Dezvoltarea portului Giurgiulești pe un teren aflat în trei arii protejate: proiectul, retras după ce ZdG a solicitat explicații, a revenit în Guvern într-o formulă nouă

În timp ce autoritățile R. Moldova declară în ultimii ani că își doresc să extindă rețeaua ariilor protejate, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care a cerut expres scoaterea din circuit a unui teren de peste 61 de hectare, aflat în trei zone protejate, fiind parte inclusiv din Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei. Conform proiectului hotărârii de Guvern, publicat pentru consultări la începutul lunii ianuarie, ministerul și-ar fi dorit terenul pentru „dezvoltarea” Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, deținut de stat. 

Inițiativa a fost înregistrată de Cancelaria de Stat la sfârșitul anului 2024 și a fost retrasă din circuitul instituțional abia în februarie 2025, fără a fi pusă pe agenda Guvernului, după ce ZdG, sesizat de persoane din cadrul instituțiilor implicate în proces, a întrebat Ministerul Mediului de ce a evitat să avizeze negativ proiectul, astfel aprobându-l tacit.

Inițiativa însă nu a fost abandonată, ci a luat o altă formă. La mijlocul lunii aprilie, același Minister, condus de Vladimir Bolea, a elaborat, iar Executivul a aprobat, un proiect de hotărâre cu privire la instituirea unei „Comisii de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de extindere a Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești”. Comisia nou creată este cea care va decide dacă terenului din zonele protejate, „integral sau parțial”, îi va fi schimbată destinația în una industrială.

Proiectul de hotărâre: „Opțiuni alternative nu au fost identificate”

Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) la sfârșitul anului 2024, prevedea transmiterea din administrarea Ministerului Mediului (MM), mai exact din cea a Agenției „Moldsilva”, în administrarea Agenției Proprietății Publice (APP), care deține Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”, a unui teren din fondul forestier, proprietate publică a statului, cu suprafața de 61,0155 ha, amplasat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul și includerea lui în categoria terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și altor destinații speciale.

Conform MIDR, terenul este necesar pentru extinderea Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG), un port multifuncțional fluvio-maritim gestionat de stat, cu acces la sectorul maritim al Dunării, având ieșire la Marea Neagră prin Canalul Sulina (RO) și prin canalul Bîstroe (UA). Mai exact, PPMG ar deține „doar un chei cu lungimea de 128 m”, lărgirea acestuia „fiind limitată de podurile transfrontaliere (feroviar și auto) din imediata apropiere”.

„O altă problemă care impune elaborarea prezentului proiect este capacitatea limitată a spațiilor de stocare (depozitare) a mărfurilor de import/export/tranzit, ori PPMG are o suprafață de 0,5 ha, fapt ce nu permite stocarea mărfurilor în port. Ca urmare a cererii constante, volumele transbordate prin portul de stat au crescut de la 256,4 mii tone în anul 2020 la circa 800 mii tone de mărfuri în anul 2024. Complementar, realizarea obiectivelor propuse și a proiectelor investiționale de dezvoltare a PPMG crează oportunități pentru mărirea atractivității și orientării fluxului de mărfuri transportate prin Portul Giurgiulești, care respectiv determină necesitatea lărgirii suprafețelor de acostare, operare și creare de noi facilități portuare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre transmis spre avizare Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și APP.

Potrivit MIDR, „terenul cu suprafața de 61,0155 ha, amplasat în extravilanul satului Giurgiulești, este singurul teren din imediată apropiere a Î.S. «Portul Fluvial Ungheni»”. În acest context, instituția a indicat că „opțiuni alternative nu au fost identificate, ori terenul situat în amonte de podurile transfrontaliere din imediata apropiere a PPMG reprezintă unica opțiune de extindere a PPMG pe cursul de apă al râului Prut”.

Apel din interior: „Acțiunea este una politică”

Ce nu se spune în document e că terenul vizat face parte din trei zone protejate –  Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, Zona umedă de importanță internațională  „Prutul de Jos” (Zonă Ramsar) și Rețeaua Emerald. 

„Ministerul Mediului, care este direct vizat, nu a venit cu nicio reacție la acest proiect de hotărâre de Guvern”, se menționează în apelul unor angajați ai instituțiilor din domeniul mediului, care au sesizat ZdG privind acest caz la începutul anului 2025. 

