VIDEO Cum rezistă Ucraina? Camionul cu arme, minarea pe segmentul transnistrean, influența Moscovei. Paun Rohovei, ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, la Podcast ZdCe

La peste patru ani de la invazia rusească pe scară largă, Ucraina este „foarte istovită, însă mult mai rezilientă, mai dornică de o pace justă, mai dornică de un viitor altfel decât cel pe care l-am trăit 70 de ani în acest imperiu sovietic”, a subliniat ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, invitat în cadrul Podcast ZdCe. Diplomatul a împărtășit dificultățile și trăirile de zi cu zi ale ucrainenilor, supuși oricând riscului de a-și pierde viețile. „Explozia unei rachete sau a unei drone în apropiere de blocul unde locuiam e ceva de neuitat, e ceva deosebit și e foarte groaznic. Oricât de isteț ai fi, frica tot timpul persistă”, a subliniat ambasadorul.

Am mai discutat despre:

• atacurile rusești care au afectat râul Nistrul și sistemul energetic al Ucrainei și R. Moldova: „Au fost atacate obiective care, într-o mai mare sau mai mică măsură, au afectat direct Republica Moldova. De fapt, eu le calific ca o crimă împotriva Ucrainei și o crimă împotriva Republicii Moldova.”

• situația din Rusia: „Societatea civilă din Federația Rusă e grav bolnavă. Eu aș zice că chiar nu există.”

• camionul cu arme care a încercat să traverseze hotarul cu România: „Eu până la etapa actuală nu am văzut nicio dovadă că aceste arme au fost aduse din Ucraina.”

• politicienii moldoveni care fac vizite în Federația Rusă: „Bineînțeles, aceste lucruri se fac pe bani, degeaba nu se face nimic.”

• regiunea transnistreană și liderii de facto ai acesteia: „Nu îi invidiez cu nimic. Având acele conversații informale, se simte în poziția lor o frică foarte mare de Moscova, necătând la faptul că Moscova e departe.” 

• minarea pe segmentul de graniță transnistrean: „Acolo nu e vorba numai de minare, acolo sunt un complex de acțiuni care sunt îndreptate spre a asigura siguranța și securitatea pe acel segment.”

• integrarea europeană a R. Moldova și Ucraina: „Dumneavoastră sunteți sigură că dacă ne vom decupla nu vor apărea noi factori de risc? Eu am dubii. Ar putea să apară.”

• campania electorală din Ungaria: „Această campanie murdară pe care a inițiat-o Orban în Ungaria, folosind necazurile și calvarul acestui război din cauza căruia suferă sute de mii de oameni, e un lucru foarte urât.”

• prețurile mai mici din Ucraina față de R. Moldova: „Ucraina, după dimensiunile sale, după geografia sa, e un stat mult mai mare, cu economie mult mai complexă decât în Republica Moldova.”

• reconstrucția Ucrainei: „Când va veni momentul că multe fluxuri de mărfuri, de materiale de construcție, vor merge în sensul invers, spre Ucraina, Moldova ar putea deveni un hub foarte important, cu posibilități de investiții, cu posibilități de dezvoltare a unor domenii. 

Citiți mai jos interviul integral.

— Excelență, domnule ambasador, v-am lansat invitația la interviu în contextul în care se împlineau patru ani de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Să începem discuția cu acest subiect. Cum arată acum Ucraina, la patru ani de la această invazie, după patru ani de atacuri militare rusești neîntrerupte asupra cetățenilor săi?
— Acest război barbar declanșat de regimul dictatorial de la Moscova împotriva statului pe care îl reprezint aici, în R. Moldova, deja merge pe al cincilea an. Cum arată Ucraina după patru ani de război? Foarte istovită, însă mult mai rezilientă, mai dornică de o pace justă, mai dornică de un viitor altfel decât cel pe care l-am trăit 70 de ani în acest imperiu sovietic și un viitor liber, democratic. Rezistăm, ripostăm și cu siguranță vom obține acea pace mult dorită, dar, în primul rând, o pace justă.

