Legea Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților, respinsă de Curtea Constituțională a României din motive de procedură

Cei nouă judecători ai Curtea Constituțională a României (CCR) au admis, luni, 20 octombrie, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.

• Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă, a anunțat CCR.
• Contestația a fost admisă în integralitate, au declarat, pentru HotNews, surse din Curtea Constituțională.
• Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat sursele.
• Motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut (motive intrinseci), conform surselor HotNews.

„Dacă admiterea sesizării este pe motive extrinseci de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.

Legea declarată neconstituțională de către CCR prevede ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.

Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în „legea Bolojan” prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.

Ce spunea Bolojan întrebat despre demisie în cazul respingerii legii de către CCR

Proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților a fost inițiat de către Guvernul Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege în 1 septembrie. 

„Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie trece de 24 de mii de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35 000-40 000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere”, declara Bolojan în plenul reunit al Parlamentului.

La o zi după ce a angajat răspunderea Guvernului pe pachetul de măsuri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de HotNews într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR. 

„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan.

Cine sunt judecătorii care au decis că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională

Decizia de neconstituționalitate a fost luată de Curtea Constituțională după două amânări, în 24 septembrie și 8 octombrie.

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de către fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către președintele Nicușor Dan.

În prezent, componența CCR este: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Este prima decizie cu miză majoră pronunțată de CCR în actuala formulă, cu Simina Tănăsescu președinte și trei noi judecători: Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș și Csaba Asztalos.