• „Actorii” flagrantului

    „Actorii” flagrantului
    vizualizări
    30 mai 2014 | 07:18

    472-flagrant1Oameni simpli, aparent fără vreo legătură cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) sau cu alte instituţii de drept, apar în calitate de iniţiatori ai mai multor anchete penale. Aceştia, după ce sesizează instituţiile statului că li s-a cerut mită, participă, împreună cu oamenii legii, la operaţiunile de reţinere în flagrant a funcţionarilor. Cine sunt aceşti oameni? Cetăţeni cu un dezvoltat spirit civic, sătui să trăiască într-o societate coruptă, sau agenţi sub acoperire, remuneraţi, cu roluri şi scopuri bine stabilite, de a instiga la comiterea unor infracţiuni, pentru ca mai apoi instituţiile statului, abilitate să combată corupţia, să demonstreze tuturor că, în R. Moldova, se luptă cu acest flagel?

    Oficial, CNA anunţă că, din luna august 2014, integritatea funcţionarilor din R. Moldova va fi testată de către agenţi sub acoperire. Neoficial, persoane dubioase, cu aere de agenţi, colaborează de ani buni cu organele abilitate. Funcţionari sau simpli angajaţi sunt reţinuţi în flagrant după ce sunt provocaţi de către aceştia să ia mită.

    Reţinut pentru că vindea informaţii

    La sfârşit de martie 2014, a fost reţinut, în flagrant, un bărbat din Străşeni, care a estorcat 300 de euro de la un agent economic, prezentându-se ca fiind angajat al CNA. CNA nega că individul ar fi fost vreodată angajat al instituţiei. După ce a fost reţinut, pe numele lui a mai fost depusă o plângere. O avocată din Străşeni, Irina Croitor, l-a reclamat la Procuratură, precizând că, în ianuarie 2014, acesta a cerut şi chiar a primit de la ea 4000 de lei, dându-se, la fel, drept angajat al CNA. În schimbul banilor, bărbatul i-a promis informaţii ce o vizau, dintr-un dosar al CNA. „Mi-a propus să ne vedem lângă Universitatea de Medicină (în preajma CNA, n.r.), că e problema mea şi că e în interesele mele. M-am prezentat. El mi-a zis că eu trebuia să fiu reţinută în acea zi”, ne-a povestit, anterior, avocata. Despre caz, ZdG relata în numărul din 8 mai 2014.

    Persoana reţinută şi învinuită de comiterea acestor infracţiuni este Veaceslav Galoi, nume care ajungea în atenţia ZdG încă în 2008. Deşi CNA afirmă că bărbatul nu a fost vreodată angajat al instituţiei, relaţiile acestuia cu defunctul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) sunt mai mult decât evidente. În acea perioadă, mai ales, acesta a fost iniţiatorul mai multor flagrante, în care diverse persoane erau reţinute cu mită, inclusiv primari incomozi PCRM-ului, aflat la guvernare.

    Ţinta flagrantului: primari necomunişti

    Nicolae Pânzaru, fost primar în s. Bumbăta, Ungheni, a ajuns să regrete o întâlnire pe care a avut-o, în februarie 2007, cu Veaceslav Galoi. Într-un final, acesta a fost condamnat la o amendă în valoare de 10 mii de lei, fiind privat de dreptul de a ocupa funcţii publice pentru un an de zile, după ce a fost reţinut de CCCEC în flagrant, cu 1200 de lei, bani primiţi de la Veaceslav Galoi. Fostul primar, deşi condamnat, este şi acum sigur că a fost ţinta unei provocări puse la cale de Galoi împreună cu oamenii legii. „El a venit la mine cu o solicitare de a deschide o cursă, Bumbăta – Ungheni. Ăsta a fost doar un pretext. După ce am semnat actul, l-a luat, mi-a întins 1200 de lei şi a zis tare: „Dle primar, iată, aici, 1200 de lei”. Apoi a zis „la revedere” şi a ieşit fulger. Imediat, au intrat ofiţerii… Ştiu că ei m-au urmărit mult. Eram unul dintre puţinii primari necomunişti din raion”, îşi aminteşte Pânzaru. „Ştiam că mi s-a întins o cursă şi am vrut să vorbesc cu acest Galoi până la şedinţă. M-am deplasat la el la domiciliu. Acolo, a recunoscut totul. Mi-a cerut o sumă de bani şi mi-a zis că dosarul se închide imediat, dacă plătesc”. La şedinţele de judecată, Galoi refuza să se prezinte, fiind adus, într-un moment, cu forţa.

