Șase comune cu denumiri total noi după amalgamare. „Am vrut să găsim o formulă universală care să nu supere pe nimeni”

După amalgamare, în R. Moldova vor apărea nu mai puțin de 16  denumiri noi de comune. Satul Nou, Lunca Cuboltei, Valul lui Traian, Valea Culei, Valea Ișnovățului și Luceafărul sunt noile denumiri ale unor comune care vor apărea pe harta R. Moldova. Membrii comisiilor de amalgamare au decis să identifice denumiri noi pentru a evita nemulțumirile localnicilor și eventualele acuzații de discriminare sau de pierdere a identității. Alte zece primării vor avea, la fel, denumiri noi, doar că ele vor fi formate din numele localităților amalgamate.

După alegerile locale din 2027, R. Moldova va avea o nouă configurație administrativ-teritorială. Șase primării, din totalul de 273 rămase la nivelul I după finalizarea procesului de amalgamare, vor purta denumiri total noi, iar alte 10 comune vor avea și ele alte denumiri, fiind formate din numele localităților care s-au unit. 

După implementarea reformei administrației publice locale, 16 primării își vor schimba denumirea, conform hărții administrativ-teritoriale actualizate. Dintre acestea, șase vor avea denumiri complet noi. Am discutat cu primarii viitoarelor centre administrative, care ne-au explicat că au luat această decizie pentru a evita nemulțumirile între localități.

Satul Nou – o nouă comună care cuprinde nouă localități

În zona de centru a țării, cu sediul primăriei la Țînțăreni, nouă localități, printre care Țînțăreni, Crețoaia, Botnărești, Salcia, Chirca, Botnăreștii Noi, Cobusca Nouă, Cobusca Veche și Florești vor forma comuna Satul Nou. Primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, ne-a spus că prin această nouă denumire, satele își propun păstrarea identității fiecărei localități.

„Mie nu-mi place discriminarea și m-am pus în locul celor care urmează să vină într-un nou centru administrativ. S-a făcut prea multă campanie împotriva reformei de amalgamare – fie că o să dispară identitatea localității, că o să ne pierdem tradițiile, că o să învârtim sarmalele în stânga și nu în dreapta și așa mai departe. Adică era vorba de identitatea localității. 

Am vrut să găsim o formulă universală, care să nu supere pe nimeni. Adică, dacă eu sunt din Chirca, nu o să fac parte din comuna Țînțăreni, că ne-au absorbit sau ne-au acaparat, cum se mai aruncă în spațiul public, dar suntem în componența comunei Satul Nou. Am propus schimbarea chiar la prima ședință a grupului de lucru și am avut susținere”, a declarat Vadim Bulgaru pentru ZdG.

Lunca Cuboltei – o nouă comună formată din opt localități

În zona de nord, opt localități, printre care Cernoleuca, Briceni, Climăuți, Corbu, Moșana, Octeabriscoe, Pivniceni și Plop, vor forma o nouă comună, cu o nouă denumire – Lunca Cuboltei. Primărița din Cernoleuca, Ala Mazureac, a declarat că denumirea vine de la râul Cubolta, care trece prin localitățile amalgamate.

„Centrul administrativ o să fie la Cernoleuca, la noi. Dar n-am vrut să numim primăria Cernoleuca, fiindcă satul Climăuți ține la denumirea lui, fiecare sat ține și, ca să nu ofensăm pe cineva, ne-am gândit să căutăm o denumire care ne-ar reprezenta pe toți.

Prin toate satele, în afară de Briceni și Corbu, curge râul Cubolta. De asta am schimbat în Lunca Cuboltei denumirea. Trece și prin Plop, și prin Cernoleuca, și Climăuți, și Moșana. În cadrul grupurilor de lucru s-a luat decizia comună de a fi numită comuna Lunca Cuboltei, cu centrul administrativ la Cernoleuca”, ne-a transmis Ala Mazureac.

Valul lui Traian – o nouă comună cu 10 localități

În sudul țării, alte zece localități, cu centrul administrativ la Lebedenco, vor forma comuna Valul lui Traian. Printre ele se numără Hutulu, Ursoaia, Alexanderfeld, Burlăceni, Greceni, Găvănoasa, Nicolaevca, Vladimirovca și Iujnoe. Primarul din Lebedenco, Alexandr Bondari, ne-a explicat că denumirea are semnificație istorică pentru toate localitățile.

„În regiunea noastră trece valul lui Traian. Din punct de vedere istoric, am decis cu membrii comisiei de amalgamare că denumirea primăriei nou formate să fie Valul lui Traian. Toți au acceptat deodată denumirea asta. O denumire așa, mai deosebită, și nu e asemănătoare cu nicio altă primărie cu care ne-am amalgamat, să nu fie nicio supărare din alte părți. 

Știți cum, oamenii văd lucrurile acestea puțin altfel, că pierd localitatea, pierd satul, pierd denumirea, și de asta s-a ales o denumire cu totul nouă, să nu fie vreo denumire din acele primării pe care noi le avem”, a explicat pentru ZdG Alexandr Bondari.

