Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ (In)Justiție cu iz de…

VIDEO(In)Justiție cu iz de interese personale

Vizată într-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate, dar și într-o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, Tatiana Avasiloaie, magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, face, în continuare, justiție.

Deși Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea unui penthouse în centrul capitalei, despre care a scris ZdG, Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție. Ea continuă să examineze și să emită hotărâri, inclusiv în dosarele care vizează acte ale instituției care a stabilit că ea a încălcat legislația.

De la întocmirea actului pe numele ei, judecătoarea a anulat nu mai puțin de șapte hotărâri emise de Autoritatea Națională de Integritate privind averea nejustificată în care sunt vizați mai mulți foști sau actuali funcționari. Doi ex-deputați ai Partidului Democrat din Moldova, dar și un fost șef din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se numără printre persoanele care au beneficiat de decizii favorabile emise de judecătoarea Avasiloaie în lupta pe care aceștia o au cu Autoritatea Națională de Integritate.

Reprezentanții Autorității Naționale de Integritate consideră că judecătoarea Avasiloaie creează un „precedent judiciar pentru cazul ei”, în timp ce magistrata susține că „recuzarea și abținerea ei nu sunt prevăzute de legislație”.

Publicitate
Publicitate

La 9 iulie 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea unui penthouse situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată în urma unei anchete a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”. 

Atunci ZdG scria că magistrata putea fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Tatiana Avasiloaie preciza că apartamentul aparținea unei cunoștințe de-a familiei sale, care locuia în stânga Nistrului, iar ea doar intra „să verifice… să fie în regulă apa, căldura”.

Totodată, imobilul nu se regăsea în declarațiile de avere și interese depuse de judecătoare, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, funcționar și el. 

După ce actul ANI a ajuns la Procuratura Generală (PG), a fost inițiată o cauză penală pe numele judecătoarei pentru îmbogățire ilicită, iar la 9 noiembrie, procurorii au descins cu percheziții la domiciliul magistratei. Cu toate acestea, nici după actul ANI, nici după inițierea urmăririi penale pe numele ei, judecătoarea Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție, astfel încât ea continuă să facă justiție.

Judecătoarea anulează actele emise de ANI pe numele a doi foști deputați

Deși magistrata este vizată într-un act de constatare al ANI privind averea nejustificată, aceasta continuă să examineze și să ia decizii în dosare care vizează inclusiv acte similare ale Autorității, în care sunt vizate alte persoane.

ZdG a constat că, doar în ultimele două luni, judecătoarea a anulat actele de constatare ale ANI, la fel, privind averea nejustificată, emise pe numele a doi foști deputați ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), dar și pe numele unui ex-șef al Secției de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru.

Dosarul Diacov: Motivele anulării actului de constatare ANI pe numele fostului deputat democrat

Dumitru Diacov, ex-deputat PDM, pe numele căruia ANI a constatat „diferențe substanțiale, în mărime de circa 603 mii de lei, între averea dobândită și veniturile obținute de către familia sa, pe parcursul deținerii calității de subiect al declarării averii și intereselor personale, în perioada 2016-2019, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi”, și-a găsit „dreptatea” în urma unei hotărâri emise de Avasiloaie.

În rezultatul constatărilor inspectorului de integritate, ANI s-a adresat în instanța de judecată pentru confiscarea averii nejustificate. Prima instanță însă a respins ca neîntemeiată cererea Autorității. Dosarul se află acum în examinare la Curtea de Apel (CA) Chișinău.

La rândul său, Dumitru Diacov a contestat în instanță actul ANI, iar cererea sa a fost examinată de către Tatiana Avasiloaie. Astfel, printr-o hotărâre din 23 septembrie, magistrata a admis cererea fostului deputat și a anulat actul de constatare al Autorității, ca fiind ilegal. Judecătoarea își motivează hotărârea prin faptul că „măsura oficială întreprinsă de inspectorul de integritate demonstrează încălcarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137, Cod administrativ” și că procedura de control a derulat 603 zile, adică cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile, fără justificarea prelungirii termenului.

Dumitru Diacov, ex-deputat democrat.

Dosarul Pleșca: Anularea actului de constatare al ANI privind averea nejustificată de circa 831 de mii de lei

Și fostul deputat democrat Nae-Simion Pleșca a învins ANI în prima instanță, după o hotărâre emisă de judecătoarea Avasiloaie. După ce inspectorul de integritate a constatat deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de circa 831 de mii de lei, dosarul a ajuns în instanță. ANI a solicitat confiscarea averii, iar Pleșca, într-un proces separat, a cerut anularea actului emis pe numele său.

Nae-Simion Pleșca, ex-deputat democrat.

