Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ „Construcția agricolă” cu bazin…

VIDEO „Construcția agricolă” cu bazin și casă de locuit cu două niveluri de la marginea pădurii a unui fost deputat. În ultimii ani, prin scenarii similare, suprafața Fondului forestier s-a redus cu 5 hectare

O casă impunătoare, cu două niveluri, a fost proaspăt „plantată” în coasta pădurii de lângă satul Sociteni, Ialoveni, la nici 20 de km de capitală. De după gardul înalt se văd doar etajul superior al imobilului și vârfurile copacilor decorativi. Oficial acolo este o „construcție agricolă”. În realitate însă este moșia fostului deputat Nae-Simion Pleșca. Aici fostul ales al poporului se retrage departe de agitația orașului pentru a se relaxa în piscina și foișorul amenajate în curtea înconjurată de pădure. 

Un audit al Curții de Conturi susține că terenul care găzduiește acum proprietatea lui Nae-Simion Pleșca a fost „rupt” din Fondul forestier printr-un șir de tranzacții suspecte. După scenarii similare, în ultimii ani, Fondul forestier al Republicii Moldova a pierdut și alte terenuri, cu o suprafață cumulată de circa 5 ha. Cele mai multe dintre ele sunt amplasate în preajma Chișinăului, unde prețul unui ar de teren este de câteva mii de euro.

În martie 2013, Primăria Sociteni își autentifica la Cadastru dreptul de proprietate asupra unui teren aflat chiar la marginea pădurii care se întinde în partea de vest a localității. Trei ani mai târziu, pe 23 februarie 2016, Primăria vinde terenul în urma unei licitații lui Ivan Oprea, care, în acel moment, era comandant de pluton în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare. După doar o săptămână, pe 1 martie 2016, Oprea îi vinde terenul lui Sorin Pleșca, fiul lui Nae-Simion Pleșca, în acel moment deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Nae-Simion Pleșca ajunsese în Legislativ pe listele Partidului Liberal Democrat (PLDM), însă în ianuarie 2016 a părăsit fracțiunea PLDM și a susținut guvernul Filip al Partidului Democrat (PDM), la care a și aderat ulterior.

Achiziția familiei Pleșca din 2016 – un teren la marginea unei păduri

În momentul în care a cumpărat terenul de la Sociteni, Sorin Pleșca avea 26 de ani și era angajat în calitate de inspector superior în cadrul Serviciului Vamal. Pentru întreg anul 2015 ridicase un salariu de 76 de mii de lei. Terenul apare și în declarația de avere pentru 2016 a lui Sorin Pleșca, dar suprafața e mai mică decât cea actuală. Valoarea indicată a terenului era de 122 de mii de lei.

Publicitate
Publicitate

La o săptămână după ce a cumpărat terenul, Sorin Pleșca a ajuns în atenţia presei pentru că l-a împuşcat mortal pe fratele său mai mare. Ulterior, Sorin a fost de negăsit timp de două săptămâni. Inițial a fost pus sub învinuire pentru omor din imprudenţă, infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani. Pe 26 mai 2016 urmărirea penală a fost însă încetată, iar în decembrie 2016, fără a avea experienţă diplomatică, fiul deputatului a fost angajat în funcția de secretar III în cadrul Ambasadei R. Moldova la Ankara, Turcia. Din 2020 Sorin Pleșca lucrează la Ambasada R. Moldova în Canada. 

Pe 20 noiembrie 2017, terenul de la Sociteni, cu o suprafață de 8,5 ari, a fost înregistrat la Cadastru pe numele firmei „Dansor-Agro Consult”, în care Sorin Pleșca deține o cotă-parte de 99,64%, iar restul de 0,34% aparțin unor firme fondate de tatăl său, Nae-Simion Pleșca. 

2022: „O construcție agricolă” cu imobil de lux și bazin

Pe 25 iulie 2019, la scurt timp după ce Nae Simion Pleșca pleca din Parlament, la Cadastru au fost înregistrate două construcții ridicate pe acel teren. Imobilele, care au suprafețe de 186 m.p și, respectiv, 51 m.p., aparțin, de asemenea, firmei „Dansor-Agro Consult”. Ambele sunt înregistrate ca având modul de folosință „construcție agricolă, agroindustrială”, fiind construite pe un teren care, oficial, are destinație agricolă. „Auditul are suspiciuni privind utilizarea conform destinației a acestor construcții”, se spune într-un raport al Curții de Conturi din decembrie 2021, prin care s-a verificat conformitatea administrǎrii și gestionǎrii Fondului forestier de cǎtre Agenția „Moldsilva”.