— Cum face față războiului un ucrainean de rând? Care sunt provocările pe care le are în fiecare zi? Noi, cei de la Ziarul de Gardă, câțiva colegi, am fost acum câteva luni la Kiev și am simțit pe pielea noastră acele alerte care te trezesc noaptea, îți strică somnul, pentru că trebuie să te duci să te adăpostești. Dumneavoastră, familia dumneavoastră, cum simte această situație?
— Eu de un an mă aflu aici, la Chișinău, însă din 2023, de când m-am întors de la București, până în 2025, până am fost desemnat la postul de ambasador în Republica Moldova, am locuit la Kiev. Știu foarte bine ce înseamnă alertele, știu ce înseamnă zgomotul exploziilor, deoarece nu se compară cu absolut niciun zgomot. Explozia unei rachete sau a unei drone în apropiere de blocul unde locuiam e ceva de neuitat, e ceva deosebit și e foarte groaznic. Oricât de isteț ai fi, frica tot timpul persistă. Am petrecut nu o singură noapte împreună cu soția în coridorul apartamentului, deoarece e necesar când sunt alerte și sunt atacuri să fie măcar doi pereți de la peretele din afara blocului, pentru a evita în cazul în care detonarea va avea loc undeva aproape de bloc sau de apartament. Dar dacă nimerește această dronă sau rachetă în bloc, cred că nu prea există posibilitatea de a scăpa teafăr din acest calvar. De obicei, avem acel sistem de alerte și de informare a populației cu privire la eventuale atacuri. Știm deja, sunt cele mai periculoase atacurile cu rachete. De aceea, tot timpul cunoșteam, știam din timp, cu 30–40 de minute înainte ca aceste rachete, mai ales rachetele de croazieră, să ajungă în zona Kievului, aveam 30–40 de minute la dispoziție pentru a ne coborî împreună cu doamna în adăpost.

La un moment dat, ai impresia sau iluzia că te deprinzi. Nu e o deprindere. Omul începe să se obișnuiască de a trăi și de a avea acel instinct de a supraviețui. Cele mai frumoase clipe erau cele 5–6 minute de răgaz după ce se termina atacul. Aveai o senzație că nu ai nevoie de nimic în viață, în afară de faptul să fii viu, sănătos și alături să-ți fie cei dragi și apropiați. E o senzație pe care e greu să o lămurești cu cuvinte, e necesar să o trăiești. Însă nu doresc nimănui să trăiască astfel de clipe. De fapt, ceea ce v-am povestit despre mine, zi de zi, oamenii de rând din Ucraina s-au obișnuit să trăiască acest calvar. Eu îl numesc un calvar deoarece e o loterie. Dacă vorbim de linia frontului, unde există inamicul pe de o parte și armata ucraineană de altă parte, înțelegi foarte bine de unde poate veni atacul, dar când locuiești într-un oraș, într-o metropolă mare, unde, zi de zi, practic, în ultima perioadă cunoașteți că în fiecare zi sunt aceste atacuri, e ca o loterie. Nu ești sigur că nu va nimeri în blocul în care locuiești sau undeva în apropiere de detonarea explozibilului. Oricum sunt afectate nu numai locul unde se produce această explozie, dar totul ce îl înconjoară. Deci astea sunt realitățile de zi cu zi la Kiev, în alte orașe ale Ucrainei care sunt atacate. De fapt, vedem că în ultima perioadă sunt niște atacuri fără precedent după intensitate și după armele folosite de către regimul de la Kremlin. Avem atacuri combinate. Cele mai periculoase sunt atacurile cu rachete balistice. Ele sunt foarte rapide și, practic, acel răgaz, acel timp despre care vorbeam, de 30–40 minute, practic nu-l ai. Și în ultima perioadă sunt foarte periculoase, cu toți am văzut că deja infrastructura civilă a devenit o țintă, sunt atacate obiectivele energetice, infrastructura, stațiile de încălzire, dar și blocuri. Acum o zi, la Odesa, probabil că ați urmărit, ați văzut ultimele noutăți, deja sunt patru morți. Ei țintesc în blocuri. Probabil că realizează în practică ceea ce au ascuns anterior. Astăzi dau pe față că scopul lor real, de fapt, e de a distruge o națiune, de a disemina panică, frică în rândul oamenilor, contând probabil pe faptul că frica îi va provoca pe oameni să protesteze.

