Principală  —  IMPORTANTE   —   „La Strada” a lansat o…

„La Strada” a lansat o Cartografiere a serviciilor destinate persoanelor care au fugit de războiul din Ucraina

După aproape 300 de zile de bombardamente în Ucraina, perioadă în care sute de mii de oameni au luat calea străinătății, încercând să scape de moarte, sunt făcute publice primele cercetări, analize și concluzii ale fenomenului migrației cauzate de acest război. Centrul Internaţional „La Strada” și SocioPolis Consultancy au realizat o Cartografiere a serviciilor funcționale în R. Moldova pentru persoanele strămutate din Ucraina. Cercetarea e relevantă în contextul în care autorii acesteia au identificat și au sistematizat riscurile de exploatare și trafic de ființe umane în condițiile migrației cauzate de război.

Potrivit cercetării, din ziua de 24 februarie 2022, când a început războiul în Ucraina, până în  prezent, hotarele R. Moldova au fost traversate de peste 650 mii de persoane strămutate, majoritatea dintre aceștia fiind cetățeni ucraineni. În mare parte, persoanele strămutate s-au aflat în tranzit pe teritoriul R. Moldova. Date recente arată că, în prezent, în R. Moldova s-ar afla peste 80,9 mii de persoane refugiate din cauza războiului, cea mai mare parte a acestora fiind femei și copii. Cercetătorii relevă că R. Moldova găzduiește cel mai mare număr de persoane strămutate pe cap de locuitor.

Autorii studiului constată că, chiar din primele zile, autoritățile R. Moldova s-au implicat în procesul de soluționare a provocărilor determinate de războiul din Ucraina. Astfel, a fost creat un Centru Unic de Gestionare a Crizei, iar 90 de parteneri externi au venit în ajutorul autorităților, oferind asistență complexă. De rând cu partenerii internaționali, în acordarea serviciilor destinate persoanelor strămutate, s-au încadrat mai multe organizații ale societății civile: Centrul Internațional „La Strada”, Tdh Moldova, Diaconia, Casmed, Caritas Moldova, HelpAge Moldova, Keystone Moldova, Centrul de Drept al Femeilor, Copil, Comunitate, Familie, HomeCare, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Asociația pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii” etc. 

R. Moldova vs nevoile persoanelor refugiate din Ucraina

Așa cum războiul a fost un atac total neașteptat pentru instituțiile menite să ofere servicii persoanelor afectate de război, aceste activități au constituit o experiență nouă. Astfel, odată cu începerea războiului în Ucraina, s-a constatat că legislația R. Moldova referitoare la integrarea străinilor, nu conține prevederi referitoare la condițiile de viață și de activitate a persoanelor strămutate. Prestatorii de servicii sociale, abordați de realizatorii cercetării, au menționat că s-au confruntat cu mai multe dificultăți cauzate de imperfecțiunea legislației. Potrivit acestora, lipsa unui statut al refugiaților determină lipsa de responsabilitate și afectează procesul de integrare al acestora, influențează procesul de angajare a lor în câmpul muncii. Lipsa statutului persoanelor strămutate generează situații de abuz comis de către acestea, cum ar fi traversarea repetată a frontierei, pentru a beneficia de mai multe ori de asistență  financiară. S-au înregistrat dificultăți și în procesul de înregistrare și asigurare a procedurilor legale, în cazurile de deces în rândul persoanelor strămutate din Ucraina. 

Pentru cazarea persoanelor strămutate, începând cu 24 februarie 2022, au fost  deschise și autorizate 132 de Centre de Plasament Temporar pentru Refugiați, 71 fiind active și în momentul realizării studiului.

Participanții la cercetare au semnalat probleme legate de lipsa interacțiunii dintre sistemele informaționale ale instituțiilor responsabile de gestionarea crizei refugiaților, cum ar fi Poliția de Frontieră și Biroul de Migrație și Azil (BMA). Situații critice au generat și procesul de creștere a fluxului de refugiați în perioada de toamnă-iarnă, când persoanelor care ajung în R. Moldova li se oferă locuri de cazare dotate insuficient, dar și prost încălzire. Autoritățile și partenerii externi își propun dezvoltarea sistemului existent de asistență și protecție, astfel încât să poată face față chiar și unor valuri mai extinse de persoane strămutate, care ar putea traversa în perioada următoare R. Moldova sau care s-ar stabili cu traiul aici. 

Publicitate
Publicitate

Copiii neînsoțiți – provocări legate de securitatea lor

O provocare pentru autoritățile R. Moldova a fost și faptul că mulți copii care au venit din Ucraina nu erau însoțiți de un reprezentant legal. În fluxurile de persoane strămutate au fost copii neînsoțiți sau însoțiți de către persoane terțe, inclusiv cetățeni străini. Studiul constată că aceste  circumstanțe au determinat reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să întreprindă acțiuni urgente pentru dezvoltarea cadrului legal privind protecția copiilor din Ucraina neînsoțiți sau însoțiți de persoane terțe, în conformitate cu Convenția ONU privind Drepturile Copilului. Astfel, a fost elaborat un Regulament ce reglementează instituirea mecanismului intersectorial de cooperare pentru identificarea, asistența și monitorizarea copiilor aflați în situații de risc, veniți de pe teritoriul Ucrainei, în perioada declarării stării de război în Ucraina, aprobat prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale din 14.04.2022. 