„Acest lucru confirmă că acțiunea dată este una politică, iar Ministerul Mediului nu face lobby pentru interesele asumate în domeniul protecției mediului. E foarte important ca zona menționată să rămână sub protecție și să nu fie transformată în zonă industrială, mai ales că, odată ce se va schimba destinația, nici compensarea pierderii valorii naturale nu va fi, dar va avea efect și la zona din apropiere. Totodată, UNESCO, în cazul în care va fi informat de această schimbare, are politica de a reevalua valoarea naturală și culturală a Rezervației și poate retrage statutul mondial oferit în prezent. R. Moldova are doar 8 elemente cu statut UNESCO, dintre care doar rezervația Prutul de Jos ca monument al naturii”, se mai menționează în apelul acestora.

Ministerul Mediului: „Nu a fost necesar de inițiat procesul de avizare”

MIDR a notat însă în proiectul de hotărâre că schimbarea destinației acestui teren și utilizarea lui pentru extinderea infrastructurii portuare „nu prezintă un impact major asupra mediului”. Mai mult, instituția a atras atenția că în prezent, o parte din teren ar fi utilizat cu încălcarea legii.

ZdG a întrebat Ministerul Mediului, pe 20 februarie, la peste o lună după expirarea termenului de prezentare a avizului său, care este poziția instituției cu privire la proiectul de hotărâre și a cerut avizul prezentat Ministerului Infrastructurii.

În răspunsul semnat de secretarul de stat Gheorghe Hajder a fost menționată o ședință „organizată pe marginea subiectului, în urma căreia, de comun acord cu MIDR, s-a decis retragerea proiectului” și faptul că „încă de la demararea proiectului, Ministerul Mediului nu l-a susținut”, declarație contrară surselor ZdG, care ne-au comunicat că Ministerul Mediului nu ar fi prezentat oficial avizul, deși îl avea formulat. Secretarul de stat nu a indicat o dată a ședinței, iar ulterior, reprezentanții Ministerului Mediului au refuzat să comunice ziua în care a avut loc ședința la care „această poziție a fost clară”.

Pe 30 decembrie 2024, Cancelaria de Stat a trimis spre avizare proiectul de hotărâre cu privire la transmiterea și schimbarea categoriei de destinație a unui teren, conform actului în posesia căruia a intrat ZdG, cerând prezentarea avizelor în termen de 10 zile lucrătoare. În pofida faptului că celelalte instituții sesizate au expediat avize – Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării la 22 ianuarie, Agenția Proprietății Publice și Agenția Navală la 6 ianuarie, iar Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” la 3 ianuarie, Hajder susține că „urmare a deciziei comisiei care s-a pronunțat contra, nu a fost fost necesar de inițiat procesul de avizare”. 

Singura urmă a dezacordului Ministerului Mediului, păstrată în instituție

Totuși, ZdG a intrat în posesia unui aviz formulat de Ministerul Mediului, fără dată, care nu a ajuns să fie înregistrat la Cancelaria de Stat. În avizul care nu a fost expediat către MIDR, conform surselor ZdG, autoritatea de mediu a trecut în revistă cadrul normativ, fără însă a dezaproba direct inițiativa. Abia spre finalul avizului, MM notează că „autorii proiectului prezentat spre avizare, pe lângă faptul că nu respectă cadrul normativ național, încalcă angajamentele asumate de R. Moldova prin ratificarea unui șir de Convenții și Acorduri internaționale”, enumerând șase dintre ele. În plus, MM sugerează că proiectul ar trebui să fie avizat și de Ministerul Culturii, în subordinea căruia activează Comisia Națională a R. Moldova pentru UNESCO.

„Autorii proiectului menționează în Nota de fundamentare faptul că terenul propus pentru transmitere și pentru schimbarea destinației de iure face parte din fondul forestier, fără a menționa faptul că acesta are un statut special de protecție asigurat de cadrul normativ național. (…) De menționat că în Zona umedă „Lacurile Prutului de Jos” au fost evidențiate peste 350 specii de plante vasculare, dintre care 20 specii de plante rare. 31 specii de plante rare sunt incluse în Cartea Roșie a R. Moldova (…). În zona umedă au fost evidențiate 39 specii de mamifere, dintre care 5 sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei, 203 specii de păsări, dintre care 27 sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei, 5 specii de reptile, dintre care 2 specii sunt incluse în Cartea Roşie a Moldovei și 41 specii de pești, dintre care 5 specii sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei”, se arată în actul care a rămas la MM. 

„Acest regim de protecție deosebit impune o abordare riguroasă, deoarece nu poate fi tratat ca un teren obișnuit destinat altor activități. Astfel, argumentul conform căruia absența vegetației pe o parte a terenului ar elimina impactul asupra mediului este considerat eronat, întrucât schimbarea destinației are potențialul de a afecta biodiversitatea și de a încălca atât normele naționale, inclusiv prevederile Codului Silvic și ale Legii fondului ariilor naturale protejate, cât și angajamentele internaționale asumate prin convenții precum cea de la Berna și cea Ramsar”, a subliniat și secretarul de stat Gheorghe Hajder într-un răspuns pentru ZdG. 