    În acea perioadă, Vadim Dadu, fost primar de Petreşti, tot necomunist, susţine că a fost ţinta unei provocări, tot cu Veaceslav Galoi în prim-plan. Galoi a venit la el, imediat după alegerile din 2007, cu o cerere de a lua în arendă un teren, pentru a săpa acolo un iaz. „A încercat să mă provoace, spunându-mi că voi avea şi eu de câştigat. Am spus că totul trebuie să se facă prin licitaţie. Urma să revină peste câteva zile. Între timp, cineva m-a atenţionat şi mi-a spus că voi fi ţinta unei provocări cu luare de mită. După, Galoi nu s-a mai apropiat de mine”, susţine Dadu. Tot în acea perioadă, numele lui Veaceslav Galoi apare şi într-un dosar cu implicarea unor funcţionari din cadrul Oficiului Stării Civile Ungheni. ZdG a relatat, în 2008, despre acel dosar, care, într-un final, s-a dovedit a fi o înscenare cu participarea şi implicarea lui Galoi. Atunci, o tânără, Dorina Carapcevschi, angajată la OSC Ungheni, reţinută în flagrant şi declarată ulterior nevinovată, a pierdut sarcina din cauza şocului la care a fost supusă.

    „Îmi pregătea şi mie ceva, un flagrant”

    Flagranturile sunt, se pare, specialitatea casei pentru Veaceslav Galoi. Originar din Sipoteni, Călăraşi, oficial, acesta e neangajat în câmpul muncii, iar sătenii nu au cuvinte prea frumoase despre el. „E un om periculos pentru societate”, zice o localnică. Primarul satului, Vasile Raţă, susţine suspiciunile care planează asupra acestuia, menţionând că Galoi ar fi vrut să-i însceneze şi lui un flagrant. „Nu găsesc cuvinte pentru a-l descrie. El e perceput în societate ca o persoană negativă. Nu lucrează nicăieri. Mereu a fost implicat în prostii. Înrăia lumea. Cred că avea relaţii prin organele de drept. În ajun de Anul Nou, cineva mi-a zis să mă păzesc, că îmi pregătea şi mie ceva, un flagrant. I-am spus că abia aştept. Dar, s-a întâmplat ca în vorba ceea: „Nu săpa groapa altuia, să nu cazi tu în ea”. Cunosc multe persoane cu funcţii de răspundere cărora el a încercat să le bage mită”, susţine oficialul. Discutând cu ZdG, mulţi dintre ei au confirmat informaţia.

    Acum, Veaceslav Galoi e în arest. Ion Tescu, procuror la Procuratura Străşeni, care se ocupă de dosarul său, nu a putut să ne ofere prea multe detalii despre trecutul lui Galoi. „Nu pot să infirm sau să confirm anumite împrejurări… Pot doar să vă confirm că d-lui nu este angajat al CNA”. Procurorul a precizat chiar că CNA ar fi sesizat Procuratura Străşeni cu privire la faptul că Galoi acţionează în numele instituţiei. ZdG a încercat în mai multe rânduri să o contacteze pe Liliana Panuş, avocata lui Galoi, care însă nu a răspuns nici la telefonul mobil, nici la cel staţionar mai multe zile la rând.

    472-flagrant2Buşovschi, iniţiatorul condamnării primului judecător

    Numele lui Roman Buşovschi a ajuns în atenţia publică la sfârşit de 2013, el fiind cel care a depus plângere la CNA, reclamând faptul că Gheorghe Popa, judecătorul de la Teleneşti, condamnat în luna aprilie la 7 ani de închisoare cu executare, a cerut de la el 200 USD. În instanţă, Popa şi avocatul său, Vasile Nicoară, au susţinut că la mijloc a fost o provocare, pusă la cale de organele de drept. În susţinerea afirmaţiilor lor, aceştia au prezentat acte din mai multe dosare în care Buşovschi este persoana care depunea plângeri, inclusiv la CNA, pentru ca vameşi, poliţişti de frontieră sau angajaţi de la Cadastru să fie prinşi în flagrant. ZdG a discutat cu mai multe persoane implicate în acele dosare, iar mărturiile lor, inclusiv ale unor persoane care l-au cunoscut foarte bine pe Buşovschi, scot la iveală lucruri mai mult decât suspecte.

