Principală  —  Blog   —   Cancerul la copil: simptome, forme,…

Cancerul la copil: simptome, forme, diagnosticare

Natalia Lisiţa, şefa secţiei Oncologie Pediatrică a Institutului Oncologic

15 februarie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copil. Anual, în R. Moldova, circa 100 – 110 copii sunt diagnosticați cu o boală oncologică. Depistat în stadiu incipient, cancerul poate fi vindecat în 90 la sută din cazuri.

Natalia Lisiţa, şefa secţiei Oncologie Pediatrică a Institutului Oncologic, ne explică simptomele caracteristice unei maladii oncologice, dar și cauzele apariției cancerului la copii.

Câți copii din R. Moldova se îmbolnăvesc, anual, de o maladie oncologică?

Cancerul la copii este considerată o boală rară, deoarece procentul de îmbolnăvire față de numărul total al copiilor este destul de mic. În R. Moldova, anual circa 100 – 110 copii sunt diagnosticați cu o boală oncologică. Dacă ținem cont de faptul că tratamentul complet al acestor maladii durează, în medie, doi ani, am putea afirma că, anual, în țara noastră în jur de 250 de copii suferă de cancer. Deși pare o cifră nu prea mare, dacă atragem atenția asupra faptului că, în lumea întreagă, circa 400 de mii de copii și adolescenți sunt înregistrați cu o maladie oncologică în fiecare an, observăm că, pentru țara noastră, acest indicator este destul de mare. Datele statistice demonstrează că această rată este în creștere continuă, chiar și la noi, chiar dacă migrația populației din R. Moldova, în ultimii ani, este destul de mare.

Cum poate fi depistat cancerul la copii?

Fiecare caz este unic, și diagnosticarea maladiei de cancer la copii este diferită și are particularitățile sale. Totul începe cu anumite simptome, pe care părintele trebuie să le comunice medicului, fie este medic de familie, fie un medic specialist pediatru. Deseori, semnele și simptomele cancerului la copii sunt similare cu simptomele celor mai răspândite maladii (greață, vomă, dureri abdominale, dureri osteoarticulare, febră, etc). Având în vedere că, la copii, cancerul se întâlnește destul de rar, este foarte probabil ca, inițial, chiar și medicul să nu presupună anume această diagnoză. Pentru stabilirea diagnosticului exact va fi necesară efectuarea mai multor tipuri de investigații.

Trebuie neapărat de început cu examenul subiectiv, ceea ce include un anamnestic minuțios, urmat de un examen clinic și de investigațiile de laborator (analize de sânge, de urină, ultrasonografii, computertomografii/ rezonanță magnetică nucleară etc). Majoritatea copiilor au o frică față de diverse investigații, chiar dacă acestea nu sunt dureroase, de aceea este nevoie să le fim alături și să-i încurajăm.

La ce trebuie să atragă atenția părinții?

De cele mai dese ori, părinții sunt cei care își cunosc cel mai bine copiii: cum se joacă, cum mănâncă, cum dorm etc. De aceea, anume ei sunt cei care se alarmează atunci când copilul începe să se comporte diferit și apar simptomele care pot fi asociate cu această maladie. Totuși, este posibil ca micuțul bolnav de cancer să nu aibă nici unul dintre simptomele caracteristice unei maladii oncologice.

  • Pierderea în greutate – inexplicabilă şi continuă.
  • Dureri în articulații sau oase, atunci când copilul este activ și se joacă sau chiar și atunci când copilul se odihnește. Apariția unor umflături pe corp care continuă să se mărească în dimensiuni.
  • Dureri de cap însoțite de vomă, mai ales dimineața sau în prima jumătate a zilei.
  • Ganglioni limfatici inflamați care rămân măriți chiar și după finalizarea unui anumit tratament, de obicei, în regiunea gâtului, în regiunea axilară, inghinală, în abdomen.
  • Mărirea abdomenului în volum (burta mare și umflată).
  • Sângerări nazale, gingivale, apariția vânătăilor sau a unor puncte hemoragice în diferite regiuni ale corpului, erupții cutanate frecvente.
  • O strălucire aproape albă care apare pe retină, atunci când ochiul este expus la lumină, pierderea acuității vizuale (scăderea vederii).
  • Oboseală pronunțată și permanentă, paliditatea pielii.
  • Febră persistentă de origine necunoscută, transpirații abundente.
  • Diferite infecții frecvente.