Ministerul Infrastructurii a retras proiectul

Chiar dacă terenul este inclus în mai multe legi, MIDR susține că „nu i-a fost accesibilă informația deținută de MM referitor la rețeaua ecologică Emerald, Rezervația Biosferei «Prutul de Jos» și zona Ramsar” și că ar fi aflat abia „în procesul de avizare/consultare publică”. Ministerul Infrastructurii a retras inițiativa la 10 zile după o ședință pe care susține că a avut-o în comun cu MM și abia după ce ZdG a întrebat despre inițiativă. 

„Proiectul a fost retras urmare a ședinței din 10.02.2025 (…), întrucât terenul în discuție beneficiază de un statut special și nu este doar din fondul forestier”, a comunicat MIDR la solicitarea de informații a ZdG, cu precizarea că „prin scrisoarea Cancelariei de Stat din 24 februarie, proiectul în cauză s-a restituit autorului și s-a radiat din Registrul proiectelor de acte normative ale Guvernului, cu anularea numărului unic”.

Proiectul de dezvoltare a Portului de Stat Giurgiulești prezentat în 2023

În septembrie 2023, ministrul de atunci al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat la Giurgiulești proiectul de dezvoltare a Portului. Alături de alți oficiali, inclusiv de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care între timp a fost numit în locul lui Spînu, a fost anunțată construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 de mii de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară până în anul 2028. Potrivit datelor preliminare, costul estimativ al proiectului urma să fie de 34 de milioane de dolari (600 de milioane de lei).

„Planul nostru este să realizăm acest proiect într-un termen cât mai restrâns. Totuși, înțelegem cu toții complexitatea și volumul de lucru necesar, de aceea l-am împărțit pe etape. Până la jumătatea anului 2025, vom finaliza studiul de fezabilitate și procesul de licitație, iar până la sfârșitul anului 2025 ne propunem să semnăm contractul și să atragem finanțarea necesară pentru proiect. Construcția propriu-zisă a infrastructurii va dura 2 ani, din 2026 până în 2027. Iar din anul 2028, portul va activa la maximum potențial”, preciza Andrei Spînu în 2023.

Prezentă la eveniment, atunci ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov declara că „a avut mai multe discuții cu Corporația Financiară Internațională (IFC) a Băncii Mondiale în procesul de elaborare a studiului de prefezabilitate”.

„Am discutat în baza necesităților de mediu care trebuie să fie luate în considerare. Am avut angajamente comune să lucrăm asupra procesului de menținere a ecosistemelor din zonă, fiindcă sunt deosebite. Suntem la intersecție de râuri, în zone care trebuie să fie protejate, în preajma unei zone luate sub protecția UNESCO (…)”, afirma Iordanca-Rodica Iordanov.

Contactat de ZdG, Andrei Spînu a afirmat că studiul de prefezabilitate viza circa 1 ha care făcea parte dintr-un teren de 18,5 hectare, dat în arendă în 2010 unui agent economic. 

„Pe acea porțiune, Ministerul Mediului trebuia să rezilieze contractul de chirie. Eram destul de aproape, că acolo a fost o ilegalitate. Propuneam să construim exact pe porțiunea aceea de teren care a fost dată în arendă de către Ministerul Mediului. Nu era vorba despre 60 și ceva de hectare, probabil nici 1 hectar nu este acolo. Acolo deja sunt construcții unde am propus noi. Acea bucată era suficientă ca să dezvoltăm ceea ce ne-am propus, evident, împreună cu Ministerul Mediului. De aceea am și invitat-o pe Iordanca-Rodica Iordanov, ca să facem tot ce este posibil să protejăm acea zonă. Probabil, toată zona, inclusiv unde este actualul port, tot este protejată. Când vorbim de proiecte de importanță națională, când se fac drumuri, se fac analize de impact și anumite limitări pentru a nu afecta mult acea zonă. Acesta era și planul pe care îl discutam atunci, să folosim cât mai puțin din acel spațiu, să aranjăm așa lucrurile ca să creștem capacitatea portului de stat”, afirmă Spînu.

Peste circa un an și jumătate de la anunțul privind dezvoltarea portului, Asociația „EcoContact”, condusă de ex-ministra Iordanca-Rodica Iordanov, a criticat inițiativa printr-un aviz la proiectul de hotărâre a Guvernului, menționând că „argumentele prezentate sunt declarative și fără un suport științific”.

