Maia Sandu vrea vetting și pentru avocați. Juriștii se opun: „Ce poate pretinde statul unei profesii căreia nu i-a oferit nimic?”
Președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea ca avocații să fie supuși unui proces de verificare a integrității etice și financiare. Declarația ei a stârnit reacții în rândul juriștilor, care susțin că profesia de avocat este una autonomă și autofinanțată. „Statul nu contribuie la activitatea avocaților – nici financiar, nici logistic, nici instituțional. (…) Ce poate pretinde statul unei profesii căreia nu i-a oferit nimic?”, au comentat aceștia.
Joi, 16 octombrie, președinta Maia Sandu, fiind invitată în cadrul unei emisiuni la Realitatea, a vorbit despre reforma justiției și procedura de vetting. În context, aceasta a punctat că și avocații ar trebui să fie supuși unui proces de verificare.
„Nu vă supărați, dar cred că ar trebui să facem un vetting și avocaților, pentru că și avocații trebuie să fie oameni onești. Și avocații tot trebuie să-și demonstreze sursa veniturilor. Deci eu cred că noi trebuie să vorbim și despre o reformă a avocaturii. Eu nu sunt mare specialist, dar o să discut cu mai mulți specialiști și cred că trebuie să revenim la acest subiect. Au fost foarte multe abuzuri comise, inclusiv pentru că au participat și avocații în aceste abuzuri. Unii dintre ei, ca să nu generalizăm, Doamne ferește! Sigur că sunt oameni corecți și onești în rândul avocaților”, a declarat Maia Sandu.
Declarația președintei a stârnit reacții în rândurile apărătorilor. De exemplu, avocata Promo-lex, Nicoleta Hriplivîi Caminschi a sugerat ironic „un vetting al funcționarilor, in special al deputaților din viitorul Parlament și a membrilor Guvernului”.
Juristul Ion Cojocari a explicat de ce vettingul avocaților ar fi imposibil, menționând că declarația a generat „neliniște” în rândul profesiei, „întrucât poate fi înțeleasă ca o intenție de intervenție în independența apărării, un principiu fundamental al statului de drept”.
„Profesia de avocat funcționează în baza autonomiei și autofinanțării integrale. Statul nu contribuie la activitatea avocaților nici financiar, nici logistic, nici instituțional. Avocații își susțin profesia exclusiv prin eforturi proprii — își plătesc birourile, formarea, taxele, impozitele și toate resursele necesare exercitării. În aceste condiții, întrebarea legitimă este: ce poate pretinde statul unei profesii căreia nu i-a oferit nimic?
Orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean.
Principiile ONU privind rolul avocaților (Havana, 1990) stabilesc clar că avocații trebuie să-și exercite profesia «liberi de orice presiune, restricție sau ingerință din partea autorităților publice». Recomandarea Consiliului Europei R(2000)21 confirmă că profesia trebuie să-și exercite libertatea de organizare și funcționare prin organele sale proprii. De asemenea, Carta Europeană a Avocaților (CCBE, 2006) consacră independența avocatului ca element esențial al statului de drept și interzice orice măsură disproporționată care ar limita libertatea profesiei.
Istoria recentă arată ce se întâmplă atunci când aceste principii sunt încălcate. În state unde s-au introdus mecanisme similare, justiția s-a confruntat cu proteste ale barourilor, blocaje în instanțe, retragerea avocaților din cauze sensibile și pierderea încrederii publice în independența sistemului juridic. Astfel de crize nu afectează doar profesia, ci întreaga societate, pentru că un cetățean fără avocat este un cetățean fără apărare.
Într-un stat de drept, avocatul nu cere aprobarea statului pentru a apăra un om, iar statul nu are dreptul să-i verifice loialitatea. Apărarea trebuie să rămână liberă, independentă și demnă, pentru că numai astfel dreptatea poate fi reală, nu declarativă”, a scris Ion Cojocari.
Totodată, avocata Oxana Eșanu a subliniat că din punct de vedere legal și constituțional, „avocații nu pot fi supuși unei asemenea proceduri”. Aceasta a invocat independența profesiei de avocat, statutul juridic al avocatului, autoguvernarea profesiei și depturile fundamentale.
Ziarul de Gardă a solicitat un comentariu de la Uniunea Avocaților pe acest subiect, însă, deocamdată, nu a primit un răspuns.