    În ianuarie 2011, Roman Buşovschi a depus o plângere la Procuratura Făleşti prin care solicita tragerea la răspundere penală a colaboratorului Oficiului Cadastral Teritorial (OCT) Făleşti, Vitalie Spânu, pe motiv că acesta ar fi estorcat de la el 100 USD pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra locuinţelor buneilor săi, din Sărata Nouă, Făleşti. Imediat, a fost deschis un dosar penal. În aceeaşi zi, funcţionarul a fost reţinut în flagrant. El şi-a recunoscut vina, iar în mai 2011, instanţa, în baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei, i-a stabilit drept pedeapsă o amendă de 1000 de lei.

    „L-o „podstavlit” pe băiat”

    Eugenia Sandu, femeia în numele căreia Buşovschi depunea plângere, a decedat în 2012. Am reuşit să găsim însă rudele ei, care cunosc în detalii acea istorie. Femeia cu care am vorbit ne-a rugat (după ce discutaserăm deja) să nu-i dezvăluim numele, de teamă ca nu cumva cel vizat să se răzbune. Ea ne-a spus că Roman Buşovschi a fost căsătorit, până în acel an, cu o nepoată de-a Eugeniei Sandu, cu care are şi un copil, de care s-a dezis după pronunţarea divorţului. Oamenii care au mâncat la o masă şi au împărţit aceeaşi casă cu Buşovschi ne-au spus că nu ştiu unde a lucrat acesta cât timp făcea parte din familia lor. „El nu-i spunea soţiei unde lucrează. Ştiu că un an întreg mergea la Chişinău dimineaţa şi venea seara. Când am încercat să aflăm unde lucrează, s-a supărat. Numai el ştie ce făcea. El era tare secret”, spune femeia.

    Cu referire la flagrant, reprezentanţii familiei Sandu afirmă că funcţionarul de la Cadastru a fost victima lui Buşovschi. „Au fost minciuni din partea lui Roma. Omul cela nu a cerut nimic. A venit la noi acasă, după ce l-am luat cu maşina de la BTI (Cadastru, n.r.). Noi l-am întrebat în cât timp vor fi gata actele. Mi-a spus în cât timp. Am întrebat dacă e nevoie de ceva finanţe. El a zis că nu-i nevoie de nimic. Apoi, Buşovschi s-a dus cu el la BTI, iar cât au mers încolo, pe drum, cred că au vorbit pe tema asta. Roma l-a întrebat dacă poate să-i facă documentele mai repede. Aşa a început totul”, îşi aminteşte sursa noastră. „Roma a venit acasă şi a cerut 2000 de lei, ca să-i dea, chipurile, pentru a face actele mai repede. Am zis că nu-i dăm, că nu ne grăbim nicăieri. Iar mai departe el s-a ocupat singur. Ştiu că a fost prins, dar băiatul cela e nevinovat. Buşovschi singur a făcut ca omul cela să facă aşa. L-o „podstavlit” (i-a întins o cursă, n.r.) pe băiat”, este sigură femeia, care ne spune că nu mai doreşte să audă vreodată de Roman Buşovschi. „Mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat”, conchide ea.

    „Pe mine m-a provocat complet”

    Peste doar două luni de la flagrantul cu angajatul de la Cadastru, în luna martie 2011, Roman Buşovschi a depus o plângere pe numele lui Alexei Sorbalo, inspector al Biroului Vamal Ocniţa (ulterior Briceni), acuzându-l de faptul că, activând la punctul de trecere Otaci – Moghiliov – Podolsk, la finele lui 2010 i-a oferit, în mai multe rânduri, sume de bani, pentru facilitarea introducerii bunurilor din Ucraina pe teritoriul R. Moldova. Toate acţiunile au fost filmate de către Buşovschi, încă înainte ca el să depună plângere şi, respectiv, să fie deschis dosar penal. „Pe mine m-a provocat complet. A venit la mine neştiind cine-s eu. Era deja echipat, cu dreptul de a înregistra şi filma pe un alt colaborator”, susţine Alexei Sorbalo. „Ei luptă cu corupţia, dar nici pe aproape de ea nu-s”, crede acesta. Recent, el împreună cu un coleg au fost condamnaţi la cinci ani de închisoare cu suspendare, după ce dosarul a fost reîntors, de CSJ, la Curtea de Apel, care anterior îi achitase. Acum, CSJ urmează din nou să se pronunţe. „Dacă pierd la CSJ, merg la Strasbourg. Şi-au bătut joc de mine”, se revoltă Sorbalo.