— Să facă presiune pentru a înceta în orice condiții războiul. 
— Absolut. Însă, din fericire, are un efect invers. Oamenii sunt și mai revoltați împotriva acestui război, împotriva acestui regim barbar de la Moscova care ne bombardează zi de zi. Oamenii sunt mai rezilienți, mai fermi de a supraviețui în acest calvar. 

— Cum credeți, ce anume a determinat Ucraina să reziste până acum acestui război, să fie gardianul Europei și primul gardian al R. Moldova, noi fiind vecini?
— De fapt, faza fierbinte a acestui război, pentru că războiul a început în 2014, odată cu anexarea Crimeei și o parte din regiunile Luhansk și Donețk. Probabil acele calități pe care le au și cetățenii Republicii Moldova: demnitatea, dragostea de locul natal, dragostea de cei dragi. Oamenii noștri, ca și oamenii dumneavoastră, sunt foarte legați de locurile natale, de pământurile natale. Sunt oameni muncitori și care își doresc, ca și cetățenii din Republica Moldova, un viitor prosper și luminos acasă la ei. Alte lucruri nu mai găsesc ca să înțeleg și dacă stați de vorbă cu cetățenii mei, același lucru îl vor spune. E locul natal, e pământul nostru, noi nu am atacat, nu am agresat pe nimeni. Au venit ei cu bâta și au început să ne dea în cap numai dintr-un singur motiv, pentru că sau aveau invidie că omul când muncește, când făurește, are și alte condiții de viață. Al doilea motiv ar putea fi cel că noi singuri ne-am ales soarta noastră. Am făcut acea opțiune pentru o altă dimensiune de civilizație, pentru un alt viitor. Știți foarte bine că Ucraina a ales calea de integrare europeană și euroatlantică. Frica regimului de la Moscova de faptul că Ucraina ar putea demonstra un progres și ar putea provoca o revoltă chiar în Rusia, pentru că noi cunoaștem foarte bine care sunt regulile și realitățile de viață în acea țară, unde societatea civilă a fost zombată și transformată într-o comunitate de sclavi care lucrează pentru acest regim criminal, unde oamenii sunt lipsiți de drepturi și de libertate – probabil că acest lucru înfricoșa acest regim de la Moscova.

— Dar vedem că nu neapărat s-au soldat cu niște efecte cât de cât palpabile aceleași sancțiuni împotriva Rusiei, aceleași interdicții pe care regimul le impune cetățenilor. Există vreo șansă să se schimbe ceva în societatea rusă?
— Societatea civilă din Federația Rusă e grav bolnavă. Eu aș zice că chiar nu există. A fost supusă unui traumatism permanent pe parcursul a zeci de ani. Noi am trecut prin calvarul imperiului sovietic, înțelegem și știm ce înseamnă acest regim totalitar, cu dictatură, ce consecințe a suferit și poporul din Republica Moldova, și cel din Ucraina. Ei bine, generațiile actuale nu prea cunosc, dar e bine să cunoaștem istoria, să ne aducem aminte și de deportări, și de golodomoruri, și de multe alte realități groaznice prin care au trecut buneii, poate părinții noștri, în acea perioadă. La Moscova, din momentul de când a devenit Rusia țară independentă, practic această politică a fost continuată și a fost și aprofundată, făcută și mai dură – pentru a putea controla o societate întreagă.

