Tranziția de la 32 de raioane la 10 și transformarea raionului Taraclia în municipiu. Ce prevede Conceptul de reformă a administrației publice locale și care sunt obiectivele
A fost făcut public Conceptul de reformă a administrației publice locale. Tranziția de la 32 de raioane la 10 raioane, transformarea raionului Taraclia în municipiu de nivelul II, cu APL de nivelul întâi în componența sa, și acordarea „de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama” sunt câteva soluții prevăzute în reforma APL.
Documentul conține patru obiective: Primării puternice prin consolidare administrativ-teritorială; Primării puternice prin autonomie financiară sporită; Primării puternice prin capacitate instituțională reală și Primării puternice prin transparență, servicii accesibile și cetățeni implicați.
„De ce reforma nu mai poate fi amânată?”
Potrivit documentului, „reforma nu mai poate fi amânată”, pentru că, zilnic, primarii și consilierii locali din R. Moldova gestionează comunitățile cu resurse limitate, ceea ce ar afecta calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor. Astfel, peste 87% dintre primăriile din R. Moldova au sub 3000 de locuitori.
„Cauza principală ține de sistemul administrativ care nu a fost adaptat la realitățile demografice și economice actuale. Primăriile sub 3000 de locuitori, care reprezintă 87,6% din totalul primăriilor se confruntă cu multiple constrângeri sistemice: bază demografică redusă, autonomie financiară limitată structural, ponderea redusă a veniturilor proprii, costuri administrative ridicate, acces redus la servicii esențiale de bază (apă, canalizare) (…)”, se menționează în Conceptul de reformă.
Totodată, conform documentului, integrarea europeană pune pe masa R. Moldova „oportunități de finanțare fără precedent, autoritățile trebuie să aibă capacități pentru a putea absorbi aceste fonduri”.
„Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziții conforme, cofinanțare locală și raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administrație sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor și fără specialist în achiziții, nu poate îndeplini aceste cerințe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale (…).
Reforma este oportunitatea de a construi primării și raioane capabile să transforme banii europeni în drumuri, infrastructură de alimentare cu apă și de canalizare, și alte servicii publice pentru cetățeni. Comunitățile consolidate la mai mult de 3000 de locuitori vor fi capabile să acceseze și să gestioneze finanțări care astăzi le sunt practic inaccesibile. Prin consolidarea raioanelor la o dimensiune relevantă pentru sistemele statistice și de planificare ale UE, se va valorifica potențialul lor pentru a sprijini primăriile (…).
Costul amânării este real, reforma este demult întârziată. Sistemul administrativ-teritorial actual este prea fragmentat pentru a oferi servicii într-un mod eficient (…)”, se mai menționează în document.
Obiectivul I: Primării puternice prin consolidare administrativ-teritorială
Autoritățile susțin că R. Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populației – o medie de 2708 de locuitori, comparativ cu media de 4685 de locuitori din UE la nivel de APL I. Potrivit documentului, această fărâmițare se traduce în practică în primării care se confruntă cu „probleme sistemice, lucrează cu resurse limitate și au dificultăți să ofere cetățenilor servicii de calitate”.
„Reforma administrației publice locale este despre servicii mai bune și mai mulți bani investiți în comunități. Nu este despre hărți sau amplificarea birocrației. Situația demografică și fragmentarea fac ca multe primării mici să nu aibă resursele necesare pentru a oferi servicii de calitate. Reforma consolidează APL-urile și crește capacitatea acestora de a atrage fonduri și investiții. Cetățenii R. Moldova merită o relație mai bună cu administrațiile publice locale (…).
În R. Moldova există 32 de raioane, UTA Găgăuzia cu nivel special de administrare, două municipii de
nivelul II și 892 primării, precum și localitățile din stânga Nistrului. Din cele 8922 de APL-uri, 776 (peste 87%) au sub 3000 de locuitori. Acest profil indică o predominanță clară a primăriilor mici, cu baze demografice reduse, ceea ce sugerează o bază fiscală limitată în majoritatea cazurilor.
Doar 53 de primării au peste 5000 de locuitori, iar dintre acestea doar 26 depășesc 10 000 de locuitori. Aceasta înseamnă că primăriile cu masă critică demografică, care ar putea susține structuri administrative mai specializate și investiții mai complexe, reprezintă o proporție marginală din total”, se mai arată în Conceputul de reformă a administrației publice locale.
Astfel, reforma propune ca raioanele să-și asume „rolul de dezvoltare regională și economică, cu accent pe planificare strategică, amenajarea teritoriului, infrastructură regională și utilizarea eficientă a fondurilor UE pentru investiții”.
Totodată, Guvernul propune tranziția de la 32 de raioane la 10 raioane.
„Cu o populație medie de 150 000-350 000 de locuitori, aceste entități ar atinge o dimensiune comparabilă cu nivelul NUTS 314, utilizat în Uniunea Europeană pentru regiunile mici relevante pentru analiză și politici regionale. Actualele raioane sunt, în general, prea mici pentru a avea o relevanță statistică și economică suficientă și prea mari pentru a cunoaște în mod real și a răspunde eficient necesităților cetățenilor. Reorganizarea propusă ar crea, astfel, o bază mai solidă pentru planificare regională, pentru absorbția fondurilor europene și pentru pregătirea unor proiecte de investiții cu impact mai mare (…).