În cazul cererii ANI, după ce în luna iulie curent magistrații CA Chișinău au decis aplicarea sechestrului asupra unor bunurilor imobile care aparțin familiei ex-deputatului, instanța de fond a dispus suspendarea procesului de confiscare a averii până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cazul cererii de anulare a actului, depusă de fostul deputat. Între timp, la 26 octombrie, printr-o hotărâre emisă de magistrata Tatiana Avasiloaie, actul ANI privind averea nejustificată a lui Nae-Simion Pleșca a fost anulat.

Dosarul Ciobanaș: Actul de constatare al ANI, anulat de aceeași magistrată

În cazul lui Alexandru Ciobănaș, ex-șeful Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale, inclusiv caracterul nejustificat al mijloacelor bănești în mărime de 2,63 de milioane de lei deținute de familia acestuia.

Și în cazul lui Ciobănaș, după ce acesta a contestat în instanță actul Autorității, la 12 octombrie curent, magistrata Avasiloaie a hotărât anularea lui. Instanța nu a publicat hotărârea motivată.

Alexandru Ciobanaș, ex-șef al Direcției generale de urmărire penală din cadrul IGP.

În prezent, pe rolul primei instanțe se mai regăsește cererea ANI privind confiscarea averii nejustificate a acestuia. Între timp, după ce instanța de fond a decis aplicarea sechestrului pe bunuri care aparțin familiei Ciobănaș, judecătorii de la Apel au casat încheierea și au declarat inadmisibilă cererea Autorității, printr-o decizie irevocabilă.

ANI: „Își creează un precedent pe cazul ei”

Reprezentanții ANI precizează că, în ultimele luni, au depus mai multe cereri de recuzare a Tatianei Avasiloaie de la examinarea dosarelor în care sunt vizate acte ale instituției, însă toate au fost respinse.

„Considerăm că nu este corect din partea dumneaei, având în vedere că figurează într-un dosar de confiscare a averii și de avere nejustificată, inclusiv îmbogățire ilicită, să emită hotărâri și să anuleze deciziile autorității. […] În general, judecătorii ar fi trebuit să fie imparțiali și corecți în deciziile lor. Dar noi avem dubii despre faptul că ar fi imparțială, luând în considerare deciziile pe care le ia dumneaei asupra actelor noastre. […] Dumneaei creează prin această modalitate un precedent. Deci, ea ia decizii, cumva, cu caracter subiectiv, având în vedere că dumneaei figurează, la fel, într-un dosar de confiscare a averii. Își creează un precedent pe cazul ei, presupunem. Posibil să nu fie așa, dar având în vedere modul în care toate actele noastre sunt anulate de către dumneaei, cel puțin, ultimele acte, putem să credem acest lucru”, a precizat Maria Dastic, purtătoarea de cuvânt a ANI.

Maria Dastic, purtăroare de cuvânt a Autorității Naționale de Integritate.

În prezent, potrivit reprezentanților ANI, Tatiana Avasiloaie are în gestiune circa 30 de dosare care vizează actele emise de instituție, iar, din momentul constatării averii nejustificate pe numele ei și până în prezent, judecătoarea a anulat alte șapte acte care vizează funcționari publici.

Recuzarea mea sau abținerea de la examinarea actelor inspectorilor de integritate, nu sunt prevăzute de lege”

Tatiana Avasiloaie, care a acceptat să discute cu ZdG după mai multe ezitări, susține că toate recuzările ANI depuse în privința sa au fost respinse și că, de fapt,recuzarea mea sau abținerea de la examinarea actelor inspectorilor de integritate emise în privința altor persoane sunt excesive și nu sunt prevăzute de lege”.

„Ceea ce invocă ANI în cererile de recuzare, că eu îmi creez, prin hotărârile pronunțate, o practică favorabilă mie, nu este nici logic, nici legal. Pentru că o hotărâre judecătorească se emite în numele legii și se verifică legalitatea acestei hotărâri în instanțele ierarhic superioare. Și vorbesc aici că se emite în numele legii, pentru că sistemul de drept al R. Moldova nu prevede, ca izvor de drept, precedentul judiciar. Unica instanță din R. Moldova care are dreptul să unifice practica judiciară este Curtea Supremă de Justiție prin hotărârile plenului, inclusiv Curtea poate pronunța decizii de principiu de aplicare a unor norme”, a precizat magistrata.

