Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Ce (nu) au înțeles și…

Ce (nu) au înțeles și cum și-au declarat averile deputații care au modificat legea cu privire la ANI

La începutul lunii octombrie 2021, parlamentarii au modificat legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Astfel, anul acesta, pentru prima dată, demnitarii și funcționarii publici au fost obligați să declare valoarea reală a bunurilor deținute

Tot pentru prima dată, aceștia au fost nevoiți să explice de ce valoarea declarată a unui bun nu corespunde cu cea de piață a acestuia.

Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de avere și interese personale depuse de autorii proiectului și cei care l-au votat și a constatat că unii dintre ei au interpretat noile ajustări după bunul plac, au indicat, în continuare, bunuri la valori subevaluate sau, pur și simplu, nu au înțeles modificările pentru care au votat.

Principalele modificări ale Legii cu privire la ANI

Modificările Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și a Legii privind declararea averii și a intereselor personale au fost aprobate în octombrie anul trecut, cu votul a 57 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), proiectul fiind propus de 19 deputați, toți exponenți ai partidului de la guvernare. Principalul scop al proiectului a fost de a perfecționa cadrul legislativ privind funcționarea ANI și de a preveni conflictele de interese și de incompatibilitate în rândul persoanelor care exercită funcții publice sau de demnitate publică.

Noile reglementări obligă funcționarii publici să declare valoarea reală, precum și cea de piață a bunurilor pentru proprietățile achiziționate după anul 2018. Prin valoarea reală se înțelege prețul real plătit pentru bun și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestuia, iar prin valoarea de piață – valoarea la care bunuri similare erau vândute în ziua procurării bunului. Subiecții declarării care însă se folosesc de bunuri, dar nu le dețin în proprietate, pot să nu declare valoarea lor.

Publicitate
Publicitate

Apartamentul de circa 14 mii de euro, procurat de la mama

Deputata PAS Ana Racu se numără printre cei 19 semnatari ai proiectului de modificare a legii cu privire la ANI. Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru 2021, Ana Racu este, din 2018, proprietara unui apartament cu o suprafață de 50 de metri pătrați. Deputata declară că bunul are o valoare de aproximativ 274 mii de lei sau echivalentul a circa 14 mii de euro. Deși legislația nouă, la modificarea căreia a contribuit inclusiv ea, obligă funcționarii publici să indice valoarea de piață a bunului, deputata nu s-a conformat, lăsând goală căsuța „Valoarea de piață a bunului” din declarație.

Ana Racu. Foto: Facebook

Într-un comentariu pentru ZdG, parlamentara ne-a spus că bunul a aparținut mamei sale, cu care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, dar nu ne-a spus de ce nu a indicat valoarea de piață a acestuia.

„Legea 130/2021 obligă declararea prețului real plătit la data procurării. Anexa 1 la legea enunțată, subsolul capitolului Bunuri imobile, expres prevede că prin valoarea de piață a bunului se subînțelege valoarea la care bunuri similare erau vândute la data procurării. Era un imobil fără balcon, deasupra etajului tehnic, a fost apartamentul mamei mele, am semnat actul de vânzare-cumparate pentru că mama avusese o traumă și era imobilizată”, ne-a spus Ana Racu. 

Nu a indicat valoarea de piață a unei mașini pentru că nu știe cât erau prețurile 

La capitolul bunuri mobile, Ana Racu declară un Peugeot 3008 fabricat în 2017 și procurat în 2021 cu 12,2 mii de euro. În căsuța „Valoarea de piață a bunului”, deputata a indicat suma de 14 mii de euro, motivând „starea tehnică a bunului, de la licitație cu strigare”. Deputata declară și un Renault Kadjar, fabricat în 2016 și procurat în 2020 cu 8,8 mii de euro. Pentru acest automobil însă, deputata nu a indicat valoarea de piață a bunului.

„Mașina Renault Kadjar a fost procurată la o licitație în orașul Beauvais, Franța. A fost licitație cu strigare. Mașina avea deja 4 ani atunci când am luat-o și anumite defecțiuni, pe care vânzătorii de la licitație sunt obligați să le prezinte. Nu am indicat prețul de piață din R. Moldova din simplul motiv că, după 2 ani și ceva, nu știu cât erau prețurile atunci. Eram în pandemie și cred că erau ceva mai scumpe pe piața locală, iată de ce și am decis să cumpărăm din Franța. Eu nu conduc, nu am permis. E doar trecută pe numele meu. Mașina este condusă de soț sau, uneori, de fiică”, a precizat deputata. 

