Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Femeile suedeze care creează (şi)…

Femeile suedeze care creează (şi) pentru bărbaţii din Moldova

444-suedeze1Milioane de cetăţeni ai R.Moldova folosesc zilnic invenţii ale femeilor din Suedia, fără de care viaţa lor ar fi pur şi simplu imposibilă, cum ar fi, de exemplu, butonul verde al telefonului mobil sau tastatura ergonomică de la calculator. Dar câte milioane de cetăţeni ar vrea să folosească alte invenţii ale acestor femei, care încă nu au pătruns pe piaţa moldovenească? Potcoava de cauciuc, centura anti-viol sau plapuma pentru citire ar fi de mare folos cetăţenilor noştri.

Marţi, 22 octombrie, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) a fost inaugurată expoziţia “Femei Creative: Realizările femeilor — inventatoare din Suedia”: Expoziţia prezintă câteva zeci de invenţii şi inovaţii realizate de femeile suedeze în ultimele decenii, destinate soluţionării problemelor vieţii cotidiene – a tuturor – femei, bărbaţi, copii, persoane cu dizabilităţi şi chiar pentru animale.

444-suedeze2Femeia din spatele butonului verde

Numele Lailei Ohlgren e pus deseori în aceeaşi listă cu cel al Jobs sau Zuckerberg, doar că mai rar. Totuşi, aparatele de telefon mobil de care se foloseste Zuckerberg, Bill Gates şi toţi preşedinţii Nokia au un buton verde care este creat de această suedeză. Ea a lucrat într-o echipă la crearea primelor aparate ale telefoniei mobile, care nu erau mult prea diferite de cele fixe şi nici prea simplu de utilizat.

Laila era singura femeie în acea echipă de ingineri care a elaborat telefonul mobil, şi tot ea a fost cea care a creat butonul verde ce simplifica mult utilizarea acestui aparat modern. Mai exact, ea a creat microprocesorul care acumulează şi memorează numerele de telefon utilizate transformând procesul de căutare a numerilor. De atunci, butonul verde al telefonului mobil garantează accesarea simplă a numerelor stocate.

Expoziţia conţine şi alte invenţii ce ţin de telefonia mobilă, de calculatoare, de electronicele ultimei generaţii, dar mai ales de utilitatea acestora pentru viaţa de zi cu zi. Tastatura primului calculator nu a fost atât de confortabilă, iar o suedeză a introdus conceptul de model ergonomic al piesei de calculator de care se folosesc azi milioane de oameni pe glob.

Ingrid Tersman, Ambasadoarea Suediei la Chişinău, a participat cu mândrie la inaugurarea expoziţiei. Deşi unele dintre exponate ţin de-a dreptul de domeniul high-tech, doamna Tersman consideră că expoziţia este valoroasă anume prin expunerea unor soluţii simple la problemele cotidiene. “Mi-au plăcut multe dintre invenţiile din cadrul expoziţiei, anume pentru faptul că acestea oferă soluţii pământeşti necesităţilor noastre cotidiene. Aş alege pentru mine două exponate bune de utilizat în casă – uscătorul de salată şi stropitoarea ecologică pentru grădină”, a declarat Tersman pentru ZdG.

Una dintre piesele simple care fac viaţa femeilor mai confortabilă este tricoul pentru alăptat, care transformă alăptarea unui prunc într-un procedeu decent şi confortabil, inclusiv într-un spaţiu public. Iar plapuma pentru citit e de-a dreptul o piesă care trebuie să existe în fiecare casă, pentru fiecare membru al familiei, mai ales în sezonul rece, în condiţiile economiei de agent termic.

444-suedeze3Cauciucurile – norocul cailor

Dacă această invenţie a suedezei Lane Pedersen ar ajunge la Chişinău, potcoavele de metal, cele care sunt considerate aducătoare de noroc pentru oamenii care le găsesc, ar fi privite altfel. Cei care văd potcoavele de cauciuc ale doamnei Pedersen îşi dau seama că ea nu s-a mai gândit la norocul chior al căutătorilor de potcoave, ci la norocul imediat al bietelor animale potcovite. În timp ce oamenii, uilizând de câteva sute de ani încălţările, s-au străduit să şi le facă cât mai uşoare şi comode, în timp ce tot oamenii, utilizând vehicole pe roţi, au trecut de la roata de metal la cea de cauciuc pentru a amortiza hurducăturile, aceiaşi oameni care exploatează de câteva mii de ani caii nu au inventat nimic mai bun pentru ei decât potcoavele de metal. Lane Pedersen nu a reinventat roata, ea a reinventat potcoava, care nu mai este din fier greu, ci din cauciuc, şi acela reciclat din anvelope vechi. Această inovaţie a fost mai întâi testată cu vreo 20 de ani în urmă pe caii doamnei Pedersen. Cailor le-a plăcut, la fel şi oamenilor care au cumpărat potcoavele de cauciuc de la ea. Acum, până şi caii poliţiei din Praga poartă în picioare potcoave de cauciuc. La Chişinău acestea sunt abia în sala de expoziţii.

444-suedeze4Centura – enigmă pentru bărbaţii violenţi

Marea atracţie a expoziţiei este centura antiviol. Mai mulţi bărbaţi au încercat să o deschidă în stare calmă, dar nu au reuşit. În stare de stres, de agresiune, acest lucru ar putea fi absolut imposibil.

Centura a fost creată de Nadja Björk după ce a aflat că în Suedia în fiecare săptămână sunt înregistrate cazuri de agresiune sexuală şi multe femei, inclusiv fete tinere sau chiar minore, suportă riscul de a deveni victime ale unui viol. Nadja a creat acest model de centură atunci când era studentă la Universitatea Tehnică.

Multe alte invenţii şi inovaţii din cadrul acestei expoziţii ţin de domeniul medicinei, al sănătăţii, inclusiv dispozitivul de administrare a preparatelor anestezice pentru bebeluşi, care a dus la salvarea multor vieţi de copii prin existenţa unei invenţii care pare acum cel mai simplu lucru din lume.

Expoziţia este o versiune mobilă a expoziţiei permanente ”Invenţiile femeilor”, realizată de Institutul Suedez şi Muzeul Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie din Stockholm.

Expoziţia ”Femei Creative” este organizată de Ambasada Suediei la Chişinău şi Institutul Suedez în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană,  Academia de Studii Economice a Moldovei şi operatorul Moldcell.

zp8497586rq