Tatiana Avasiloaie, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Întrebată dacă situația creată nu provoacă dubii vis-à-vis de imparțialitatea sa în cauzele în care a dat dreptate unor foști deputați, aflați într-o situație similară cu a sa, judecătoarea consideră că nu există motive să credem că ea nu ar fi acționat obiectiv. „Dubiile trebuie să fie probate obiectiv, doar faptul că eu sunt vizată de un act al ANI nicidecum nu poate vorbi despre imparțialitatea sau lipsa de obiectivitate în examinarea acțiunilor mele împotriva ANI și, la fel, putem să întrebăm ANI, dacă nu au considerat că pot apărea dubii la imparțialitatea ANI, atunci când au emis actul de constatare, faptul că eu sunt judecătorul care am anulat actele ANI și un judecător incomod, pentru că am scos în evidență mai multe carențe în activitatea managerială a ANI referitor la nepublicarea metodologiei și lipsa repartizării aleatorii”, se apără judecătoarea.

Procura pe numele mamei judecătoarei, declarațiile femeii din stânga Nistrului și beneficiarul „real” al imobilului

În cadrul procedurii de control în care a fost vizată Tatiana Avasiloaie, reprezentanții ANI au menționat că au fost audiate mai multe persoane, inclusiv femeia din stânga Nistrului, care figura în acte drept proprietara imobilului.

„Astfel, din probatoriul acumulat, rezultă că datorită relațiilor de prietenie dintre mama judecătorului și persoana din regiunea transnistreană, aceasta a fost utilizată în calitate de persoană interpusă, ca urmare a faptului că locuiește în zona necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, în scopul de a camufla tranzacția în folosul judecătorului. La această concluzie s-a ajuns din probele și informațiile invocate în investigația jurnalistică, „unde mașina poate fi văzută practic zilnic în preajma blocului”, inclusiv și materialul fotografic, alegațiile martorului audiat, care preciza că judecătorul a fost văzut împreună cu mama acestuia și personal la adresa indicată, dar și a plăților pentru serviciile prestate efectuate cu regularitate de pe cardul salarial deținut”, menționau reprezentanții ANI.

Totodată, femeia din stânga Nistrului le-a comunicat reprezentanților ANI că nu a avut venituri pentru a procura acest imobil și a precizat că, de fapt, beneficiarul final al apartamentului a fost mama judecătoarei. Pe de altă parte, tatăl magistratei, care este și el funcționar public, nu a declarat acest bun.  

Tatiana Avasiloaie și mama ei au precizat însă că, de fapt, proprietarul final al bunului imobil și sursele financiare pentru procurarea acestuia ar aparține unui prieten de familie al părinților judecătoarei. Deși inspectorul de integritate menționează că a solicitat ca persoana să se prezinte la sediul Autorității pentru a fi identificată, dar și pentru acumularea probatoriului, acesta a refuzat să se prezinte, invocând lipsa de timp.

Vânzarea penthouse-ului, la trei zile de la publicarea anchetei ZdG

Totodată, potrivit actului de constatare, la doar trei zile de la publicarea articolului ZdG despre averea magistratei, penthouse-ul a fost înstrăinat pentru circa 1,33 de milioane de lei, echivalentul a 65 de mii de euro, preț de cel puțin două ori mai mic decât cel de piață. Inspectorii de integritate au constat însă că, de fapt, în cazul acestei tranzacții, din numele persoanei din stânga Nistrului, pe numele căreia a fost înregistrat inițial imobilul, a acționat mama judecătoarei, în temeiul unei procuri din 2017. Conform documentului, mamei magistratei i-a fost încredințat „să aibă acces și să administreze imobilul, inclusiv și dreptul de vânzare, donație, schimb al imobilului, cu prețul și condițiile stabilite de dumneaei”. Penthouse-ul cu cinci odăi, amplasat la etajul șapte al unui bloc dat în exploatare în 2015, a ajuns în posesia familiei Victor și Silvia Carare.

Blocul din centrul capitalei în care se regăsește penthouse-ul în care putea fi văzută intrând zilnic judecătoarea Avasiloaie.

Inspectorul de integritate, după ce a analizat veniturile obținute în mod oficial de către Tatiana Avasiloaie și a identificat că magistrata nu deținea suma necesară pentru a intra în posesia imobilului, a constat astfel existența diferenței substanțiale nejustificate între averea dobândită și veniturile nete obținute de către judecătoare, în mărime de circa 1,33 de milioane de lei.

Cauză penală pe numele judecătoarei, pentru îmbogățire ilicită

Autoritatea a sesizat Procuratura Generală și a inițiat procedura de confiscare a averii nejustificate. Procesul însă nu a ajuns la o finalitate, următoarea ședință fiind stabilită pentru 15 februarie 2022. Dosarul este examinat de Oxana Parfeni, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

În același timp, și judecătoarea a contestat la 23 iulie actul de constatare emis de ANI pe numele său, însă nici în acest caz procesul nu are o finalitate. În actul de constatare, ANI a cerut ca CSM să fie sesizat în termen de cinci zile din momentul în care actul de constatare pe numele ei va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de eliberare a Tatianei Avasiloaie din funcția de judecătoare.