— Dacă Rusia ar fi izbutit în Ucraina și și-ar fi îndeplinit planul de a face o cucerire rapidă, ar fi mers mai departe? Ar fi ajuns în Republica Moldova?
— Aici vorbim teoretic. Chiar primele zile au demonstrat că Federația Rusă nu e aptă de a obține acest scop. Însă, dacă ne aducem aminte, cu o lună înainte de declanșarea invaziei pe scară largă, Putin a ieșit cu câteva declarații în care și-a expus punctul de vedere sau poziția Moscovei cu privire la garanțiile de securitate pe care ar trebui să le obțină Moscova din partea Occidentului. Moscova cerea întoarcerea la realitățile geopolitice de până în 1997. Dacă analizăm adânc această cerere a regimului de la Moscova, ne aducem aminte, până în 1997,  încă multe țări din regiunea noastră comună nu erau membre NATO, nu erau membre UE. Deci, practic, ar fi fost totul posibil, deoarece scopul lor de a cuceri, de a deznaționaliza o arie mai extinsă decât Ucraina, de a-și restabili influența într-o arie mai extinsă decât Ucraina, de fapt, ar fi vorba de zona Mării Negre. Și cred eu că victime puteau deveni nu numai Republica Moldova, dar și alte țări din regiune. Am văzut mai târziu, deja în perioada când războiul era în toi în Ucraina, încercările inclusiv prin metode hibride. De fapt, Rusia duce un război hibrid în afara zonei de război fierbinte și în Republica Moldova, și în altele țări. Ați văzut perioadele înainte de alegeri prezidențiale, de referendum, ce se întâmpla înainte de alegerile parlamentare. Dar am văzut foarte bine ce s-a întâmplat și în România înainte de alegeri. Deci, ei nu au renunțat la ideea de a-și extinde influența într-o zona anumită a acestei regiuni. 

Dar nu a fost să fie, necătând la strigătele și declarațiile lor că au a doua armată din lume după putere. Dar probabil că armele nu sunt mai puternice decât demnitatea omului, oricât de performante ar fi.

— Cum vedeți faptul că la Chișinău avem în continuare politicieni care fac pelerinaje la Moscova, chiar foarte recent au fost, care promovează narațiunile propagandei ruse?
— Nu aș vrea să discut despre politica internă a Republicii Moldova, dat fiind faptul că sunt un reprezentant al altui stat. Un singur lucru doresc să-l menționez. Moscova nu a renunțat la folosirea tuturor instrumentelor pentru a obține influență în statele din apropierea Ucrainei sau din această zonă. Bineînțeles, cum au și folosit, vor încerca să folosească toate metodele pentru a-și găsi, pentru a-și atrage susținători. Bineînțeles, aceste lucruri se fac pe bani, degeaba nu se face nimic. Ei cheltuie extraordinar de mult pentru acest război informațional, scopul principal al căruia e manipularea opiniei publice. Ei văd libertatea cuvântului, libertățile și valorile pe care le împărtășim cu toții, ca pe o vulnerabilitate. Într-o societate unde există libertatea cuvântului, un regim totalitar se uită la această libertate ca la o vulnerabilitate pentru statul unde este această libertate. Deoarece toți au dreptul să folosească acea libertate. De asta e foarte important ca și societatea civilă, și statul, organele abilitate, să fim foarte atenți când vorbim despre libertate, să vedem acea graniță între adevărata libertate de exprimare, de răspândire a informației, și cealaltă parte, unde aceste informații se promovează cu scopul de a manipula. E foarte important să avem acea putere de caracter, să putem analiza acest lucru și de a diferenția libertatea adevărată, unde omul are posibilitatea să obțină informații obiective și să poată califica acea informație, să depisteze acea informație care e direcționată spre a influența o societate, un grup de oameni sau un individ, un singur om. Cu părere de rău, acest lucru într-o societate liberă e cam greu de a-l face. Pentru asta există diferite instituții, diferite structuri ale statului care veghează acest domeniu, fără a afecta adevărată libertate a cuvântului.

