Din 32 de raioane – trei regiuni, iar din 892 de primării – 273. Ce (nu) se schimbă pentru oameni odată cu reforma administrației locale
Cele 32 de raioane pe care le are astăzi R. Moldova ar urma să dispară. În locul lor, Guvernul propune trei regiuni administrative mari: Nord, Centru și Sud. Chișinăul și Bălțiul își vor păstra statutul actual, UTA Găgăuzia – statutul special, iar actualul raion Taraclia va fi reorganizat într-un municipiu de nivelul II.
Ideea de bază a reformei este că noua regiune nu va fi pur și simplu un raion mult mai mare. Dimpotrivă, administrația regională va avea mai puține responsabilități decât actualele raioane și mai puțin personal administrativ. În schimb, responsabilitățile vor trece la primării. Astfel, Guvernul anunță că își propune să creeze „primării puternice”. Autoritățile regionale vor avea alt rol: să vadă de ce investiții are nevoie un teritoriu mai mare, să ajute primăriile să lucreze împreună, să pregătească proiecte regionale și să atragă finanțări, inclusiv europene.
La nivelul I, după ce procesul de amalgamare va fi finalizat, vor rămâne doar 273 de primării în toată țara. Astfel, populația medie a unei primării – fără Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia – va crește de la 1916 la 6758 de locuitori, iar proiectele care urmează să fie susținute prin stimulentele pentru amalgamare au o valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei.
Ziarul de Gardă explică ce se schimbă și ce nu odată cu reorganizarea administrației locale.
Trei regiuni în locul raioanelor. De ce o astfel de împărțire?
Cele 32 de raioane vizate de reorganizare vor fi grupate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud.
Această hartă nu este însă desenată acum de la zero.
Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a menționat la conferința de presă susținută alături de premierul Vasile Tofan joi, 1 octombrie, că regiunile pe care le propune Guvernul au la bază regiunile de dezvoltare care au fost create odată cu legea privind dezvoltarea regională, aprobată în 2006.
Cu alte cuvinte, împărțirea după formula Nord, Centru și Sud este folosită deja de aproximativ două decenii pentru planificarea dezvoltării și pentru proiecte regionale. Acum, Guvernul propune ca acest model să stea și la baza noii organizări administrative.
În ce regiune va fi raionul tău?
Regiunea Nord va cuprinde actualele raioane Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei, Soroca și va avea circa 514 mii de locuitori. Sediul administrației regionale va fi la Bălți, însă municipiul Bălți nu va face parte din regiune. Va rămâne o unitate administrativă separată, cu propriul buget.
Regiunea Centru va uni raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni – aproximativ 670 de mii de locuitori. Sediul administrativ va fi la Chișinău, însă, la fel ca și în cazul municipiului Bălți, Chișinăul va rămâne o unitate administrativă separată.
Regiunea Sud va include raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și va avea circa 280 de mii de locuitori, iar sediul administrativi va fi la Cahul.
Unde mergi dacă ai de rezolvat o problemă?
Faptul că sediul unei regiuni va fi la Bălți, Chișinău sau Cahul nu înseamnă că oamenii vor trebui să meargă acolo pentru serviciile pe care astăzi le primesc în centrele raionale, mai aproape de casă.
Potrivit conceptului prezentat de Guvern, reședințele regiunilor nu vor presta servicii publice direct oamenilor. Ghișeele, actele și serviciile vor rămâne în teritoriu. Ceea ce se va schimba este instituția care răspunde de ele: unele vor trece la primării, altele – la structurile teritoriale ale administrației centrale.
Nici serviciile nu vor fi obligate să-și schimbe adresa. Fiecare sistem se va putea organiza în funcție de numărul oamenilor pe care îi deservește, infrastructura existentă și modul în care poate presta mai eficient serviciile. Astfel, Guvernul își propune să creeze „primării puternice”, care vor avea echipe mai profesioniste și își vor asuma mai multe responsabilități.