„Construcția agricolă” de la Sociteni a familiei lui Nae-Simion Pleșca

Imaginile captate din satelit arată că lucrările de construcție la acest obiect au început în 2018, când Nae-Simion Pleșca încă mai era deputat, iar fiul său, Sorin, lucra la Ambasada R. Moldova în Turcia. În 2019 cele două construcții erau deja ridicate, aveau acoperiș, dar lucrările nu erau încă finalizate și au continuat și în anii următori. 

Acum, pe terenul agricol de la marginea pădurii se ridică o casă impunătoare, iar intimitatea locatarilor este asigurată de un gard din beton și lemn. Imobilul este complet finisat în exterior, iar curtea este amenajată cu gazon și copaci ornamentali. În partea dinspre pădure a curții a fost construită o zonă de relaxare în aer liber, cu foișor și piscină. 

Gospodăria fostului deputat este amplasată peste drum de ultimul rând de case din partea de vest a satului Sociteni și se extinde spre pădure. Vecinii, care au confirmat că acolo locuiește familia fostului deputat, spun că în acea zonă, în trecut, era o prisacă. „A privatizat primăria și pe urmă a vândut. Când am venit eu din armată, acolo era pădure. Pe urmă albinăria s-a desființat și ce-o făcut primarul cela care era…”, povestește un bărbat din Sociteni. „Din imaginile captate de pe portalul web geoportal.md, se observă că noii proprietari nu au respectat hotarele delimitate conform planului geometric, fiind ocupat abuziv teren din Fondul forestier de stat”, mai constatau autorii raportului Curții de Conturi

Primarul care e evitat să discute la subiect: „A fost licitație, ce pot să vă spun mai mult?”

Victor Goloman, primarul comunei Sociteni, pe care l-am întâlnit în fața primăriei, ne-a spus inițial că nu-și amintește despre tranzacția prin care terenul a ajuns în proprietatea familiei Pleșca și că lotul ar fi fost înstrăinat înainte ca el să ajungă primar. După ce i-am amintit că licitația s-a organizat în 2016, în perioada mandatului său, primarul ne-a anunțat că este ocupat și ne-a cerut să revenim mai târziu. L-am găsit ulterior doar la telefon, dar nici de această dată nu ne-a oferit detalii. „A fost licitație, ce pot să vă spun mai mult?”, a fost singura sa replică, apoi a închis, spunând că e ocupat. Ulterior nu ne-a mai răspuns la telefon. Primăria Sociteni deține, în proprietate, alte trei terenuri despre care Curtea de Conturi constata că s-au transformat, cu timpul, din Fond forestier în terenuri cu destinație agricolă. 

Primăria satului Sociteni, raionul Ialoveni

Pleșca: O „construcție agricolă, agroindustrială, în contextul dezvoltării ramurii albinăritului”

Nae-Simion Pleșca a plecat din Parlament în urma alegerilor din februarie 2019, el fiind învins în circumscripția electorală nr. 30 de către deputatul Blocului ACUM, Dan Perciun, iar ulterior nu a mai candidat pe listele vreunui partid.

Întrebat de ZdG despre tranzacția din 2016, în urma căreia a obținut terenul pe care ulterior și-a construit o adevărată moșie, fostul ales al poporului a precizat că nu-și amintește foarte multe detalii din acea perioadă. „Eu nu cunosc istoria terenului. Nu se vând la licitație terenuri forestiere. Eu intuiesc că era teren agricol, de la administrația publică locală. Cum poți la licitație să vinzi teren forestier? Istoric nu cunosc ce-i acolo”, ne-a spus inițial Nae-Simion Pleșca. Ulterior și-a amintit și a precizat: „Acolo nu a fost pădure niciodată, din ceea ce cunosc eu. Istoric, acolo a fost prisaca satului, așa am înțeles”

Întrebat despre cum a aflat despre vânzarea acelui teren, fostul deputat, la fel, nu și-a amintit detalii: „Ce, nu știți? Când e licitație, se anunță, chestii. A participat cineva atunci. Am aflat, nu mai țin minte de unde, dar am aflat”.