Tatiana Gălățeanu, primărița satului Giurgiulești, spune că zona este folosită de către localnici pentru pescuit, odihnă și că nu a fost informată despre inițiativa MIDR. 

„Având în vedere complexitatea proiectului, necesitatea unor ajustări legislative…, s-a decis renunțarea la această inițiativă”

Într-un răspuns expediat redacției la 15 aprilie, MIDR a comunicat că „având în vedere complexitatea proiectului, necesitatea unor ajustări legislative, precum și schimbările semnificative apărute în contextul regional și economic global, inclusiv modificarea raționalului inițial și reducerea oportunităților de finanțare, s-a decis renunțarea la această inițiativă”.

În schimb, s-ar „contura o nouă viziune de dezvoltare a Portului de Stat Giurgiulești, care include extinderea hotarelor portului și sporirea spațiului operațional prin construcția unor dane suplimentare în proximitatea infrastructurii de transport fluvial existente”.

În comentariul oferit, Ministerul Infrastructurii vorbește despre intențiile sale pentru Portul Giurgiulești, dar nu spune nimic despre terenul pe care ar avea loc această dezvoltare sau despre noua inițiativă pe care a propus-o spre aprobare la 16 aprilie în cadrul ședinței Executivului. 

O nouă inițiativă, înregistrată la mijlocul lunii aprilie

Noua inițiativă este un proiect cu privire la instituirea „Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de extindere a Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești”. Din componența Comisiei fac parte reprezentanți ai mai multor instituții de stat.

Cele două proiecte de hotărâri ale Guvernului conțin exact același text drept argumentare, fiind modificată doar propunerea finală, a constatat ZdG. De această dată, MIDR a menționat că „la etapa inițierii prezentului proiect, MM a informat că terenul vizat este inclus în rețeaua ecologică Emerald «Lacurile Prutului de Jos», în rezervația biosferei «Prutul de Jos», recunoscută ca zonă umedă internațională Ramsar, precum și inclusă în rețeaua mondială UNESCO a rezervațiilor biosferei”.

Însă, la rubrica „Impactul asupra mediului”, Ministerul Infrastructurii vorbește despre „eventuale efecte negative sau pozitive ale proiectului asupra mediului”.

„Rezultatele cercetării Comisiei vor furniza o evaluare obiectivă asupra eventualelor efecte negative sau pozitive ale proiectului asupra mediului. Impactul va putea fi evaluat după ce Comisia va identifica acea parte a terenului (…) care poate fi afectată și natura intervențiilor”, menționa MIDR.

Decizia instanței a venit la țanc

În 2010, 18,5 hectare din cele 61 pe care se încearcă dezvoltarea Portului Giurgiulești au fost date în arendă pentru 49 de ani companiei „Vas International Plus”. Terenul ar urma însă să revină mai repede în gestiunea statului, după ce Moldsilva a inițiat, în toamna anului 2023, o cauză civilă împotriva companiei.

La o zi după ce Guvernul a instituit Comisia a cărei decizii ar putea duce la exproprierea drepturilor asupra terenului și bunurilor, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția „Moldsilva”  cu privire la rezilierea contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată, considerând-o  întemeiată. Decizia a fost luată de fosta președintă a Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan, care a ajuns între timp membră a Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia motivată nu a fost publicată deocamdată.

Doctor în științe biologice: „A nu ne dezvolta înseamnă a ne dăuna noi înșine”

Trebuie dezvoltat Portul Giurgiulești pe un teren dintr-o arie protejată? Aurel Lozan, doctor în științe biologice, spune că decizia Guvernului ar putea fi una „dureroasă”, dar „trebuie să sacrificăm”. „Trebuie să ne uităm la fața locului. Să punem pe cântar – ce ne va aduce dezvoltarea strategică și ce pierde țara. Mi-aș fi dorit ca să fie zonă umedă și atât, dar este imposibil – presiunea aceasta din partea dezvoltării strategice a țării, mai ales în contextul în care suntem prinși lângă război. A nu ne dezvolta înseamnă a ne dăuna noi înșine. Consider că trebuie să înțelegem că da, este dureros, dar trebuie să sacrificăm, să permitem dezvoltarea, cu respectarea legislației ecologice. (…) De la Infrastructură mulți nu se uită la mediu, dar aici ar trebui să meargă pe puncte. Dacă luăm 61 de hectare, atunci se obligă să dea 61 de hectare în altă parte. Se vor face lucrări de reabilitare a zonei, iar zona luată nu va fi transformată într-o zonă de poluare, ci una cu respectarea maximă a rigorilor și principiilor de dezvoltare sustenabilă”, constată Lozan.