O investiție în energie de 69 de milioane de lei, cu lacătul la poartă: dosar penal clasat, viitor incert și noi cerințe de milioane

„Revitalizată” într-un comunicat de presă, prima fabrică de producere a peleților din biomasă din R. Moldova, construită pe banii japonezilor, are nevoie de încă un milion de dolari pentru a încerca să-și înceapă activitatea. La aproape 10 ani din momentul lansării ei cu mare fast, în pofida promisiunilor și anunțurilor repetate ale autorităților, fabrica NU funcționează. 

Dosarul penal deschis în anul 2021 în temeiul „unei bănuieli rezonabile privind gestionarea frauduloasă a mijloacelor financiare acordate Guvernului R. Moldova de către Guvernul Japoniei” a fost clasat în vara anului 2024, pentru că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. 

Construcția a costat, pe hârtie, circa 69 de milioane de lei, dar fabrica a activat doar câteva luni. În ultimii ani, autoritățile NU găsesc soluții pentru ca ea să devină funcțională și încearcă, fără succes, să o paseze de la o instituție la alta. 

În noiembrie 2021, Ziarul de Gardă dezvăluia că în comuna Pașcani din raionul Criuleni, localitate aflată la 15 kilometri de capitală, o fabrică de producere a peleților, care urma să asigure cu energie termică mai multe instituții publice, stătea nefuncțională de mai bine de șase ani. 

VEDEȚI și: VIDEO/ Încălzirea pe bază de biomasă: Istoria unui eșec local, alimentat cu milioanele japonezilor

Fabrica „înghițise” aproape 70 de milioane de lei și se scufunda în acuzații și în neputința tuturor guvernărilor de a găsi soluții pentru a o face să funcționeze. „Inițial au fost interese, pe urmă – incompetență. Mai în scurt, problema cea mai mare e că nu au știut cum să fure de aici”, acuza Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii din perioada implementării proiectului, și el acuzat, la rându-i, că l-ar fi gestionat defectuos și cu interese.  

Ce a urmat? Realitatea din comunicatele de presă vs. realitatea de la fața locului

În august 2022, la aproape un an după articolul din ZdG, autoritățile anunțau că fabrica „și-a relansat activitățile”. Se mai puncta atunci că, „în scop de familiarizare cu procesul de producere a peleților, reprezentantul rezident al Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA), Sugimoto Satoshi, a efectuat o vizită de lucru, împreună cu reprezentanții conducerii Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), la fabrica de peleți din Pașcani”. „Activitatea fabricii a fost revitalizată după un amplu proces de identificare și atenuare a deficiențelor la linia tehnologică de producere”, se menționa în comunicatul de presă emis de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) la 3 august 2022. 

ZdG a solicitat informații de la ADMA despre „revitalizarea” activității fabricii din vara anului 2022. „În limita informațiilor deținute, fabrica de peleți a funcționat în regim de evaluare în perioada februarie 2022 – 13 mai 2022, în vederea elaborării studiului de prefezabilitate de către Asociația de BioEnergetică din R. Moldova”, se spune în răspuns. Instituția susține totodată că nu deține contracte care să demonstreze că în ultimii ani fabrica ar fi avut activitate economică.

Totodată, ADMA a informat că „în contextul vizitei din 3 august 2022 a reprezentantului JICA, Sugimoto Satoshi, la acest obiectiv, ADMA a fost informată la acel moment de către directorul Centrului de Perfecţionare în  Domeniul Mecanizării Agriculturii (CPDMA, instituție care o gestiona, n.r.) că testările au mai continuat. În acea perioadă s-a produs o cantitate adițională de 102 tone de peleți. Aceste circumstanțe au fost reconfirmate în  scris de către ex-directorul CPDMA, comunicându-se despre o productivitate destul de scăzută a fabricii și imposibilitatea punerii acesteia în funcțiune conform destinației”. 

APP urma să preia fabrica, dar procesul nu a avut finalitate

La doar o lună după comunicatul de presă al MAIA privind „revitalizarea” activității fabricii, în perioada septembrie-noiembrie 2022, conform informațiilor furnizate de ADMA,s-a solicitat avizul JICA pentru transmiterea fabricii de peleți din administrarea MAIA în cea a Agenției Proprietății Publice (APP). 

Deși avizul a fost unul pozitiv, în 2023 fiind pregătită inclusiv o hotărâre de Guvern prin care se dorea trecerea fabricii către APP, în gestiunea Termoelectrica, procesul nu a fost finalizat niciodată. În iunie 2024, ADMA, căreia fabrica i-a revenit oficial în gestiune în octombrie 2023, a propus APP includerea ei în lista proiectelor investiționale pentru atragerea unui partener privat, dar nici această solicitare nu a avut finalitate. În răspunsul la o solicitare de informație, APP a precizat că Termoelectrica a refuzat să preia gestionarea fabricii, „deoarece au activități absolut diferite”. 