La rândul său, PG a inițiat urmărirea penală pe numele judecătoarei. Astfel, după ce CSM a dat acordul în vederea percheziționării judecătoarei, ca urmare a admiterii demersului procurorului general, la 9 noiembrie curent, procurorii anticorupție au desfășurat percheziții la domiciliul, automobilul, locul de muncă și un alt imobil al Tatianei Avasiloaie. Deși magistrata are statut de învinuită în cadrul cauzei penale, procurorii nu au cerut însă CSM-ului suspendarea din funcție a judecătoarei.

„O simplă sau banală răzbunare a președintei ANI”

Tatiana Avasiloaie a refuzat să discute cu ZdG cu referire la detaliile din actul de constatare, invocând secretul anchetei și a reiterat faptul că nu este și nu a fost beneficiara imobilului. Magistrata însă consideră că emiterea actului pe numele ei este „o simplă sau banală răzbunare a președintei ANI”.

„Deci, în calitate de judecător, până a fi inițiată procedura de control, mi-a fost repartizată o cauză care avea un interes major pentru președintele ANI, este litigiu dintre președintele ANI și Consiliul de Integritate. Și eu am făcut inadmisibilă acțiunea președintelui ANI, soluția mea a fost menținută de instanțele superioare. Într-un sfârșit, după mai multe litigii, președintele ANI a fost obligat să execute această decizie a Consiliului de Integritate. Deci, nemulțumirea ei era cunoscută față de actul pe care eu l-am emis. În cronologia hotărârilor care au fost pronunțate împotriva ANI și cronologia evenimentelor din cadrul examinării acestor cauze au fost atinse subiecte foarte sensibile pentru președintele ANI, pe motiv că în cadrul acestor ședințe eu sunt primul judecător care am constat că metodologia de control, un act normativ în baza căruia se efectuează controlul ANI sau a averilor, sau compatibilităților este un act nepublicat, contrar legii. […] Actul de constatare a fost emis în grabă și mi-au fost restituite probele, refuzate să fie primite probele, care probau contrariul celor constatate în actul de constatare, inclusiv beneficiarul final”, a relatat judecătoarea.

ANI: Vom ieși public cu numele persoanelor interpuse care au făcut presiuni sub diferite forme asupra Președintei ANI 

Pe de altă parte, Rodica Antoci, președinta ANI, neagă acuzațiile judecătoarei și solicită ca aceasta să și le retragă public.

„Toți nemulțumiții găsesc vina oricui, numai nu se îngrijesc să demonstreze că averea le este agonisită onest. Președintele ANI nu are atribuții și ei ar trebui să înțeleagă acest lucru. Problema se pare că e alta – ei nu pot interveni pe lângă președintele ANI că să facă presiune pe inspectori. De aici și supărările. Nu e prima dată când cei constatați cu încălcări la ANI vin cu acuzații împotriva Autorității, inspectorilor de integritate sau președintei ANI. Solicităm ca doamna judecătoare să își retragă public aceste acuzații. Altfel, vom ieși public cu numele persoanelor interpuse care au făcut presiuni sub diferite forme asupra președintei ANI și a inspectorului de integritate pentru a nu fi emis actul de constatare”, a declarat președinta ANI.

Rodica Antoci, președinta Autorității Naționale de Integritate

Expertă: „Suntem în țara posibilului când nu e posibil”

Experta anticorupție Lilia Ioniță consideră că judecătoarea ar fi trebuit să se abțină de la examinarea, în continuare, a cauzelor care vizează acte ale ANI, iar procurorii care au inițiat pe numele ei cauza penală ar fi trebuit să solicite CSM-ului suspendarea sa din funcție.

Lilia Ioniță, expertă anticorupție

„Eu cred că în situațiile respective e vorba de moralitate și, în fond, dacă se aplică toate aceste reguli de abținere în proceduri, inclusiv în procedurile administrative, evident că parcă doamna nu ar trebui să examineze contestarea actelor de constatare ale ANI, dar, mă rog, noi suntem în țara posibilului, când nu e posibil. În momentul în care eu totuși aș vedea că aici e vorba de un anumit interes personal, pentru că interesul doamnei personal, iarăși el nu poate fi măsurat cu exactitate, dar ea oricum are o anumită… pentru că atunci când vorbim de conflicte de interese care, eventual, pot să ducă la abținerea de la luarea unei decizii, e vorba totuși de anumite animozități, neînțelegeri. Deci, situațiile acestea nu sunt foarte strict delimitate, e o chestie mai mult, așa cum am spus, nu de legalitate, cât de moralitate. Asta e una. Și doi: eu cred că procurorii trebuiau să meargă la CSM și să solicite suspendarea ei din funcție”, a precizat experta.

Publicitate
Publicitate