Ana Racu spune că „dacă totuși se constată că am admis unele greșeli, sunt gata să fac rectificările necesare, pentru că am documente justificative, atât pe tranzacții, cât și pe justificarea veniturilor familiei”.Din declarațiile de avere și interese persoanle depuse de colegii deputatei, am aflat că un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2016, putea fi procurat în 2020 cu aproximativ 12,5 mii de euro.

Căsuța „valoarea de piață”, completată cu date din contractul de vânzare-cumpărare

Mihail Druță, și el semnatar al proiectului de modificare a legii cu privire la ANI, indică în declarația de avere și interese personale pentru 2021 un apartament din 2018, cu o suprafață de circa 94 de metri pătrați, la valoarea de 650 de mii de lei sau echivalentul a circa 38 de mii de euro. Aceeași cifră este trecută și în căsuța „Valoarea de piață a bunului, chiar dacă în 2018 prețul unui metru pătrat de spațiu locativ în variantă albă era nu mai puțin de 600 de euro, iar pentru un apartament de 94 de metri pătrați, cumpărătorul trebuia să scoată din buzunar cel puțin 50-55 de mii de euro. 

Mihail Druță. Foto: Facebook

Cu referire la acest bun, deputatul ne-a spus că a completat declarația de avere și interese personale în baza actului de vânzare-cumpărare al imobilului. 

„Am făcut trimitere la actul de vânzare-cumpărare. Eu nu l-am cumpărat în condiții speciale. Am achitat atât cât mi-a cerut vânzătorul. Aceasta era valoarea de piață. Eu mereu am să fac trimitere la actul de vânzare-cumpărare sau, la o anumită perioadă, o să trebuiască să chem specialistul să facă o nouă evaluare, să-mi prezinte un act despre prețul actualizat al apartamentului și în baza acestui act, ulterior, voi putea indica alte date”, a spus parlamentarul.

Diferență între valori, în baza unui motiv greșit 

Noile norme privind declararea averii i-au provocat „dureri de cap” și deputatului Dan Perciun. Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale completată în august 2021, adică la început de mandat de parlamentar, Perciun a indicat că din 2020 deține în proprietate ½ cotă parte dintr-un apartament cu o suprafață de 78 de metri pătrați. Cota parte a bunului a fost trecută atunci la valoarea de 480 de mii de lei sau echivalentul a circa 24 de mii de euro. Cealaltă ½ cotă parte din bun este indicată cu valoarea de 630 de mii de lei, fiind în proprietatea lui Perciun din anul 2017. 

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, deputatul trece cota parte din apartament primită în 2020 la aceeași valoare, dar indică o valoare de piață de 602.791, adică circa 30 de mii de euro. Motivul diferenței este explicat de Perciun prin „Rata anuală medie a inflației”.

Dan Perciun. Foto: ZdG 

Deputatul a comunicat pentru ZdG că a ajustat valoarea de piață a apartamentului la valorile de astăzi, chiar dacă noile modificări pentru care a votat inclusiv el prevăd că valoarea de piață reprezintă valoarea la care bunuri similare erau vândute la ziua procurării bunului.

„Eu am înțeles că trebuie să adaptăm, reieșind din ceea ce este astăzi, orientativ prețul bunului. Eu m-am străduit să ajustez prețul pe care l-am dat atunci, la prețul care ar fi astăzi. Datele indicate sunt din contract și după aceea, pentru că nu era clar cum se evaluează prețul de piață, am indicat acel preț cu rata inflației medii pe an. Nu este foarte clar cum să stabilești valoarea de piață. Doar nu am să merg să plătesc 2 mii de lei ca să-mi fac încă o evaluare de piață, în condițiile în care eu l-am procurat la prețul de piață care era în 2017. Eu am considerat că este foarte logic să indexez la rata inflației care a fost pe anii respectivi. Posibil piața să fi crescut mai repede decât rata inflației și valoarea reală să fie un pic mai mare. Dar eu nu am alți indicatori economici la care să mă raportez”, a spus Dan Perciun.

„Logica este ca să luptăm cu tot felul de Porsche-uri cumpărate cu 10 mii de lei”

Alexandr Trubca care în 2019 și-a procurat, în ipotecă, un apartament de circa 92 de metri pătrați a indicat același preț, atât pentru valoarea reală, cât și pentru cea de piață – 976 de mii de lei, echivalentul a circa 50 de mii de euro. Deputatul spune că este greșit să faci referire la rata inflației. 