Nae-Simion Pleșca a fost deputat din partea PLDM, apoi a părăsit fracțiunea și a aderat la PDM

Fostul deputat susține că pe terenul de la poalele pădurii, unde se înalță o casă cu bazin în curte, într-adevăr, ar fi o „construcție agricolă, agroindustrială, în contextul dezvoltării ramurii albinăritului. Dar a fost pandemia, chestii, dar asta e valabil să fie”. L-am întrebat dacă are albini pe teritoriul proprietății sale. „Sigur, vrem să dezvoltăm chestiile astea” – ne-a răspuns. Cât despre banii cheltuiți pentru a construi imobilul, Nae-Simion Pleșca spune că ar proveni „de la agenția respectivă, de la firmă (care deține terenul și clădirile, n.r.). Acolo sunt mai mulți fondatori. Cam asta”. Ceea ce Nae-Simion Pleșca nu a precizat e că fondatorii la care acesta a făcut referire sunt tot firme ale familiei sale.

Trupul de pădure în care se află „moșia” fostului deputat

Alături de moșia familiei Pleșca este Fond forestier, arendat de alte familii cunoscute opiniei publice: Alexandra Usatîi, soția fostului ministru al Sănătății Andrei Usatîi, dar și Silvia Volosatîi, soția lui Boris Volosatîi, fostul director al liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, în prezent deputat în Parlamentul României, dețin câte un hectar de pădure în arendă. 

Curtea de Conturi: „Prin deciziile consiliilor locale au fost reduse suprafețele Fondului forestier cu 5 ha.”

Conform informațiilor acumulate de auditorii Curții de Conturi, Fondul forestier a pierdut, după scenarii similare, și alte terenuri. În Raportul auditului conformitǎții administrǎrii și gestionǎrii Fondului forestier de cǎtre Agenția „Moldsilva”, publicat de Curte la sfârșitul anului 2021, se menționează că, în ultimii ani, prin „deciziile consiliilor locale, au fost reduse suprafețele Fondului forestier cu 5 ha”. „Neînregistrarea terenurilor Fondului forestier de stat în Registrul bunurilor imobile a determinat fragmentarea și însușirea acestora în mod arbitrar de către persoanele terțe”, nota Curtea de Conturi. 

În urma examinării datelor din Banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile și hărților cartografice, echipa de audit a Curții a identificat 17 terenuri din cadrul Fondului forestier care au fost asimilate de Administrația Publică Locală (APL), în majoritatea cazurilor fiind modificat modul de folosință al acestora. Ele au devenit cu destinație „agricolă” sau „pentru construcții”. Patru terenuri continuă să fie în proprietatea APL-urilor, alte 13 însă au ajuns în proprietate privată, la fel ca terenul pe care acum se înalță moșia lui Nae-Simion Pleșca. 

Raportul integral al Curții de Conturi poate fi citit mai jos.

Situații similare, doar că fără construcții, și în alte localități

„Auditul atenționează asupra faptului că 9 din 17 terenuri excluse din Fondul forestier au fost supuse mai multor tranzacții imobiliare, pentru a crea iluzia de bună credință a proprietarilor finali”, se spune în raport, iar documentele cadastrale consultate de ZdG confirmă acest lucru. Așa s-a întâmplat cu mai multe terenuri de la marginea pădurii Durlești, amplasate în preajma cartierului select „Poiana Domnească”. Aceste terenuri, cu deschidere la traseul M1 Chișinău – Leușeni, au fost supuse unui șir de tranzacții, fiind acum la al treilea sau chiar al patrulea proprietar. Pe două dintre aceste terenuri, în 2021 și 2022, Consiliul Orășenesc Durlești a permis „amplasarea caselor colective de locuit cu regimul de înălțime pe verticală S+P+2E+Etaj retras”. La începutul lunii noiembrie curent, terenul era deja înconjurat cu un gard temporar, dar lucrările de construcție încă nu demaraseră. 

O parte dintre terenurile de la Durlești, amplasate în imediata apropiere a traseului M1 Chișinău – Leușeni

Două dintre terenurile din pădurea Durlești excluse din Fondul forestier au ajuns în proprietatea lui Mihail Gofman, care pe atunci era şef adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din cadrul CNA. În aceeași pădure, Gofman are și câteva parcele de pădure luate în arendă de la „Moldsilva”. De altfel, și casa familiei Gofman se află în aceeași zonă, în cartierul „Poiana Domnească”. 