    Începând cu luna martie 2013, Buşovschi a colaborat, pentru a reţine alţi colaboratori vamali. De această dată, cu CNA-ul. Rezultatele anchetei erau anunţate cu mare fast de instituţie printr-un comunicat de presă, emis pe 28 septembrie 2013. „Cinci persoane, între care un poliţist, doi angajaţi ai Serviciului Vamal şi doi foşti vameşi, au fost reţinute de CNA în comun cu procurorii şi securitatea internă a Serviciului Vamal. Bănuiţii figurează într-un dosar de corupere pasivă şi sunt suspectaţi că ar fi implicaţi în extorcarea de bani pentru facilitarea trecerii maşinilor prin postul vamal Larga, Briceni”, se spunea în comunicat.

    CtEDO condamnă provocarea

    Victor Sandu deţinea, în 2006, funcţia de director al Clinicii Veterinare de Stat. Acesta a fost reţinut în flagrant cu 400 de lei, după ce a acceptat bani de la un tânăr care solicitase vaccinarea câinelui său şi eliberarea unui act de călătorie pentru animal. Ulterior, Sandu a fost condamnat. Bărbatul s-a adresat însă la CtEDO, menţionând că la mijloc a fost o provocare şi o înscenare. În februarie 2014, Curtea i-a dat dreptate, stabilind că persoana care a depus plângerea mai colaborase şi anterior cu organele de drept în alte două situaţii asemănătoare şi că instanţele naţionale „nu au examinat dacă acţiunea lui C. a avut ca efect provocarea infracţiunii”, spune CtEDO.
    Deşi, aparent, hotărârea Curţii ar trebui să pună în gardă instituţiile statului, avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Organizaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, crede că, „la moment, nu sunt circumstanţe care i-ar putea face să fie mai atenţi, deşi hotărârea Curţii ar trebui, în mod normal, să influenţeze comportamentul lor”. „Eu sunt practic sigur că şi acum există o echipă de provocatori profesionişti, care se ocupă cu provocări. Astfel, organele încearcă să-şi uşureze viaţa. Dar, asta nu e corect, pentru că nu trebuie să-l provoci pe om la comiterea infracţiunii”, remarcă avocatul.

    Colaborare de 6 luni cu CNA

    Acest dosar a fost iniţiat în urma unei alte plângeri depuse de cetăţeanul Roman Buşovschi, la 27 martie 2013. Acesta a reclamat faptul că persoane publice, printre care un oarecare „Oleg Ştefanschi şi colegul său cu prenumele „Vasile” au creat o schemă de estorcare sistematică a mijloacelor băneşti ce nu li se cuvin…, pentru ca unităţile de transport cu care se efectuează trecerea mărfurilor din Ucraina să nu fie supuse controlului obligatoriu”. Buşovschi s-a plâns că de la el au fost estorcaţi astfel 1200 USD. Ulterior, a colaborat cu ofiţerii CNA pentru reţinerea tuturor persoanelor implicate. Buşovschi a fost înzestrat cu tehnică specială, la fel şi maşina acestuia, un Ford Tranzit. Măsurile au fost autorizate de judecătorul de instrucţie Mihail Diaconu, în iulie 2013. Reiese că, până în septembrie, când operaţiunea a luat sfârşit, Buşovschi a colaborat cu ofiţerii Centrului pentru nu mai puţin de şase luni consecutiv.