Studiu din 2022: erau necesare investiții de 18,1 milioane de lei 

În mai 2022, Asociația de BioEnergetică din R. Moldova elabora un studiu de prefezabilitate privind evaluarea perspectivelor formelor de gestionare a fabricii. Raportul stabilea mai multe cauze ce nu au permis fabricii să activeze: forma de administrare ineficientă, dotarea incompletă cu utilajul necesar pentru operațiuni logistice interne, inaccesibilitatea materiei prime calitative, lipsa infrastructurii conexe pentru depozitarea materiei prime și produsului finit sau lipsa experienței în administrarea acestui gen de întreprindere/afacere. 

Studiul a mai constatat că, de fapt, costul de producție al unei tone de peleți și prețul de comercializare nu făceau rentabilă activitatea fabricii, or, după mai multe calcule, s-a obținut un preț de comercializare de 6 495 de lei pentru o  tonă, care era mai mare decât prețul mediu de piață, ce varia în acea perioadă între 5 000 și 6 000  de lei. 

Același studiu stabilea că pentru activitatea la capacitatea normală a fabricii  era nevoie de noi investiții de circa 18,1 milioane de lei, adică de aproximativ un milion de dolari. Cei mai mulți bani, circa 14 milioane de lei, trebuiau investiți pentru amenajarea unui depozit de materie primă și a unui alt depozit pentru produsul finit. Totodată, studiul arăta că ar fi nevoie și de un încărcător frontal telescopic, care costa în anul 2022 circa 2,6 milioane de lei, dar și de alte câteva utilaje care nu există în gestiunea fabricii. 

Studiu de prefezabilitate f… by Ziarul de Gardă

„Dumnezeu cu dânșii, cu toți banii și cu toată istoria”

Contactat de Ziarul de Gardă, Vladimir Brăgaru, președintele Asociației de BioEnergetică din R. Moldova, a spus că pentru realizarea studiului de fezabilitate  asociația nu ar fi primit niciun leu. Datele publice, inclusiv informațiile prezentate de către ADMA, arată că MAIA a făcut anunțuri de selectarea unui grup de experți pentru evaluarea fabricii. 

„Noi am făcut studiul la marea rugăminte a o sumedenie de oameni și am făcut lucrul ăsta pe gratis. N-am perceput nicio plată, 100% vă zic asta. Pur și simplu, am ajutat într-un fel, fiindcă e un proiect mare, s-au investit o sumedenie de bani în el și îmi pare rău că el nu e dus până la capăt. Pentru câtă muncă s-a depus acolo, trebuia statul să ne plătească, dar, în fine, Dumnezeu cu dânșii, cu toți banii și cu toată istoria”, a spus Brăgaru.

În calitate de expert pentru studiul de fezabilitate a fost cooptat Radu Cimbriciuc, fondator al companiei „Ecobioenergy Group” SRL și membru al Asociației de BioEnergetică. Compania sa a livrat materia primă folosită în timpul testării liniei de producere a fabricii de peleți în perioada mai – iunie 2022. Contactat de Ziarul de Gardă, acesta a spus că nu știe ce s-a întâmplat cu peleții rezultați din  procesul de testare și că a făcut doar câteva recomandări de ordin practic pentru repornirea fabricii. „Contactați persoanele responsabile de acolo. La rugămintea și la insistența lor, eu doar am venit atunci cu niște viziuni din domeniul practic. Eu, fiind membru al Asociației, m-am implicat pur cetățenește pentru a contribui la rezolvarea crizei energetice care era atunci. S-au adresat, am încercat să contribui cu ce pot. Atât”, a punctat Cimbriciuc. Deși există informații conform cărora ar fi fost semnat un contract cu firma lui Cimbriciuc pentru continuarea activității la fabrică începând cu 1 septembrie 2022, procesul nu a avut finalitate. 

Expert: „N-am înțeles din punct de vedere economic cum avea să funcționeze proiectul ăsta în general”

Potrivit lui Vladimir Brăgaru, proiectul „nu corespunde realităților” Republicii Moldova. „Nu trebuie la nimeni fabrica asta. Toată lumea îi spune fabrică, dar, de fapt, este o unitate de procesare a unui tip de materie primă. Ea poate fi parte componentă a unei fabrici, dar nicidecum nu putem numi aceea o fabrică, fiindcă nu are nici depozit de depozitare a materiei prime, nu are depozit de depozitare a produsului finit, nu are utilaj și tehnică de operare. Deci, nimic nu are. Atunci când doar se construia fabrica, Bumacov și cine era director atunci acolo, au avut o discuție cu mine privitor la tipurile de materie primă. Deci, la fabrica asta poți să ridici randamentele și poți să faci un produs de calitate și competitiv economic doar având materie primă de calitate foarte, foarte bună, materie primă cu care poți să ajungi la productivitate nu de o tonă pe oră, dar de 1200. Dar, noi, în Moldova, așa materie primă nu avem”, susține Brăgaru.