Mihail Gofman susține că a cumpărat terenurile de la persoane fizice. „Care este problema? Acolo era teren pentru construcții când am cumpărat. Sunt niște jocuri că cineva încearcă să facă nu știu ce și nu știu cum. Din câte cunosc eu și m-am documentat, nu era acolo niciun fond forestier.”

Un alt teren dintre cele menționate în Raportul Curții de Conturi că au fost excluse din Fondul forestier este situat în Tohatin (mun. Chișinău) și a fost cumpărat de Iulian Scobioală, care deține, în imediata apropiere a terenului, complexul de agrement Tree House. Un alt teren, de 0,71 ha de la Vălcineț, r. Călărași, a obținut oficial statut de teren agricol în aceeași perioadă. Acesta se află la hotarul dintre o pădure și câmpuri agricole. În august 2013 el a ajuns în proprietatea unui locuitor al satului Vălcineț. 

Lupta pentru un hectar de fond forestier de la „Poienița Veselă”

Pentru unele terenuri din Fondul forestier, lupta încă este în toi. Auditul Curții de Conturi a constatat că în perioada verificărilor, un teren împădurit, cu suprafața de un hectar, amplasat la circa 10 km de coasta capitalei, chiar lângă traseul Chișinău-Hâncești, în sectorul de pădure numit „Poienița Veselă”, era trecut ca teren „agricol”. Bunul imobil este în proprietatea Primăriei Ruseștii Noi, însă a fost dat în arendă de către Agenția „Moldsilva”, până în 2037, Ecaterinei Beșliu-Basoc, care, din 2003, este șefa Serviciului Relații Funciare și Cadastru din cadrul Consiliului Raional Ialoveni. 

Terenul de 1 hectar de la Ruseștii Noi, amplasat pe marginea traseului Chișinău – Hâncești, lângă „Poienița Veselă”

Auditorii Curții au stabilit că la 30 septembrie 2021 au fost operate modificări la capitolul „modul de folosință”, înscrierea „agricol” fiind substituită cu „fond forestier”, însă au precizat că nu există „nota-raport a persoanei responsabile din cadrul Serviciului Cadastral Teritorial Ialoveni care ar consemna neconformitatea datelor înscrise în registrul bunurilor imobile. Auditul exprimă suspiciuni privind veridicitatea și corectitudinea datelor care au stat la baza înregistrării primare a bunului imobil”. 

Fiind fond forestier, terenul nu poate fi înstrăinat, iar pe el, oficial și legal, nu poți construi decât clădiri ușor demontabile. Obținerea statutului de teren agricol însă deschide calea spre construcții capitale, „agroindustriale”, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Nae-Simion Pleșca. 

Primară: „S-a lucrat insistent la această întrebare, însă nu au căpătat nicio semnătură din partea mea” 

Valentina Meșină, primara comunei Ruseștii Noi

Valentina Meșină este primara comunei Ruseștii Noi de trei ani. Ea spune că în această perioadă au fost mai multe încercări de a prelua acest teren sau de a-i schimba destinația. „Încercări au fost mai multe. Eu îmi dau seama despre ce teren e vorba. Au fost așa încercări, dar noi tot timpul am respins tot ce a fost legat de „Poienița Veselă” și nu doar despre acest teren. Timp de trei ani nimeni nu a putut să facă nimic acolo, de când sunt eu în funcție, pentru că eu am respins orice încercare de a efectua niște schimbări, mai ales acolo unde se solicita și semnătura primarului. Din motiv că eu nu am venit la întâmpinare, au mai fost și încercări cu sătenii, cu vecinii noștri, dar până la urmă am ținut poziția. Nimeni nu a putut să facă nimic. Sigur, dacă s-ar trece în teren agricol, ar fi mai ușor acolo de construit”, constată primara, care precizează că „s-a lucrat insistent la această întrebare, însă nu au căpătat nicio semnătură din partea mea”. 

Primara este nemulțumită de faptul că deși terenul pe care este amplasată pădurea aparține, oficial, Primăriei Ruseștii Noi, localitatea nu beneficiază de niciun ban de pe urma arendei Fondului forestier, toți banii ajungând la Agenția „Moldsilva”. 