Ce va face administrația regională?
Autoritățile regionale se vor ocupa, în primul rând, de dezvoltare și proiecte care depășesc hotarele unei singure localități.
Mai simplu spus, dacă într-un sat trebuie reparată o stradă locală, aceasta este treaba administrației locale. Dacă însă mai multe localități au aceeași problemă și au nevoie de un proiect comun – de exemplu, un sistem de gestionare a deșeurilor, o infrastructură comună sau un proiect economic mai mare, autoritățile regionale ar trebui să le ajute să lucreze împreună, să pregătească proiectul și să găsească finanțare. Regiunile vor avea și rolul de parteneri în accesarea și implementarea programelor europene de coeziune, dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră.
Potrivit premierului Vasile Tofan, unul dintre principalele beneficii pe care le aduce această reformă este reducerea aparatului administrativ, cele trei regiuni urmând să aibă mai puțin personal administrativ decât actualele raioane. În locul unor structuri care administrează numeroase servicii, regiunile vor avea nevoie în special de profesioniști în domeniul planificării, cooperării, pregătirii/implementării proiectelor și atragerii fondurilor europene.
Ce sunt Agențiile de Dezvoltare Regională și ce rol vor avea în noua organizare administrativă?
Probabil vă întrebați: dacă avem deja Agenții de Dezvoltare Regională (ADR), de ce mai avem nevoie de administrații regionale? Potrivit Guvernului, rolurile acestora vor fi diferite.
Autoritățile regionale vor colecta și analiza prioritățile primăriilor, vor ajuta localitățile să coopereze, vor pregăti și implementa proiecte regionale. Primăriile vor continua să realizeze proiectele locale, proiectele comune cu alte localități și vor putea cere sprijinul administrației regiunii.
În schimb, ADR-urile vor fi responsabile de gestionarea programelor de finanțare. Guvernul propune ca ADR-urile să fie pregătite și pentru un rol nou, legat de programele europene. La început, acestea ar urma să primească anumite funcții delegate, în calitate de organisme intermediare. Ulterior, după ce acumulează experiență, ar putea prelua responsabilitatea pentru gestionarea unui program regional întreg.
Necesitatea acestei separări apare inclusiv în contextul pregătirii R. Moldova pentru gestionarea programelor europene, întrucât autoritățile au scopul ca țara noastră să devină membră a Uniunii Europene până în 2030. În conceptul prezentat de Guvern se menționează că „instituția care gestionează programul trebuie să aibă responsabilități distincte de cele ale autorităților care realizează investițiile.”
Conceptul spune că R. Moldova se va inspira din experiența României, adaptând însă modelul la realitățile de aici.
Cine va răspunde de școală, spital, drum, apă sau gunoi?
În educație, responsabilitățile raionale urmează să treacă la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) prin Agențiile Teritoriale pentru Educație, în cadrul reformei „RESTART în educație”. Administrarea școlilor și transportul școlar vor fi reorganizate conform calendarului sectorial pentru 2027–2028. Pentru părinți, relația de zi cu zi rămâne cu școala. Tot acolo se vor adresa pentru înscrierea copilului sau alte probleme. Grădinițele și instituțiile extrașcolare locale vor rămâne în responsabilitatea autorităților locale de nivelul I.
În asistența socială, o asemenea schimbare s-a produs deja. Responsabilitățile raioanelor au fost preluate în 2024 de Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin Agențiile Teritoriale de Asistență Socială.
În sănătate, Ministerul Sănătății este deja fondatorul spitalelor raionale din teritoriile vizate de reorganizare, cu excepția celor fondate de Comitetul executiv al Găgăuziei. Conceptul propune ca și oficiile medicilor de familie și centrele publice de sănătate să treacă la Ministerul Sănătății. Dispariția raioanelor nu înseamnă, așadar, că spitalele raionale vor fi mutate la Bălți, Chișinău sau Cahul. Finanțarea serviciilor medicale va continua prin mecanismele existente în sistemul de sănătate și de asigurare obligatorie a asistenței medicale. Potrivit conceptului, pentru pacient, accesul la servicii nu se va schimba, iar regiunile nu vor avea competențe în sănătate.