    Am încercat să discutăm şi cu persoanele implicate în acest dosar, dar majoritatea au refuzat să ofere vreun comentariu. Abordaţi de presă, atunci când au fost aduşi la sediul CNA, aceştia se declarau nevinovaţi. Roman Statnîi, procurorul anticorupţie care conduce urmărirea penală pe acest dosar, ne-a spus că, în luna ianuarie, dosarul a fost trimis în judecată. Procurorul susţine că nu ar cunoaşte care ar fi relaţiile dintre CNA şi Roman Buşovschi. „Ce înseamnă care ar fi relaţiile? Vă daţi seamă ce mă întrebaţi? Cam cum ar suna răspunsul? Eu nu pot să vă spun aşa ceva. Eu ştiu că el la mine are calitate de martor”, ne-a zis Statnîi. De precizat că, recent, Buşovschi a fost condamnat la 9 ani de închisoare de Judecătoria Făleşti, acuzat fiind de escrocherie. Acesta mai are un dosar pe rol, în care este acuzat de tortură.

    „Sunt oameni mai deosebiţi la caracter”

    Cine sunt, totuşi, persoanele ale căror nume figurează în mai multe dosare cu flagranturi? Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA, susţine că ele nu au nicio legătură cu Centrul. „Eu pot să confirm doar că există persoane care s-au constituit ca denunţători de mai multe ori. Motivele pentru care ei fac asta nu contează pentru noi. Legea nu interzice la nimeni să colaboreze pe mai multe cazuri. Pot doar să vă spun că aceste persoane nu au niciun statut, nici oficial, nici neoficial, în cadrul Centrului. Pentru noi tot ce contează e ca informaţia oferită de ei să fie veridică. Faptul că persoanele sunt pedepsite după ce comit careva infracţiuni confirmă că ei nu beneficiază de careva favoruri”, zice Cristina Ţărnă.Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie (PA), susţine că aceste persoane sunt unele care nu vor să tolereze corupţia. „Am mai discutat pe temele astea chiar şi pe interior. Acestea sunt persoane care nu vor să tolereze corupţia. Nu sunt agenţi, că nu pot fi acum. Agenţi sub acoperire pot fi doar ofiţerii. Persoanele civile nu pot fi agenţi, doar informatori. Dar informator poate fi oricine. La noi, atunci când oamenii se toarnă unul pe altul, e ceva anormal. În alte ţări, aşa ceva este normal. Cert este că aceste persoane nu sunt remunerate. Ele pur şi simplu declară. Nu mai vor să tolereze. Sunt oameni mai deosebiţi la caracter decât alţii. E dubios, vă înţeleg, dar…”, zice procurorul. „Buşovschi, probabil, avea un business legat de traversarea sistematică a frontierei. Atunci, el a colaborat şi a acceptat ca, fără să fie în detrimentul activităţii lui, să filmeze. Oamenii, în ultimul timp, sunt mai altfel. Din ce în ce mai mulţi se adresează la noi cu petiţii. Probabil au fost nişte rezultate. Probabil s-a mai spart gheaţa. Noi le spunem acestora petiţionari profesionişti. Nu putem decât să le mulţumim, să-i încurajăm şi să-i atragem pe cât mai mulţi”, precizează şeful PA.

    „Eu îi numesc „dejurnîi vzeatkodateli””

    Un fost şef de la Anticorupţie susţine şi el că aceste persoane nu sunt angajate oficial şi nici nu sunt remunerate, oficial, de către instituţiile cu care colaborează. De cele mai multe ori, spune acesta, ele sunt în relaţii apropiate cu ofiţerii de urmărire penală sau cu informatorii acelor instituţii. Cum fac bani? Un fost procuror susţine că provocatorii ar putea câştiga bani estorcându-i de la victimele pe care le-au reţinut sau urmează să le reţină în flagrant. „Banii sunt împărţiţi între el, ofiţer şi procuror. Astfel, sau nu se ajunge la flagrant, sau dosarul nu ajunge în judecată, sau, dacă ajunge, atunci are mai multe lacune, care duc la achitarea acelei persoane”. „Provocatorul mai poate vinde informaţii obţinute de la cel cu care colaborează, iar banii îi împarte cu cineva din organe”, afirmă un fost angajat al CCCEC.