Expertul consideră că ideea proiectului a fost din start una greșită: „Proiectul ăsta a fost finanțat de japonezi și cu montarea a 25 de cazane la diferite instituții publice prin țară. Fabrica trebuia să asigure instituțiile respective cu peleți pentru încălzire. Așa și n-am înțeles din punct de vedere economic cum avea să funcționeze proiectul ăsta în general. Din punct de vedere economic, instituțiile care aveau să beneficieze de peleții ăștia nu au nimic comun cu instituția care avea să le producă. Și, de fapt, oricum trebuiau să treacă prin procedura de achiziții. Din punct de vedere juridic, proiectul trebuia implementat altfel. La noi, din cauza lipsei totale de profesionalism sau a experienței de implementare a proiectelor, e foarte ușor de făcut greșeli și s-a ajuns la aceea ca proiectul să nu funcționeze”, a concluzionat Vladimir Brăgaru. 

Curtea de Conturi: factorii decizionali nu au întreprins măsuri suficiente pentru a asigura funcționalitatea fabricii de peleți

În 2020, proiectul a fost supus auditului Curții de Conturi, care a constatat că Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare (UIAPCPA), instituția care a construit fabrica de peleți și a gestionat întregul proiect, a organizat și desfășurat achizițiile în lipsa unor proceduri scrise bine formalizate, că divizarea infrastructurii clădirii a generat costuri suplimentare în valoare de 600 de mii de lei, iar factorii decizionali nu au întreprins măsuri suficiente pentru a asigura funcționalitatea Centrului de procesare a biomasei agricole pentru producerea peleţilor.

Procuror: „Fapta nu întrunește elementele infracțiunii”

În mai 2021, la sesizarea ADMA, Procuratura Generală a inițiat un dosar penal pe faptul „gestionării frauduloase a mijloacelor financiare acordate Guvernului R. Moldova de către Guvernul Japoniei pentru realizarea proiectului «Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă»”. Potrivit actului de sesizare, factori de decizie din cadrul MAIA și Unității de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare (UIAPCPA) au promovat aprobarea de către Guvernul R. Moldova a Acordului de grant cu Guvernul Japoniei, „urmărind scopul însușirii mijloacelor financiare din cadrul proiectului”, folosind intenționat situația de serviciu. 

În cadrul dosarului penal, ADMA s-a poziționat în calitate de parte vătămată, iar Domnina Calancea, directoarea tehnică a instituției, a fost audiată. Ea a invocat faptul că de la bun început proiectul a fost implementat cu încălcări, întrucât acesta nu era de competența MAIA. Totodată, reprezentanta ADMA invoca și un prejudiciu de circa 3,5 milioane de lei, bani care au fost îndreptați spre lucrări de proiectare și montare a 11 cazane pe biomasă care nu aparțineau UIAPCPA. În cadrul audierilor, Calancea menționa că „a fost prejudiciat interesul public prin construcția fabricii de peleți, în special a liniei tehnologice, la un preț care în rezultatul evaluării s-a demonstrat că valoarea ei a fost denaturată prin majorare de cel puțin două ori, de la 17,6 milioane de lei la 45 de milioane de lei, ultima fiind valoarea reală de bilanț a acestui bun complex”.

În timpul investigațiilor, oamenii legii au audiat mai mulți martori, între care primari și șefi ai unor instituții care urmau să beneficieze de pe urma proiectului, reprezentanți ai unor companii implicate în proiect, dar și auditorul Curții de Conturi care participase la misiunea de audit a UIAPCPA. Deși în unele declarații ale persoanelor audiate puteau fi identificate mai multe elemente ale unor posibile conflicte de interese în implementarea proiectului, în august 2024, dosarul penal a fost clasat. Decizia a fost luată de procurorul Dmitrii Cotorobai, la propunerea ofițerului de urmărire penală Nicolae Moraru, „din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. 

„Din materialele acumulate în cadrul cauzei penale nu probează provocarea unui prejudiciu considerabil, ceea ce demonstrează lipsa elementului obligatoriu pentru calificarea faptei ca infracțiune”, se menționează în ordonanța de clasare a dosarului penal. „Se conchide cu certitudine că factori de decizie din cadrul MAIA și UIAPCPA nu au însușit careva mijloace financiare din cadrul proiectului «Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă», conform bănuielii rezonabile reținute la pornirea urmăririi penale”, a concluzionat procurorul. 