Soluția pentru Taraclia: Transformarea în municipiu de nivelul II, cu APL de nivelul întâi în componența sa. Ce ar însemna această transformare: Transformarea întregului raion în municipiul Taraclia ar presupune comasarea administrației orașului Taraclia cu administrația raionului Taraclia. În afară de orașul Taraclia, noul municipiu Taraclia va cuprinde și alte APL-uri cu propriile consilii locale și primării care vor fi amalgamate la nivelul I. Transformarea raionului Taraclia în municipiu nu este doar o schimbare administrativă, ci o oportunitate de modernizare a guvernării locale”, se menționează în Concept.
Astfel, conform documentului, Consiliul raional și funcția de președinte al raionului ar fi înlocuiți de primar general și Consiliu Municipal. Primarul general al municipiului Taraclia va fi și primarul orașului Taraclia. Noile autorități municipale ar exercita: atribuții de administrație publică locală de nivelul întâi pentru orașul Taraclia; atribuții de administrație publică locală de nivelul al doilea pentru întreg teritoriul al municipiului.
Obiectivul II: Primării puternice prin autonomie financiară sporită
Prin acest obiectiv, autoritățile își propun îmbunătățirea sistemului de finanțe publice locale. Astfel, acestea își propun „un pachet coerent de intervenții complementare, care abordează principalele constrângeri financiare ale autorităților publice locale, atât la nivelul primăriilor (APL I), cât și al raioanelor (APL II)”.
„În acest sens, va fi asigurată alinierea mecanismelor de finanțare la nevoile și competențele specifice fiecărui nivel administrativ, printr-o distribuire diferențiată și transparentă a resurselor, precum și prin consolidarea legăturii dintre baza economică locală și veniturile disponibile la nivel local. Intervențiile vor fi structurate astfel încât: mecanismele de alocare și partajare a resurselor să asigure o distribuire mai echitabilă și mai predictibilă a resurselor pentru APL de nivelul I și II; măsurile de creștere a veniturilor proprii, de stimulare a efortului fiscal și de cofinanțare a investițiilor să contribuie la consolidarea bazei fiscale și la creșterea capacității de investiții a primăriilor (…).
Sistemul actual de finanțare nu reflectă suficient nevoile reale ale APL, ceea ce conduce la alocări
inechitabile și nu generează stimulente suficiente pentru consolidarea capacității fiscale la nivel local (…)”, se mai spune în document.
Obiectivul III: Primării puternice prin capacitate instituțională reală
Obiectivul 3 al reformei propune „un pachet de intervenții complementare, proiectate să modernizeze structura organizatorică profesionalizată prin cicluri de instruire pentru dezvoltarea competențelor de gestionare a proiectelor, să profesionalizeze achizițiilor, să pregătească personalul pentru accesarea fonduri europene și să întărească cadrul național de performanță”.
„Implementate împreună cu consolidarea administrativ-teritorială, aceste măsuri produc un efect de multiplicare. Aplicate izolat, fiecare are impact limitat (…).
Pentru a asigura calitatea serviciilor publice, Cancelaria de Stat va propune primăriilor consolidate o nouă organigramă modernă, care răspunde realităților curente. Spre deosebire de primăriile actuale, care funcționează cu doar 4-6 angajați nevoiți să acopere toate domeniile administrative, o primărie modernă și consolidată va dispune de un aparat de 10-20 de angajați. Această masă critică de personal va permite, în sfârșit, respectarea principiului specializării funcționale.
Totodată, raioanele vor avea o nouă structură organizatorică, cu o organigramă racordată la competențele care le revin. Cancelaria de Stat va elabora fișe de post standardizate pentru funcțiile cheie cu rolul de a se orienta spre dezvoltarea social economică a comunității, cum ar fi: manager de proiect, specialist în monitorizare și evaluare, specialist în digitalizare și specialist în achiziții publice. Prin această diviziune clară a muncii, fiecare funcție va avea obiective și indicatori de performanță bine definiți, eliminând supraîncărcarea funcționarilor și reducând drastic riscul de erori în procedurile complexe”, susțin reprezentanții Guvernului.
Obiectivul IV: Primării puternice prin transparență, servicii accesibile şi cetățeni implicați
Obiectivul IV al reformei propune „un pachet coerent de intervenții complementare care îmbunătățesc accesul la servicii, proximitatea, participarea civică, inițiativele cetățenilor, transparența administrativă și dialogul cu mediul de afaceri”.
„Implementate împreună cu consolidarea administrativ-teritorială, aceste măsuri transformă APL-ul dintr-o structură birocratică într-un partener de încredere al comunității (…).
Pentru a aduce administrația și mai aproape de cetățeni și a garanta că fiecare comunitate este ascultată și valorificată, va fi creată funcția publică de reprezentant al primarului în primăriile amalgamate. Spre deosebire de un ales politic, acesta va fi un funcționar public delegat, numit direct de primar, a cărui misiune centrală este asigurarea unei legături instituționale permanente și coerente între cetățeni și administrația primăriei. Prin acest rol, reprezentantul devine garantul comunicării transparente, având mandatul clar de a consulta comunitatea și de a-i susține interesele specifice în fața decidenților locali”, se mai arată în Concept.
Miercuri, 8 aprilie, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a prezentat Conceptul reformei administrației publice locale. Potrivit lui, până în prezent, există deja 310 consilii locale care au aprobat prima decizie de inițiere a procesului de amalgamare, iar Guvernul are drept scop ca până în 2027, în R. Moldova, să nu mai fie nicio primărie care va administra treburi publice pentru un număr de cetățeni mai mic de 3000 de locuitori.