Persoana care deține terenul în arendă: „Eu am vorbit colegial cu cei de acolo și le-am zis că o să vină vremea când o să răspundeți”

La rândul său,  Ecaterina Beșliu-Basoc, cea care deține în arendă, până în 2037, acel hectar de teren împădurit, susține că nu cunoaște cine se află în spatele încercărilor de a prelua terenul și de a-i schimba destinația. „Eu am cunoscut cu vreun an în urmă despre asta. De ce s-au făcut lucrurile astea eu nu înțeleg. Eu am contract de arendă cu „Moldsilva” din 2008, achit anual conform contractului. Cine acolo e cointeresat sau nu-i cointeresat, nu cunosc. Pentru mine nu e niciun interes. Acolo e fondul silvic de stat, nu al Primăriei Ruseștii Noi. De ce s-a făcut așa, cred că trebuie de întrebat la Serviciul Cadastral Ialoveni”, ne-a spus Ecaterina Beșliu-Basoc, care susține că terenul și pădurea ar trebui să fie gestionate de „Moldsilva”, nu de primărie.

„Eu nu am acces acolo. Eu am vorbit colegial cu cei de acolo (Departamentul Cadastru Ialoveni, n.r.) și le-am zis că o să vină vremea când o să răspundeți. Nu mai contează cu cine am vorbit. Eu nu am acces acolo ca să mă bag acolo ca să schimb. Eu lucrez la Consiliul Raional, dar Serviciul Cadastral Teritorial Ialoveni e altceva, e în componența Agenției Servicii Publice, în Departamentul Cadastru. Eu pot doar să mă uit. Nu știu cine își dorește terenul. Eu când l-am luat, nu avea nimeni dorință. Acum, cineva cred că are interes acolo”, consideră Ecaterina Beșliu-Basoc. 

Grigore Cravcenco, șeful Serviciului Cadastral Teritorial Ialoveni, care a fost detașat în această funcție din acest an, ne-a informat că, de când conduce instituția, nu a primit solicitări de la vreo instituție de stat pentru a clarifica statutul terenului cu suprafața de un hectar din preajma pădurii „Poienița Veselă”. El a menționat totodată că în această perioadă nu există anchete în derulare prin care să fie examinată problema menționată în raportul Curții de Conturi. 

Ce prevede Codul Silvic și ce zice „Moldsilva”: „Acest punct nu este indicat în recomandări”

Legea interzice reducerea și fragmentarea suprafețelor Fondului forestier. Se admite diminuarea suprafețelor Fondului forestier doar în cazuri excepționale, pentru prevenirea sau lichidarea consecințelor calamităților naturale, catastrofelor şi avariilor tehnogene, precum şi pentru soluționarea problemelor ce vizează securitatea statului, construcția obiectelor de menire specială: drumuri publice naționale, linii de transport de energie electrică de înaltă tensiune, conducte de gaze sau petrol. Scoaterea definitivă a terenurilor din Fondul forestier, cu sau fără tăieri rase, se permite numai în baza unei hotărâri de Guvern, adoptată în condițiile legii, se menționează în Codul Silvic al R. Moldova.

Anterior, sute de hectare de pădure au fost date în arendă de către Agenția Moldsilva

Responsabili din cadrul Direcției economică, financiară, evidență contabilă și patrimoniu din cadrul Agenției „Moldsilva” ne-au anunțat că aspectul invocat în raportul Curții de Conturi, prin care se precizează modalitatea prin care Fondul forestier a pierdut în ultimii ani circa 5 ha de pădure, nu a fost examinat de către instituție. „După cum am verificat, acest punct nu este indicat în recomandări. El este doar în raport. Noi am făcut un plan de acțiuni în urma recomandărilor și toate sunt în curs de execuție. Termenul este sfârșitul anului 2023”, ne-au transmis reprezentanții „Moldsilva”. 

Curtea de Conturi a informat Președinția, Parlamentul și Guvernul

„Curtea de Conturi prin Hotărârea CCRM nr. 74 din 20 decembrie 2021 a informat despre rezultatele auditului Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice. De asemenea, a fost informat cu hotărârea menționată Președintele Republicii Moldova și Guvernul, pentru luare de atitudine în vederea monitorizării asigurării implementării recomandărilor de audit. La fel, Rezultatele misiunii de audit au fost prezentate și Comisiei Parlamentare mediu și dezvoltare regională în cadrul audierilor publice cu privire la verificările efectuate în fondul forestier național – proprietate publică a statului, gestionat de entitățile silvice din subordinea Agenției „Moldsilva” și deficiențele depistate în cadrul acestora, pe data de 23.03.2022, fiind invitate și audiate mai multe organe de stat și factorii de decizie responsabili de domeniu”, se spune într-un răspuns al Curții de Conturi la solicitarea ZdG.

Publicitate
Publicitate