Care sunt cauzele apariției cancerului la copii?

Cauzele apariției majorității tipurilor de cancer la copii rămân necunoscute. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, cancerul la copii se dezvoltă ca rezultat al mutaţiilor genetice care duc la creşterea necontrolată a celulelor şi, în cele din urmă, la apariția tumorilor și pericolul ca acestea să se răspândească spre alte părți ale corpului. La adulţi, aceste mutaţii genetice reflectă efectele cumulative ale îmbătrânirii şi expunerii pe termen lung la substanţele care cauzează cancer.

În cazul copiilor, identificarea potențialelor cauze de mediu ale maladiilor oncologice este dificilă, pe de o parte, din cauza faptului că, în rândul copiilor, cancerul se întâlnește relativ rar, iar pe de altă parte, pentru că este dificil să se determine acei stimuli dăunători la care copiii au fost expuşi de la începutul dezvoltării lor.

În ce constau măsurile de profilaxie a cancerului la copii? Cum poate fi acesta prevenit?

Dat fiind faptul că nu sunt cunoscute cauzele apariției cancerului la copii, nu putem vorbi de profilaxie sau prevenție a acestor maladii. Pe de altă parte, este extrem de important aspectul ce ține de diagnosticul timpuriu al cancerului pediatric, iar acest lucru presupune o atenție sporită la semnele și simptomele acestei maladii, despre care am vorbit mai sus. Este important ca medicii pediatri să fie bine instruiți în identificarea acestor simptome și să direcționeze pacienții la specialiști pentru investigații suplimentare de fiecare dată când au chiar și cele mai mici bănuieli.

De asemenea, este extrem de necesară dotarea instituțiilor cu aparate și echipamente de ultimă generație care să ajute medicii în depistarea cu înaltă precizie a cancerului la copii, în termene cât mai restrânse. Astfel, ar fi posibilă inițierea tratamentelor fără a pierde timpul prețios pe care îl au la dispoziție medicii.

Care este rata de supraviețuire a copiilor bolnavi de cancer?

Șansele de vindecare a maladiilor oncologice la copii sunt foarte mari. Dacă în anii ʼ60-ʼ70 rata de vindecare era de până la 50%, în perioada contemporană, odată cu apariția noilor metode de tratament, această rată a ajuns la peste 80% la nivelul statelor dezvoltate. Procentul de supraviețuire de lungă durată diferă în funcție de forma de cancer, de vârsta copilului, de localizare și, mai ales, de stadiul bolii la diagnostic. Depistat în stadiu incipient, cancerul poate fi vindecat în 90 la sută din cazuri (nefroblastom, limfom Hodgkin, retinoblastom), și în R. Moldova, de exemplu, rata de vindecare a copiilor cu leucemii acute limfoblastice este în jur de 80%.

Care sunt cele mai comune forme de cancer la copii?

Cel mai frecvent, la copii sunt depistate maladiile oncologice ale sângelui și sistemului limfatic (așa zise-hemoblastoze): leucemiile și limfoamele (35-45%), după care urmează tumorile cerebrale (20-25%). Într-o proporție mai mică sunt cancerele considerate specifice copiilor (retinoblastomul, nefroblastomul, neuroblastomul), urmate de sarcoamele osoase și ale țesuturilor moi.

De asemenea, copiii pot face, mai rar, alte forme de cancer (hepatic, rinofaringian, ovarian, testicular, etc).

Vezi în numărul următor care cum se tratează cancerul la copii, dar și ce efecte secundare poate avea tratamentul.

Pentru conformitate, Olga BULAT