Alexandr Trubca, Foto: vremuribune.md

„Nu, asta este greșeală, fiindcă nu este vorba de a indica creșterea de capital, cu cât a crescut averea mea datorită acestei investiții. Spre exemplu, astăzi, în urma creșterii de prețuri pe piața imobiliară, apartamentul meu costă de cel puțin 2 ori mai mult. Vreo 95 de mii de euro, dar eu l-am cumpărat în ipotecă cu 45 de mii de euro, plus cele 5% contribuția mea. Scopul de a indica diferența de valoare a bunului și valoarea lui de piață este ca eu atunci când o să-l vând, am să declar la fisc și am să plătesc pe creșterea de capital impozite. Prevederea legii este să declari suma cu care tu ai achiziționat bunul și alături trebuie să declari care era prețul de piață la momentul respectiv: 2019 în cazul meu. Nu se are în vedere prețul de acum, din 2022. Logica este ca să luptăm cu tot felul de Porsche-uri cumpărate cu 10 mii de lei. Dacă tu cumperi un bun care pe piață costă 100 de mii de lei, cu 50 de mii de lei, indici motivul diferenței – că vânzătorul ți-a făcut o reducere pentru că îți este cumătru, că automobilul era accidentat, că apartamentul era în stare degradantă și ai investit bani în reparație. Unii dintre colegi probabil nu au înțeles sau cei care au pus o diferență, trebuiau să indice și motivul”, a explicat Alexandr Trubca. 

Deputat: „Am greșit procedural. Recunosc că trebuie să fim mai atenți”

Deputatul Gheorghe Agheorghiesei a indicat valori de piață doar pentru cele mai recente achiziții. În declarația de avere și interese personale pentru 2021, acesta declară că este proprietarul unei case de locuit în satul Vărzărești, raionul Nisporeni, cu suprafața de circa 146 de metri pătrați, procurată în 2018 cu 340 de mii de lei, adică echivalentul a circa 17 mii de euro. Deși este obligat să indice și valoarea de piață a bunului, acesta nu o face. Tot el nu indică valorile de piață a 11 terenuri agricole procurate în 2018, ci doar pentru un teren procurat în 2021. Agheorghiesei declară atât valoarea bunului, cât și cea de piață de 302,4 mii de lei, echivalentul a circa 15 mii de euro pentru un automobil Renault Kadjar din 2017 și procurat în 2022.

Gheorghe Agheorghiesei. Foto: Captură CuSens

Într-un comentariu pentru ZdG, deputatul a recunoscut că nu a înțeles corect noua legislație a ANI.  

„Probabil a fost o scăpare. Eu am copiat ultima declarație de avere și am adăugat ceea ce este nou. Recunosc că am greșit. Acum fie trebuie să refac declarația, fie anul viitor voi indica. Eu nu am înțeles corect. Am înțeles că ultimele achiziții trebuie indicate cu valoarea de piață. Eu am fost în diasporă, banii sunt acolo câștigați. Nu am deținut funcții publice. Dar am greșit procedural. Am să telefonez la ANI să văd cum este mai corect. Probabil mi se va aplica o amendă, pentru că am făcut aceste greșeli. Recunosc că trebuie să fim mai atenți”, a spus Gheorghe Agheorghiesei.

Apartament de 4 mii de euro, ajustat la preț real

Sunt și deputați care au votat noua lege a ANI și care s-au conformat și au indicat valori reale de piață ale proprietăților pe care le dețin. Spre exemplu, Artemie Cătănoi a indicat în declarația de avere și interese personale depusă la început de mandat că deține ½ cota parte dintr-un apartament cu o suprafață de 67 de metri pătrați, cumpărat în 2019 cu 80 de mii de lei, echivalentul a circa 4 mii de euro. Pentru 2021, acesta indică că valoarea apartamentului este de 400 de mii de lei sau circa 20 de mii de euro, iar la valoarea reală trece cifra de 320 de mii de lei sau circa 16 mii de euro, motivul diferenței, spune deputatul, fiind cheltuielile de reparație. 

Artemie Cătănoi. Foto: Facebook 

„La început de mandat, am pus valoarea cadastrală a bunului, conform extrasului de evidență a bunurilor. Ulterior, noi am făcut modificări în legislație. Eu am cumpărat apartamentul în 2019 cu 15,5 mii de euro. În apartament am schimbat ușile, tapetele, laminatul și acum am indicat asta. Apartamentul se află în Căușeni, la etajul 5, ultimul etaj al blocului de locuit. Cam aceasta este valoarea de piață în Căușeni. La Chișinău, cu siguranță valoarea de piață este mai mare”, ne-a spus deputatul. 