În cazul drumurilor, atribuțiile actualelor raioane nu vor trece la regiuni. Drumurile care vor fi reclasificate prin lege drept locale vor fi transferate primăriilor, iar celelalte vor fi administrate de S.A. „Administrația Națională a Drumurilor”.
La apă, canalizare și colectarea deșeurilor, oamenii și întreprinderile vor continua să se adreseze operatorului care le oferă serviciul. Tot operatorii vor gestiona contractele, facturile, cererile și reclamațiile. Un operator va putea chiar să deservească localități din regiuni diferite. Noua hartă administrativă nu va obliga oamenii să-și schimbe contractele existente. Autoritățile regionale vor putea sprijini proiecte comune ale mai multor localități, dar nu vor deveni furnizori de apă sau operatori de salubritate.
Nici poliția, intervențiile de urgență, procuraturile și instanțele nu vor trece la regiuni și nu vor fi mutate în cele trei centre regionale. Astfel, un locuitor din Soroca nu va trebui să meargă la poliția din Bălți doar pentru că localitatea lui va face parte din Regiunea Nord.
Iar sprijinul metodologic pe care astăzi raioanele îl oferă primăriilor la pregătirea bugetelor va fi asigurat de Ministerul Finanțelor prin subdiviziunile sale.
Ce se întâmplă cu bibliotecile, muzeele și bunurile raioanelor?
Dispariția raioanelor înseamnă și că trebuie împărțite instituțiile și bunurile pe care acestea le dețin astăzi. Principiul propus de Guvern este, în esență, simplu: bunul urmează serviciul.
Primăriile vor prelua instituțiile raionale care oferă servicii locale, cum ar fi bibliotecile sau muzeele. Acestea ar trebui să rămână în localitățile în care funcționează acum. La fel se va proceda cu patrimoniul. Dacă un serviciu este preluat de o primărie, bunurile necesare pentru funcționarea lui vor ajunge la administrația locală care îl preia. În general, acestea vor reveni primăriilor orașelor care sunt astăzi reședințe de raion sau altor primării care vor prelua serviciul. Dacă acesta este preluat de o structură a administrației centrale, bunurile vor fi transmise instituției desemnate să îl asigure.
De ce Taraclia nu va intra în Regiunea Sud?
Actualul raion Taraclia este una dintre excepțiile importante ale reformei. Acesta nu va intra în Regiunea Sud, ci va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Guvernul explică această decizie prin „particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei”.
Datele recensământului populației din 2024 explică mai bine despre ce este vorba. Dintre locuitorii actualului raion Taraclia care și-au declarat etnia, 64,2 % se identifică drept bulgari, iar 10,3 % – drept găgăuzi. Bulgara a fost declarată limbă maternă de 61,4 % dintre respondenții din raion.
Astfel, Taraclia reprezintă principala zonă locuită de comunitatea bulgară din R. Moldova. Mai mult, în iulie 2025, universitatea din Taraclia a devenit filiala Universității „Angel Kanchev” din Ruse, Bulgaria, fiind prima instituție de învățământ superior bulgară deschisă în afara țării. Acest aspect a fost discutat și cu autoritățile bulgare, acestea invocând importanța păstrării identității, limbii și culturii comunității bulgare.
Totuși, nu toate detaliile sunt stabilite. Legea urmează să spună cum vor fi reprezentate localitățile din actualul raion Taraclia în noul municipiu, ce competențe va avea administrația de nivelul II și cum va fi asigurată finanțarea. Chișinăul și Bălțiul își vor păstra, la rândul lor, statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul II, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special.
Unde se economisește și unde vor merge banii raioanelor?