Și vreau să vă fac un compliment, Republicii Moldova, mai ales în perioada înainte de alegerile parlamentare, statul, structurile abilitate, au avut și puterea de caracter, dar și nivelul înalt de profesionalism, pentru a face față acelor încercări cărora a fost supusă Republica Moldova înainte de alegeri. Eu foarte aprofundat analizam orice informație ce era difuzată în Republica Moldova, având și o experiență, deoarece activez în domeniul relațiilor externe de peste 30 de ani. Era această campanie informațională lansată din Moscova și direct, și indirect, și ascuns, și deschis. Valul era foarte mare și foarte puternic. Și Republica Moldova a făcut față chiar mai bine decât alte state în vecinătate. Și o spun aici nu cu ironie, o spun cu adevărat.

— Dar societatea noastră rămâne în continuare divizată, există în continuare mulți admiratori ai lui Vladimir Putin, vedem asta, de exemplu, și în aceleași sondaje de opinie publică.
— Ok, mi se pare că de multe ori noi foarte des folosim însăși acea narațiune: societatea e divizată, nu e divizată. Poporul Republicii Moldova e multinațional. Oamenii nu au trăit într-un regim totalitar. Au drepturile lor, au opiniile lor. Da, sunt vulnerabili la astfel de acțiuni, dar asta nu înseamnă că ei sunt divizați. Eu cunosc foarte bine și foarte mulți oameni din Republica Moldova. Aveți un popor extraordinar. Aici ar trebui să vorbim mai mult despre cum putem combate acele efecte negative care sunt produse de către acest război hibrid, pentru a nu permite inamicului sau acestui regim totalitar să pătrundă în mințile oamenilor cu minciuni, cu manipulări. Până la urmă, oamenii simpli nu sunt vinovați că nu au experiență. De aceea, e foarte important ca noi să facem totul posibil ca să nu permitem nimănui să divizeze societățile noastre. Și aici nu e ușor, deoarece aici nu poți spune că faci sau confectionezi ceva. Aici e o materie foarte delicată, ca să poți combate acest lucru. Însă cel mai bun instrument de a combate asta este prosperitatea și dezvoltarea țării. Eu sunt sigur că acea opțiune, adică ceea ce a obținut Republica Moldova la alegerile parlamentare, și anume au avut câștig din acest exercițiu electoral mișcările politice proeuropene, care pledează pentru adevăratele valori –  libertate, democrație, activitatea lor în această direcție, realizarea reformelor, va mări considerabil numărul de oameni care își vor schimba opinia, chiar dacă astăzi gândesc altfel decât ceilalți. Dar vreau să evidențiez: orice popor într-un stat e o comoară pentru stat. De asta și abordarea trebuie să fie pentru fiecare om, chiar dacă omul o ia nu pe calea cea bună, să spunem așa. El consideră că e bună, probabil. Dar e foarte rău când e trimis pe calea cea ce nu e bună, în special de cei care își doresc să provoace destabilizare și nemulțumire în societate.

— Acum e și important ca formațiunile politice proeuropene, inclusiv partidul aflat la guvernare, care a făcut o mare promisiune – să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană și să facă reforme eficiente pentru țară, să se țină de cuvânt și să nu aibă de suferit până la urmă ideea de integrare europeană ca urmare a acțiunilor lor.
— Eu sunt convins că Republica Moldova, dar și Ucraina, își vor atinge acest scop de integrare. Noi altă alternativă nu avem. Dacă ne dorim un viitor liber, nu să nimerim iar în sclavia rușilor, cum a fost pe parcursul a 70 de ani în acel imperiu sovietic, cu eforturi comune, cu ajutorul și sprijinul partenerilor noștri din afară, sunt sigur că vom obține acest lucru. 

