resetare corectă să fie liniște și calm ar fi bine ca judecătorii să își aleagă altfel, după noile reguli, să desemneze noi membri. Dacă s-au strâns peste 100, aproape 300 de judecători care au cerut asta și i-au revocat. Discuția a fost în contextul în care toți solicitau vot de neîncredere și dacă din breasla judecătorilor jumătate consideră că nu-i mai reprezintă, este un vot de neîncredere și ar trebui luat în calcul. De fapt, dumnealui acum se războiește cu toți acei care au fost la Adunare, iar asta ce vede prin tot ce se decide la CSM și abordările față de cei care au fost la acea Adunare. Toate deciziile CSM din ultima perioadă au o tentă de răzbunare față de cei care au fost la Adunare. Membrii CSM trebuiau să se ducă la Adunare, să asculte obiecțiile și să își expună poziția lor, să spună de ce ei merită să rămână în funcție și ce au de gând să facă pe viitor. Cred că, nu toți, dar câțiva sunt conduși de setea de răzbunare și setea de putere”, susține secretarul general al Aparatului președintelui R. Moldova.

ZdG a încercat să discute și cu Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, doar că acesta nu a răspuns la apelurile și mesajele ZdG. Redacția este deschisă pentru a prezenta poziția consilierului premierului la acest subiect. 

Guzun: „Este inadmisibil ca asemenea acțiuni au loc”

Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova consideră că „orice cerere de depunere a mandatelor, dacă a fost făcută în numele instituțiilor pentru consilierii prim-ministrului și al președintelui țării, reprezintă un abuz”.

„În primul rând puterile în stat trebuie să colaboreze, cu asigurarea respectării principiilor statului de drept. În al doilea rând, orice cerere de depunere a mandatelor, dacă a fost făcută în numele instituțiilor pentru consilierii prim-ministrului și ai președintelui țării, reprezintă un abuz și cu siguranță încalcă acest echilibru. Nu cunosc despre conținutul discuțiilor. Totuși, în perioada septembrie 2019 – martie 2020, CSM a fost ținta mai multor atacuri și boicotări din interiorul sistemului judecătoresc, care se pare că aveau acoperirea politică a actualei guvernări. Mai mult, după 14 noiembrie 2020, prim-ministrul și ministrul Justiției au boicotat activitatea si ședințele CSM, ba chiar au modificat legislația, contrar opiniei Comisiei de la Veneția. Respectiv, se pare că se confirmă aceste acțiuni. Dacă persoanele și-au utilizat mandatul pentru a cere demisia membrilor CSM, sper să aibă destulă onoare să confirme faptele, iar înainte să-și dea demisia, să ofere detalii despre aceste circumstanțe. Regret, personal, că membrii CSM nu au atenționat instituțiile de drept din țară și instituțiile relevante din afară despre aceste abuzuri. Asemenea fapte din partea politicului sunt inadmisibile și trebuie încetate”.

Ce spunea membrul CSM în urmă cu o săptămână

ZdG a scris anterior că fratele membrului CSM, colaborator vamal, este vizat într-un dosar penal deschis în urmă cu aproximativ două luni. Inițial, acesta a fost reținut de procurori, dar eliberat la mai puțin de 48 de ore. Dorel Musteață, fost președinte interimar al CSM reclama faptul că dosarul penal intentat pe numele fratelui său reprezintă „o răfuială politică”. Musteață preciza că știe că ar fi fost filat începând cu luna iunie 2019 și susținea că dosarul pe numele fratelui său ar fi o consecință a faptului că, începând cu luna decembrie 2019, a refuzat de mai multe ori să-și dea demisia din funcția de membru al CSM, demisie care i-ar fi fost cerută de către „factori politici și unele persoane care dețin funcții oficiale”. „Eu am fost filat din luna iunie. Nu doar eu, dar și membrii familiei mele”, relata membru CSM, într-o declarație pentru Ziarul de Gardă. 

Într-un răspuns oferit Ziarului de Gardă, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au precizat că dosarul penal în care este vizat fratele lui Dorel Musteață face parte „din dosarul privind frauda bancară, respectivul fiind învinuit de participație la comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari”. Reprezentanții Procuraturii au respins acuzațiile că acest dosar ar avea la bază elemente de intimidare sau răfuială.

LEGE:  „În relaţiile cu autorităţile publice, CSM este independent”

Conform legii, CSM este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.  „În relaţiile cu autorităţile publice, CSM este independent şi se supune în activitatea sa doar Constituţiei şi legilor”, se precizează în Legea cu privire la CSM”.

CSM este un organ special care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare, stabilirea garanţiilor şi formelor de autoadministrare a judecătorilor, constituirea sistemului judiciar şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. Prin introducerea CSM-ului în Constituţie, practic s-a dorit să fie pusă baza consolidării sistemului judecătoresc şi formării puterii judecătoreşti independente de celelalte două ramuri ale puterii de stat – legislativă şi executivă.

Membrii CSM din partea judecătorilor sunt aleși în funcții din partea magistraților, în cadrul Adunărilor Generale ale Judecătorilor.