În 2025, cele 32 de bugete raionale au însumat circa nouă miliarde de lei. Însă acești bani nu sunt cheltuiți în principal pentru consiliile raionale și funcționarii lor. Din cifra totală, aproximativ șapte miliarde de lei au reprezentat investiții în învățământ. Acești bani, a afirmat premierul Vasile Tofan, nu vor fi „economisiți” odată cu dispariția raioanelor.
Banii vor urma autoritatea responsabilă. Dacă educația trece la Agențiile Teritoriale pentru Educație, resursele destinate educației vor merge acolo. Dacă un serviciu trece la primărie sau la altă instituție, și finanțarea trebuie să-l urmeze.
De aceea, bugetele celor trei regiuni vor fi mai mici decât bugetele cumulate ale raioanelor actuale, pentru că regiunile vor avea, pur și simplu, mult mai puține lucruri de finanțat. Bugetele lor vor acoperi funcționarea aparatului propriu, elaborarea strategiilor și planurilor de dezvoltare, pregătirea documentației pentru proiecte, sprijinul acordat primăriilor pentru pregătirea proiectelor și cofinanțarea proiectelor mari.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a precizat că, în prezent, 25 % din impozitul pe venitul persoanelor fizice este colectat pentru finanțarea consiliului raional. Potrivit lui, reforma prevede ca aceste resurse să fie folosite mai eficient de primării, ale căror „echipe sunt mai apropiate de necesitățile comunității”.
Conceptul nu spune deocamdată nici câți angajați ai actualelor administrații raionale vor fi transferați, câți vor ajunge să lucreze în noile administrații regionale și câte posturi de muncă ar putea să dispară.
Ce vom vota în 2027 și cine va conduce regiunile?
Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026, având drept termen anul 2027, când vor avea loc alegerile locale generale, astfel încât cetățenii deja să voteze în cadrul noii formule.
Alexei Buzu a precizat că în cadrul următoarelor alegeri cetățenii vor trebui să aplice ștampila de vot pentru trei poziții: consiliul local, primarul localității și consiliul regional.
Deci, locuitorii vor continua să-și aleagă primarul și consilierii locali, dar consiliul raional va fi înlocuit cu un consiliu regional. La rândul său, președintele regiunii va fi ales de consilieri, la fel cum era ales și președintele consiliului raional. Numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii.
Este sau nu constituțional ca R. Moldova să renunțe la raioane?
Articolul 110 din Constituție prevede că teritoriul R. Moldova este organizat administrativ în sate, orașe, raioane și UTA Găgăuzia. Mai mult, articolul 113 reglementează expres consiliul raional. Prin urmare, textul Constituției vorbește despre „raioane”, nu despre „regiuni”.
Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, susține însă că asta nu înseamnă că statul este obligat să păstreze actualele 32 de raioane.
Potrivit lui Tănase, Constituția stabilește arhitectura administrației locale și existența unui nivel intermediar, dar nu stabilește că R. Moldova trebuie să aibă obligatoriu 32 de raioane și nici nu ridică denumirea de „raion” la rangul unei valori constituționale în sine.
Există și un precedent în istoria R. Moldova. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1998, raioanele au fost înlocuite cu județe, iar legislația de atunci a tratat noțiunea de „județ” ca fiind egală noțiunii de „raion”.
Când vor începe schimbările și ce mai trebuie decis?
Potrivit planului prezentat în concept, Guvernul propune aprobarea pachetului legislativ în Parlament în octombrie 2026. Acesta trebuie să reglementeze noua structură, statutul municipiului Taraclia, competențele regiunilor și transferarea instituțiilor și serviciilor către alte niveluri administrative.
Vor exista și dispoziții tranzitorii, care trebuie să stabilească termenele concrete și instituțiile care vor deveni succesoare ale actualelor structuri raionale. În același timp, reorganizarea raioanelor se desfășoară în paralel cu consolidarea nivelului I, adică a primăriilor.