Până a fi numit ambasador în R. Moldova, nu am fost șapte ani în Republica Moldova. Pe parcursul acestor șapte ani a fost, practic, o guvernare proeuropeană încontinuu. Adică cei care se aflau la guvernare erau proeuropeni, realizând reforme și diferite proiecte. Eu am văzut schimbări radicale în Moldova, din punct de vedere pozitiv. Poate oamenii, de zi cu zi, aflându-se și locuind aici, nu observă, dar schimbări sunt, și vor fi, și oamenii vor simți. Există și cealaltă parte a medaliei: acest proces nu e ușor, dat fiind faptul că am fost rupți de lumea civilizată o perioadă foarte mare. Avem nevoie de a realiza, în practică, o serie de reforme, unele din ele care sunt și dureroase și din punct de vedere economic, și psihologic. Eu am fost martor, după ce practic 13 ani am activat, am avut misiuni diplomatice în România, și am fost exact în perioada când România a devenit membră a Uniunii Europene. Nu e un proces ușor, dar având în vedere calitățile, și ale ucrainenilor din Ucraina, noi le demonstrăm acum în practică – suntem rezistenți la orice, dar și ale oamenilor de aici, eu sunt sigur că și vor rezista, și vom progresa, și ne vom obține acel viitor prosper. E foarte important că vorbim de un viitor. Și când vorbim de viitor, avem generațiile care o să vină și pentru ei o să obținem acest lucru.

— Integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei se va întâmpla împreună, așa cum sunt acum aceste două țări la pachet, sau totuși separat, în contextul în care știm situația din Uniunea Europeană?
— Sunt foarte multe speculații, sunt foarte multe aprecieri, foarte multe poziții. Există poziția fermă adoptată și la Bruxelles, și de conducerea Republicii Moldova, și de conducerea Ucrainei. Noi formăm un tandem. Ne mișcăm în aceeași direcție, realizând aceiași pași pentru a ne obține scopul. Scopul principal e obținerea statutului de membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

— Dar știm că deocamdată nu s-au deschis negocierile pe capitole și unul dintre motive este această opoziție a Ungariei, mai ales față de Ucraina. 
— Nu are nimic această poziție a Ungariei. Nu poate să existe un singur stat care ar crea permanent obstacole. Dacă ați urmărit evoluțiile din ultima vreme din Ungaria și în jurul Ungariei, nu e totul atât de simplu. Același lucru și pesimism era, persista și înainte de a obține Ucraina statutul de țară candidat la a deveni membră a Uniunii Europene. S-a întâmplat. Cu siguranță, se va întâmpla și acum. Nu poate un singur stat să dicteze majorității, cu atât mai mult că avem ambele state un scop nobil. Și nu cred că Ucraina ar putea fi o frână pentru Republica Moldova. Dacă ținem foarte bine minte, în acea perioadă când am devenit candidați la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova a fost alături de noi anume datorită că Ucraina era abordată. 

— Exact. Să nu fi fost acel context, nu ar fi devenit Republica Moldova candidată. 
— Eu văd numai lucruri pozitive din faptul că constituim acest tandem. Ca în proverb: „Unde-s doi putere crește”, deci posibilitatea de a avea un schimb de experiență, de a avea un dialog, de a avea consultări, schimburi de opinii pe diferite paliere care țin de realizarea reformelor, de apropierea de Uniunea Europeană, e o oportunitate foarte mare pentru ambele state. Eu nu știu cât de ușor ar fi să mergem fiecare de sine stătător. Și nu sunt sigur că nu ar putea apărea alți factori de risc în fața fiecărei țări, factori noi de risc. Acum vorbim toți de Ungaria. Dumneavoastră sunteți sigură că dacă ne vom decupla nu vor apărea noi factori de risc? Eu am dubii. Ar putea să apară.

Încă o dată m-am întors la ceea ce am vorbit. Rusia, interesul Rusiei, e de a obține control asupra nu numai a unei țări, dar asupra unei regiuni în întregime. De aceea e foarte bine că deocamdată suntem împreună, mergem în acest tandem. Bineînțeles, la o etapă oarecare, mai aproape de finalul acestui proces, fiecare țară va fi evaluată și apreciată aparte. Însă acești pași pe care îi facem acum împreună, eu consider că e foarte important să fim alături unul de altul.

— Se așteaptă oricum și rezultatele alegerilor din Ungaria, care se vor întâmpla foarte curând, dar am văzut campania actualului premier (Viktor Orban, n.r.), în care Volodimir Zelenski este pomenit la fiecare pas ca o sperietoare pentru societatea din Ungaria.
— El și-a divulgat slăbiciunile sale.