Valul lui Traian este o linie lungă de fortificații din pământ și piatră, asemănătoare cu niște ziduri uriașe sau diguri, însoțite de șanțuri adâncite, construită în trecut pentru apărare. Deși oamenii i-au spus „al lui Traian” (după faimosul împărat roman), istoricii au descoperit că bucăți din el au fost construite în epoci diferite, unele chiar după plecarea romanilor. Complexul „Valul lui Traian” se întinde pe teritoriul a trei țări: România, R. Moldova și Ucraina. În R. Moldova, fortificațiile traversează întreaga parte de sud a țării de la vest la est (de la râul Prut până la râul Nistru). Ele sunt împărțite în două mari ramificații paralele. 

Luceafărul – o comună din patru localități

Cu centrul administrativ la Pelivan, patru localități din raionul Orhei – Pelivan, Cișmea, Brăviceni și Mitoc, vor forma Primăria Luceafărul. Primărița din Pelivan, Galina Scalețchi, a declarat pentru ZdG că Luceafărul este denumirea veche a satului.

„Din start, am inițiat amalgamarea cu Mitoc, fără satul Brăviceni. Și nu puteam ieși la un numitor comun, primarul de Mitoc voia să se numească comuna Mitoc, noi ne doream să se numească comuna Pelivan. 

Apoi, așa cum ne-au sugerat reprezentanții de la oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, în localitățile unde nu găsesc limbă comună privitor la denumiri, înseamnă că numesc comuna cu o denumire care o să fie plăcută tuturor. Și noi am venit cu propunerea asta în fața grupului de lucru – să se numească Luceafărul, fiindcă pe timpuri, cândva, Pelivanul s-a numit Luceafărul. Este o denumire destul de frumoasă, istorică și au fost cu toții de acord”, a precizat Galina Scalețchi.

Valea Culei – 17 localități într-o comună

În raionul Ungheni, 17 localități (Boghenii Noi, Boghenii Vechi, Izvoreni, Mircești, Poiana, Condrătești, Curtoaia, Cornova, Hîrcești, Drujba, Leordoaia, Mînzătești, Veverița, Măgurele, Năpădeni, Sinești și Pojarna) vor forma Primăria Valea Culei.

„Valea Culei a apărut din cauză că pe la noi trece râul Cula și când vii spre aceste șaptesprezece primării, vii la o vale foarte mare. Și așa am început să-i spunem Valea Culei. Ca să nu fie supărări, am fost de acord toți primarii să punem denumirea Valea Culei”, ne-a explicat primarul din Boghenii Noi, Veaceslav Cernei.

Valea Ișnovățului – patru localități într-o comună

O altă denumire nouă este și Valea Ișnovățului, comună din care vor face parte patru localități –  Suruceni, Condrița, Malcoci și Nimoreni. Primarul din Nimoreni, Andrei Covali, a explicat pentru ZdG ce a stat la baza deciziei.

„Atunci când s-au făcut grupurile de lucru, s-a luat hotărârea să denumim o comună nouă, în care odată ce suntem intersectați de râul Ișnovăț, pe toată valea noastră, atunci am spus să fie Valea Ișnovățului. Până la urmă, fiecare va rămâne cu localitatea sa, însă comuna va fi generală și cu centrul administrativ în Suruceni. Ideea a fost să nu supărăm sau să afectăm localitățile componente din această comună.

Au fost mai multe idei venite din partea grupurilor de lucru, a fost făcut un sondaj, la care s-a dat votul majoritar pentru această denumire – Valea Ișnovățului”, a precizat Andrei Covali.

Alte zece primării cu denumiri noi (dar vechi)

După ce reforma va fi implementată, încă zece primării vor purta nume noi. Denumirile acestora vor fi formate prin îmbinarea denumirilor satelor amalgamate: 

1. Cinișeuți-Echimăuți, raionul Rezina;
2. Sărata-Scumpia, raionul Fălești;
3. Risipeni-Izvoare-Horești, raionul Fălești;
4. Jorile-Mîrzești, raionul Orhei;
5. Horești-Zîmbreni, raionul Ialoveni;
6. Chircăiești-Hagimus, raionul Căușeni;
7. Popeasca-Cîrnățeni, raionul Căușeni;
8. Slobozia-Răscăieți, raionul Ștefan Vodă;
9. Colibași-Vadul lui Isac, raionul Cahul;
10. Văleni-Brînza, Cahul.

Restul primăriilor din țară vor purta denumirea localității care va găzdui sediul noii primării unificate. 

Guvernul a propus joi, 8 octombrie, o nouă configurație administrativ-teritorială a R. Moldova: 273 de primării și 3 regiuni – Nord, Centru și Sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul de municipii, Taraclia va deveni municipiu de nivelul II, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul special. În urma reorganizării propuse, populația medie a unei primării (fără Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia) va crește de la 1916 la 6758 de locuitori. Guvernul susține că primăriile mai mari vor avea mai multe posibilități de a atrage investiții și finanțări și de a pregăti și implementa proiecte pentru dezvoltarea comunităților.