Pe 2 septembrie, Alexei Buzu a anunțat că 561 de primării din R. Moldova au adoptat decizii finale de amalgamare voluntară – 63 % din totalul primăriilor din țară. Tot atunci, Buzu a susținut că următoarea etapă vizează 254 de primării care urmează să fie amalgamate normativ. În rezultat, în anul 2027, numărul primăriilor va ajunge, estimativ, la 292.
CALM salută noul concept de reorganizare
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a salutat conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul II, care, potrivit lui, „se pliază pe sistemul actual de dezvoltare regională”.
„Cu siguranță, este o surpriză plăcută pentru noi, mai ales în raport cu ceea ce s-a propus inițial, cu 10 raioane, care, în opinia noastră, reprezenta un sistem total depășit. Din acest punct de vedere, există o anumită corelare și este foarte bine că această propunere se pliază pe sistemul actual de dezvoltare regională. Modul de organizare la nivel regional, în mare parte, din ceea ce se propune acum, corespunde și propunerilor CALM, pe care le-am înaintat în conceptul nostru de reformă și pe care l-am prezentat și Guvernului. Sub acest aspect, cred că putem zice că Guvernul poate primi o bilă albă. Dar cred că va urma partea cea mai complicată: cu ce umplem această structură administrativă – competențe, finanțare, modul de alegere și așa mai departe”, a declarat Viorel Furdui.
Câte primării va avea R. Moldova în 2027?
La nivelul I, după ce procesul de amalgamare va fi finalizat, R. Moldova va avea 273 de primării. Anunțul a fost făcut de Alexei Buzu, în cadrul unei conferințe de presă susținută joi, 8 octombrie. În comparație, până la reorganizare, țara noastră avea 892 de primării.
În urma reorganizării propuse, populația medie a unei primării (fără Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia) va crește de la 1916 la 6758 de locuitori. În unele localități, schimbarea va fi și mai pronunțată. De exemplu, populația noii primării Cantemir va crește de la 2680 la peste 17 mii de locuitori, iar cea a primăriei Leușeni – de la circa 1200 la peste 7700 de locuitori.
Buzu a menționat că serviciile rămân în localități – școlile, grădinițele, centrele medicilor de familie, serviciile sociale, casele de cultură și terenurile sportive nu vor fi mutate. Totodată, se unesc administrațiile și resursele – mai multe primării vor avea o singură echipă administrativă, buget și conducere. Stimulentul pentru dezvoltare oferit primăriilor, este de 3000 de lei per locuitor.
Cantemir este una dintre cele mai mari primării care va crește de la 21680 de locuitori la 17142 după reformă. Potrivit secretarului general al Guvernului, alegerile locale din 2027 sunt momentul de la care ar urma să funcționeze noua configurație administrativă.
Cele mai mari orașe, după numărul de locuitori în urma amalgamării, fără Chișinău, Bălți și Găgăuzia: Ungheni (42 316), Orhei (28 322), Călărași (27 093), Nisporeni (26 789), Durlești (26 102), Cahul (22 233), Soroca (21 773), Strășeni (20 776), Fălești (20 758), Rezina (20 369).
Prin stimulentul pentru dezvoltare, acordat în procesul de amalgamare, Ungheni va beneficia de circa 150 de milioane de lei, Călărași – de 110 milioane de lei, Orhei – de 79 de milioane de lei, Rezina – de 78 de milioane de lei, iar Rîșcani – de 66 de milioane de lei. Proiectele care urmează să fie susținute prin stimulentele pentru amalgamare au o valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei.
Pentru ca noua configurație să poată fi văzută și înțeleasă cât mai ușor, a fost lansată harta interactivă a noilor primării și regiuni. Cetățenii pot căuta fiecare localitate pentru a vedea din ce primărie și regiune va face parte și câți locuitori va avea. Harta, disponibilă pe primariiputernice.gov.md/harta permite vizualizarea diferitelor niveluri administrative și descărcarea datelor pentru analize suplimentare.