— Chiar astăzi, când înregistrăm această discuție (7 aprilie 2026, n.r), Bloomberg a publicat o discuție între Orban și Putin, în care Orban îi spune lui Putin că ar fi un leu, iar despre sine însuși spune că ar fi un șoarece gata să-l slujească ori să-i fie mereu la dispoziție.
— Vedeți, dumneavoastră dați răspunsul la întrebarea pe care mi-ați pus-o. Situații din astea neordinare pentru unele regimuri care procedează mai puțin corect tot timpul scot la iveală foarte multă murdărie. Și, practic, această campanie murdară pe care a inițiat-o Orban în Ungaria, folosind necazurile și calvarul acestui război din cauza căruia suferă sute de mii de oameni, e un lucru foarte urât. Nu cred că o campanie curată și cu un scop nobil se face bazându-se pe astfel de opțiuni. Ei bine, ne arată și efectul invers: o mare parte a societății din Ungaria a început să gândească cu totul altfel. 

Dar eu nu aș atrage atât de multă atenție situației politice interne din Ungaria. Într-o lume civilizată există reguli, există dreptul internațional. Când faci derapaje tot timpul, nu găsești nimic bun în cale. De aceea, eu sunt sigur că poporul Ungariei împărtășește aceleași valori ca și noi toți, ca și poporul ucrainean, ca și poporul Republicii Moldova. De aceea am pledat și pledăm pentru rațiunea și înțelepciunea oamenilor.

— Să revenim la discuția despre Republica Moldova și Ucraina. Menționați anterior despre războiul hibrid al Rusiei, dar noi, aici, în Republica Moldova, în ultima perioadă,  simțim și atacuri directe. Mă refer la atacul recent asupra liniei Isaccea-Vulcănești, aflată pe teritoriul Ucrainei, dar proprietate a Republicii Moldova, la poluarea Nistrului, râul care ne unește, Ucraina și Republica Moldova. Autoritățile noastre au menționat că ar fi vorba despre atacuri deliberate asupra Republicii Moldova și asupra proprietăților Republicii Moldova și că ar putea contesta sau ar putea solicita niște despăgubiri. Cum pot fi probate asemenea declarații și dacă Ucraina ajută Republica Moldova pentru un eventual dosar împotriva Rusiei privind aceste situații. 
— E și logic ca Republica Moldova, stat care a suferit din cauza acestor atacuri, și astea sunt unele consecințe directe. Eu nu pot spune că au fost deliberate sau nu au fost deliberate, dar avem fapte: au fost atacate obiective care, într-o mai mare sau mai mică măsură, au afectat direct Republica Moldova. De fapt, eu le calific ca o crimă împotriva Ucrainei și o crimă împotriva Republicii Moldova. Însăși survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către dronele rusești e o încălcare gravă a dreptului internațional. De fapt, e o încălcare a suveranității și integrității statului Republica Moldova. Și mi se pare foarte corectă și foarte promptă reacția Chișinăului la aceste atacuri, care au avut consecințe inclusiv pentru cetățenii din Republica Moldova.

— Dar există o discuție între autoritățile de la Chișinău și de la Kiev la acest subiect?
— Absolut, există. Noi avem această discuție, e o discuție permanentă și dacă ați observat cum s-a reacționat și într-un caz despre care ați vorbit, și în alt caz – s-a acționat operativ, rapid și într-o perioadă comparativ scurtă. Treburile au fost ameliorate în măsura în care am putut face acest lucru în această perioadă. Eu vreau să vă spun un lucru: noi, în Ucraina, ne-am învățat să acționăm foarte rapid. Războiul ne-a învățat, necazul ne-a învățat. Noi multe lucruri le rezolvăm, le facem într-o perioadă foarte scurtă. Dacă înainte de război, când eram mai relaxați, mai lejeri, făceam unele lucruri într-o săptămână-două, acum le facem în câteva ore. Și însuși faptul, întorcându-mă la interacțiunea și comunicarea noastră pe palierul integrării, ne-a făcut să ne unim eforturile în diferite domenii, inclusiv în domeniul asigurării securității energetice. 