    „Există un fel de agenţi. Eu îi numesc „dejurnîi vzeatkodateli” (om de gardă care dă mită, n.r.). Erau şi înainte, există şi acum. Când îi trebuia un certificat, până la amiază se ducea la un medic din Centru, după masă, la unul de la Botanica, şi-i provoca. Dar, nu e corect. Dacă agentul nu ar veni la tine, atunci infracţiunea nu s-ar comite. Deci, e provocare clară. Dacă un vecin se plânge că un alt vecin îl ameninţă că îi taie capul, noi ce, îi dăm toporul, ca să probăm asta? Chiar şi acordarea banilor din fondurile speciale, pentru flagranturi, nu este legală. Legea nu prevede aşa ceva”, susţine un angajat din structurile de drept, căruia funcţia nu îi permite să critice deschis problema abordată. „Toate acestea se fac întru născocirea imaginii dorite, însă oare nu este clar că ne minţim pe noi înşine?”, spune el. „Eu am discutat cu cineva, care mi-a spus că există, cel puţin la MAI, anumite persoane care se prezintă ca agenţi secreţi. Ei sunt remuneraţi, au dosare în MAI, dar nu le este indicat numele, doar un cod. Identitatea lor este cunoscută unui număr foarte limitat de persoane. Nici ministrul măcar nu o cunoaşte”, susţine avocatul Vitalie Nagacevschi.

    P.S. Pe parcursul documentării acestui articol, am depistat numeroase cazuri când una şi aceeaşi persoană figurează ca victimă în două sau chiar trei dosare penale. Cum nu am avut acces la documente oficiale, nu este exclus că, în realitate, există persoane care au colaborat cu organele de drept în mult mai multe cazuri, având una sau chiar mai multe identităţi.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Maia Sandu spune că Igor Dodon comunică în continuare cu Vlad Plahotniuc: „Se încearcă un târg acolo”

    Lidera PAS spune că Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc mențin comunicarea și că, în urma publicării imaginilor se vede clar că se încearcă un târg despre care vom afla mai târziu. Declarațiile au fost făcute în…
    Maia Sandu spune că Igor Dodon comunică în continuare cu Vlad Plahotniuc: „Se încearcă un târg acolo”

    Igor Dodon despre vacanțele din week-end de la tabăra de la Sadova: „Eu nu merg doar la mama în sat”

    Igor Dodon recunoaște că-și petrece zilele de odihnă la Tabăra de la Sadova, dar neagă faptul că aceasta îi aparține. În context, șeful statului spune că nu poate merge doar la mama sa când vizitează satul nata…
    Igor Dodon despre vacanțele din week-end de la tabăra de la Sadova: „Eu nu merg doar la mama în sat”

    Cine este șeful departamentului IT al PDM reținut de procurori în cadrul unei operațiuni legate de dosarul furtului miliardului

    Curtea de Apel a respins contestația avocaților șeful departamentului IT al PDM reținut joi, 2 iulie în cadrul unor percheziții la fostul sediu al Partidului Democrat. Potrivit NewsMaker.md, este vorba despre M…
    Cine este șeful departamentului IT al PDM reținut de procurori în cadrul unei operațiuni legate de dosarul furtului miliardului

    LIVE, VIDEO/ Proteste în Belarus după ce doi candidați ai opoziției au fost scoși din cursa pentru prezidențiale

    Revoltă la Minsk după ce doi din candidații opoziției, Victor Babariko și Valeri Țepkalo au fost scoși din cursa pentru prezidențiale. Babariko și Țepkalo erau cotați cu cele mai mari șanse de a lupta cu actual…
    LIVE, VIDEO/ Proteste în Belarus după ce doi candidați ai opoziției au fost scoși din cursa pentru prezidențiale

    Igor Dodon: 6-8 deputați socialiști au declarat că au fost contactați să părăsească fracțiunea. La procuratură au depus plângeri 10-15 deputați PSRM și PDM

    Igor Dodon se arată dezamăgit și îngrijorat de acțiunile forțelor de ordine care nu ar investiga așa cum trebuie traseismul deputaților. Dodon spune că nu vrea să învinovățească pe nimeni, dar că întrebarea num…
    Igor Dodon: 6-8 deputați socialiști au declarat că au fost contactați să părăsească fracțiunea. La procuratură au depus plângeri 10-15 deputați PSRM și PDM

    Se caută 10 monumente cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, care să fie restaurate din fonduri europene

    Concurs de selectare a 10 monumente cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului care să fie restaurate din fonduri europene. Anunțul a fost postat de Programul finanțat de Uniunea Europeană „Măsuri de p…
    Se caută 10 monumente cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, care să fie restaurate din fonduri europene