Ordonanță by Ziarul de Gardă

ADMA, instituția care a solicitat inițierea urmăririi penale, nu a contestat actul procurorului. „Nu, ADMA nu a mai contestat nimic – în primul rând, pentru că nu eram obligați să o facem și în al doilea rând, pentru că prea multe resurse umane se focusau pe lucruri ce nu țin nemijlocit de activitatea pe care trebuie să o facem. Parcă eram niște acuzatori care erau puși în situația în care să aducă dovezi în scris și să pregătească rechizitorii. Adițional, a survenit și termenul de prescripție pentru a atrage pe cineva la răspundere, respectiv, alocarea resurselor umane pentru acest lucru nu avea nicio logică”, a declarat pentru ZdG Maxim Popov, directorul ADMA.

Antreprenor: „Dispunem de materie primă, avem experiență, iar împreună cu parteneri din România, putem investi”

La mijlocul lunii noiembrie 2024, porțile care duc spre teritoriul fabricii de peleți sunt încuiate. Dacă te apropii, doi câini pe post de paznici dau de înțeles că locul este supravegheat. Peste câteva minute, la poartă apare și un paznic, care anunță că în interior se intră doar cu permisiune de la șefi. 

Ion Ionaș, un antreprenor din satul Costești, raionul Ialoveni, a insistat în anii 2021-2022 să primească fabrica de peleți în gestiune, fiind sigur că o poate revitaliza cu adevărat. El a trimis scrisori în adresa lui Viorel Gherciu, care deținea în acea perioadă funcția de ministru al Agriculturii, dar și în adresa președintei R. Moldova, Maia Sandu. 

„Pe parcursul activității mele de 35 de ani, eu am dezvoltat mai multe activități de antreprenor în satul meu natal, Costești, dar și în alte localități. Cu ajutorul feciorilor mei, care muncesc în Marea Britanie, am investit și am procurat din Vest utilaj pentru producerea combustibilului din biomasă provenit din activitatea agricolă sau curățatul forestier. Produc brichete și peleți din ceea ce de obicei se aruncă și poluează mediul înconjurător. Aceste reziduuri astăzi sunt folosite la încălzirea caselor și în proces de producere, acolo unde din cauza costului ridicat la gaz și cărbune nu poate exista activitate economică eficientă. Pentru această activitate eu dispun de toată infrastructura și utilajele necesare”, menționa antreprenorul. 

„Datorită experienței pe care am acumulat-o pe parcursul mai multor ani, eu sunt gata să încheiem un contract de parteneriat public-privat și să relansez imediat producerea de peleți, să investesc în infrastructura de colectare a deșeurilor și livrare a peleților la școli și grădinițe, asigurând un preț accesibil pentru aceste instituții. Vă asigur că acest proces va fi un exemplu care ar putea încuraja și alți antreprenori să producă energie termică prin utilizarea a o parte din cele 4 milioane de tone de deșeuri generate de activitatea agricolă, care astăzi sunt arse în câmp sau poluează mediul înconjurător”, argumenta Ion Ionaș. 

Doar că în acea perioadă apelurile sale nu au fost auzite de autorități. În vara anului 2024, Ion Ionaș susține că s-a întâlnit cu Vladimir Bolea, cel care deținea atunci funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar printre altele, au discutat și despre soarta fabricii de peleți. „Ministrul s-a arătat interesat. Urma să mă întâlnesc cu cineva pentru a discuta detalii, dar am fost ocupat. Acum sunt însă dispus să reluăm discuțiile”, declară omul de afaceri. Este, în continuare, sigur că poate schimba soarta acestei fabrici. „Dispunem de materie primă, avem experiență, iar împreună cu parteneri din România, putem investi și putem face ca fabrica să funcționeze”, crede Ion Ionaș.

Director ADMA: „Noi oferim toata deschiderea pentru a iniția parteneriatul public-privat”

Maxim Popov, directorul ADMA, afirmă că în noiembrie 2024, fabrica „este menținută în starea actuală și păzită până la o nouă reluare eventuală a activității”. Popov menționează că instituția pe care o conduce nu a refuzat niciodată oferta făcută de antreprenorul Ion Ionaș. 

„Domnul ministru Bolea mi-a comunicat că urmează să mă contacteze Ion Ionaș pentru a discuta un eventual parteneriat în ceea ce privește fabrica. NU am fost contactat. În martie 2022, ADMA a recepționat de la președinție un demers referitor la petiția cetățeanului Ion Ionaș, la care am răspuns. Da, ADMA este interesată de orice propunere care ar revitaliza fabrica, mai ales că noi, conform statutului, nu avem prerogative și atribuții de a cumpăra materie primă, de a vinde produs finit, de a cheltui bani din fondul circulant destinat procurării tehnicii și echipamentului agricol pe asemenea materiale. Dacă interesul dânsului persistă, atunci noi oferim toata deschiderea pentru a iniția parteneriatul public-privat”, punctează Maxim Popov. 

VIDEO ZdG din 2021 la subiect