Autoritățile au încercat să nu îngrădească dreptul copiilor din Ucraina la libera circulație, inclusiv, a copiilor de 16-18 ani care, conform legislației ucrainene, au dreptul la circulație, fără a fi însoțiți de o persoană adultă. Totodată, nu s-a insistat asupra instituționalizării copiilor în centre de plasament, atunci când, în afara R. Moldova, se află membrii familiei extinse, rude care doreau ca acești copii să ajungă în grija lor. Astfel, pentru asigurarea securității copiilor aflați în situații de risc, veniți din Ucraina, s-a stabilit instituirea a două modalități suplimentare de control: (i) autorizarea treceri frontierei de stat a R. Moldova pe sensul de ieșire al copiilor neînsoțiți sau însoțiți de un însoțitor neautorizat și evaluarea intereselor copiilor, prin cunoașterea dorinței lor de a continua călătoria cu persoana terță, fără ca acesta să fie influențată din exterior, și criteriile la care trebuie să atragă  atenția specialiștii. Studiul mai constată că, în R. Moldova, copiii neînsoțiți din Ucraina beneficiază de toate formele de protecție și de toate serviciile destinate copiilor de la noi, fiind stabilite formele de protecție existente pe teritoriul R.Moldova – tutela/curatela, custodia.

Studiul relevă și punctele slabe ale serviciilor oferite copiilor refugiați din Ucraina: lipsa, la nivel comunitar, a specialiștilor în protecția drepturilor copilului, lipsa serviciilor specializate pentru anumite categorii de copii, cum ar fi copii-victime sau martori ai infracțiunilor, lipsa serviciilor de reabilitare a copiilor, etc.

Vulnerabilitatea persoanelor strămutate și riscul de  trafic și exploatare 

Deși, potrivit specialiștilor, persoanele strămutate fac parte din categoria celor supuși riscului de trafic și exploatare sexuală, participanții la cercetare au subliniat că nu au identificat cazuri  suspecte la trafic sau exploatare. În urma investigațiilor, cele câteva zeci de cazuri semnalate la Centrul de Combatere a Traficului de Persoane și în alte instituții, nu s-au  confirmat. Totuși, datele cercetării fac trimitere la categoriile din rândul persoanelor strămutate, vulnerabile la Trafic de Ființe Umane (TFU). Printre acestea sunt copiii neînsoțiți sau însoțiți de persoane terțe, copiii din familii de romi, unii fiind neînregistrați, femeile singure sau cele cu copii, persoanele vulnerabile sub aspect economic, femeile victime și supraviețuitoare a violenței, persoanele cu dizabilități, mai ales  mintale sau senzoriale, dar și bătrânii solitari. Vulnerabili la exploatare prin muncă sunt persoanele social-vulnerabile, persoanele cu dizabilități,  băieții de 15-17 ani, bărbații, vârstnicii. 

Activitățile de prevenire a traficului și a exploatării în rândul persoanelor strămutate cuprind verificarea constantă a platformei dopomoga.md, dar și a altor site-uri ce găzduiesc anunțuri despre cazare, transport, angajare în câmpul muncii, informarea persoanelor strămutate privind particularitățile TFU și exploatării, informarea persoanelor strămutate despre posibilitățile de deplasare și oferirea suportului ca acestea să ajungă, în siguranță, peste hotare, informarea privind ofertele de muncă, orientare și ghidare privind angajarea în câmpul muncii, oferirea serviciilor de transport sigure. Totodată, Centrul  Internațional „La Strada” gestionează Linia Fierbinte antitrafic și Telefonul Încrederii pentru femei, 24/24, 7 zile pe săptămână (0 800 77777 sau 0 8008 8008), oferind informații tuturor celor care apelează. 

Datele cercetării stabilesc și provocările sistemului antitrafic din R. Moldova, cele mai severe fiind coordonarea insuficientă, la nivel central și la nivelul unităților administrativ teritoriale a activităților de prevenire a riscurilor de trafic și exploatare în rândul persoanelor strămutate, lipsa unei abordări sistemice, a unei evidențe unice și a monitorizării situației, transformarea permanentă a fenomenului TFU: creșterea recrutării online, sporirea utilizării tehnologiilor informaționale, etc.  prezența unor structuri neautorizate, care limitează  accesul OSC (Organizațiile Societății Civile) în cadrul acestora, inclusiv, desfășurarea unor activități de informare, lipsa specialiștilor în protecția drepturilor copilului, la nivel de comunitate, fluctuația cadrelor și necesitatea de a adapta continuu informația privind persoanele de referire și contact, dar și insuficiența de resurse umane, lipsa datelor privind repartizarea persoanelor strămutate în unități administrativ-teritoriale și discrepanța între datele oferite de autorități la nivel central și OSC. 

Recomandări pe timp de război

Pentru a eficientiza sistemul antitrafic din R.Moldova, studiul recomandă acordarea unui statut legal persoanelor strămutate forțat din Ucraina, stabilirea unor prevederi pentru cetățenii R. Moldova, refugiați din Ucraina, o abordare sistemică privind asistența acordată persoanelor refugiate și monitorizarea constantă a situației. Studiul mai recomandă constituirea unor grupuri ministeriale și interministeriale, cu implicarea organizațiilor internaționale, pentru cunoașterea situației de ansamblu, inclusiv, a provocărilor legate de plasament, sănătate, servicii medicale și  sociale, serviciile educaționale sau de angajare în câmpul muncii. 

Acest material este elaborat în cadrul proiectului „Prevenirea și răspunsul la vulnerabilitatea refugiaților față de abuz și exploatare în Republica Moldova”, finanțat de War Child (Olanda).

Publicitate
Publicitate