Automobil de 10 mii de lei vs 60 de mii de lei

Parlamentarul Igor Chiriac și-a ajustat automobilul la preț real. În declarația de avere și interese personale depuse la început de mandat acesta a declarat că deține un automobil Ford Focus, fabricat în 2008, și procurat în 2018 cu 10 mii de lei. După operarea modificărilor în legislație, acesta s-a aliniat noilor prevederi legale și a ajustat valoarea automobilului la 60 de mii de lei. 

Igor Chiriac. Foto: Facebook 

„Cu acest automobil este o situație un pic neplăcută pentru mine. Mașina a fost procurată la începutul anului 2018, când activam în calitate de avocat. Ea a fost procurată de la un intermediar, în baza unei procuri, apoi am înregistrat-o. Iese că eu mi-am vândut mie mașina, pentru că am reprezentat și vânzătorul și cumpărătorul. Probabil era ceva tipic și cei de la departamentul de înmatriculare au indicat suma. Dar eu acum am indicat valoarea de piață. Este o situație în care nu am avut drept scop să ascund ceva. Mai degrabă, a fost o situație neplăcută pentru mine”, a spus Igor Chiriac.

Casa de la Durlești în care locuiește Igor Grosu, evaluată la peste 93 de mii de euro

La rândul său Igor Grosu, președintele Parlamentului, a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 valoarea de piață a casei din orășelul Durlești, municipiul Chișinău, în care locuiește cu familia sa.

Casa familiei Grosu din orășelul Durlești, mun. Chișinău. Foto: Ziarul de Gardă

Dacă până acum, Grosu indica faptul că imobilul pe care îl are în proprietate din anul 2011, cu o suprafață de 121,7 metri pătrați, are o valoare cadastrală de 231 de mii de lei, echivalentul a circa 11 mii de euro, acum acesta indică și faptul că valoarea de piață a bunului este de 1,9 milioane de lei, echivalentul a circa 93 de mii de euro.

Olesea Stamate: „Prima experiență de aplicare a legii va fi un pic cam complicată”

Olesea Stamate, una dintre autorii proiectului, a recunoscut, chiar în faza de elaborare a documentului, că subiectul privind declararea valorii reale a bunurilor le-a dat multe „bătăi de cap” și că acesta este un subiect destul de „delicat și complicat”. Acum, aceasta admite că prima experiență de completare a declarațiilor de avere și interese personale în baza noilor reglementări a fost dificilă pentru unii dintre colegii săi. 

Olesea Stamate. Foto: ZdG 

„Îmi pare rău dacă se întâmplă așa ceva. Prima experiență de aplicare a legii va fi un pic cam complicată. Se știe că trebuie de declarat valoarea reală a bunurilor, cumva un preț estimativ. Acum, probabil fiecare se gândește care ar fi acest preț estimativ. Eu presupun că după prima rundă, după ce au fost depuse primele declarațiile în baza noilor reglementări, ANI va verifica și ne va sugera unde este nevoie de internet în Legislativ și unde ANI va putea interveni prin regulamentele interne”, a spus Olesea Stamate. 

Expertă: „Problema de bază care trebuia să fie rezolvată este felul în care sunt înregistrate bunurile în registre”

Mariana Kalughin, expertă la Transparency International Moldova, consideră că exercițiul declarării valorii de piață a bunurilor din ziua procurării este inutil și este, mai degrabă, vorba de ignoranță din partea legiuitorului care a vrut să schimbe ceva în legislație, dar nu a știut ce vrea.

Mariana Kalughin. Foto: ZdG

„Aceste modificări nu sunt unele care ar fi putut să eficientizeze foarte mult lucrurile, în primul rând pentru control și apoi pentru calculul pe care îl face un inspector de integritate, dacă vrea să vadă care este diferența între venit și proprietate. Valorile reale, așa cum se indică ele, nu vor avea niciun fel de forță probatorie, pentru că în calcule inspectorul de integritate va trebui să verifice sumele indicate în contracte, eventual în contractul de vânzare-cumpărare. Cu siguranță, acest exercițiu de declarare a valorii de piață a dat bătăi de cap pentru multă lume și, după mine, este un exercițiu inutil. Problema de bază care trebuia să fie rezolvată este felul în care sunt înregistrate bunurile în registre și nu felul cum sunt declarate bunurile de către declaranți. Este interesant să vedem ce va urma și cât de multe controale sau acte de constatare, inclusiv cu finalitate, vom avea urmare a acestor modificări”, a comentat Mariana Kalughin.

Publicitate
Publicitate