Faptul că și Republica Moldova, și Ucraina se integrează în sistemul unic energetic european, e un lucru extraordinar de bun, deoarece în momentul când a fost atacată acea linie despre care vorbeați, fiind conectați la sistemul european prin România sau prin altele state, noi am avut posibilitatea, într-o perioadă destul de scurtă, de a compensa acel deficit de energie electrică pentru rețelele noastre. Aici și Republica Moldova a suferit mult, dar a suferit și Ucraina. Noi suferim, de fapt, mai ales în anii 2025–2026, dumneavoastră cunoașteți foarte bine că au încercat să facă praf din sistemul energetic al Ucrainei. Dar, dat fiind faptul că am fost conectați la acest sistem european, facem față. Da, la noi mai sunt pene de curent la etapa actuală, se mai stinge lumina, însă rușii nu și-au atins scopul. Ei au avut de fapt scopul de a face un blackout total în Ucraina, de a lipsi oamenii de apă, de căldură, de lumină electrică, ceea ce e mai necesar într-o lume contemporană, fără aceste lucruri nu poți supraviețui. Însă noi am făcut față la aceste lucruri la 25-26 de grade de ger în această iarnă.

— Da, am văzut cât de rapid a fost reparată linia electrică, pentru că ne așteptam inițial, și reieșind din declarațiile autorităților, la o perioadă de aproximativ o săptămână, dar s-a întâmplat mult mai repede.
— Vreau din nou să vă fac un compliment. Aveți un guvern extraordinar, mai ales cei care sunt în domeniu. Și nu e laudă, deoarece eu cunosc, interacționez, comunic cu guvernanții dumneavoastră, mai ales cu cei care sunt abilitați în domeniile astea critice, cum ar fi energia  electrică. Cu eforturi comune, colegii noștri din Republica Moldova, având aceleași standarde, aceeași înțelegere de activitate, comunicarea permanentă cu colegii din Ucraina, ne-a permis să acționăm rapid și să reușim să trecem peste acest obstacol. 

Da, sunt imprevizibile atacurile acestea. M-ați întrebat dacă erau niște atacuri deliberate. E un fapt, s-a întâmplat. De multe ori e posibil să fi fost deliberat, știind de faptul că avem această conexiune, au fost și atacuri asupra unor obiective foarte importante pentru acel coridor vertical transbalcanic de gaze. Însă totuși, las un mic loc pentru faptul că ei, pretinzând că sunt a doua armată din lume, au demonstrat total altceva. Dat fiind faptul că ei folosesc arme nu chiar performante, se mai întâmplă că țintească într-o parte și să ajungă în altă parte. Însă totuși, ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă la Novodnestrovsk și pe această linie, mi se pare că țintele au fost alese special. 

Doamne ferește să aveți experiența pe care o avem noi astăzi, dar a fost o experiență pentru noi, în care și o echipă din Republica Moldova, și cea din Ucraina, au demonstrat un nivel înalt de profesionalism, de comunicare rapidă, și acesta a fost și fundamentul reușitei noastre împreună. 

— Vreau să vă întreb și despre riscurile, având conflict militar, un război, despre riscurile de trafic de armament. Am avut un incident anul trecut – un camion cu arme provenite din Ucraina, care a încercat să traverseze hotarul din Republica Moldova spre România, a fost interceptat. Datele arătau că armele veneau din Ucraina. Există acest risc și cum se discută între Ucraina și Republica Moldova pentru a preveni eventuale situații de acest fel?
— Acest risc există. El există și între state care sunt pașnice și nu sunt afectate de război, dar mai cu seamă într-o țară în care este deja un război. Însă vreau să vă asigur de faptul că circulația armelor și a munițiilor în Ucraina are un control extraordinar, atât din partea Ministerului Apărării al Ucrainei, cât și din partea partenerilor care ne oferă aceste arme. Practic, în timp de război, e imposibil ca acest control să permită mișcarea unor arme care sunt la evidență în diferite direcții. Eu nu aș vrea să mă adâncesc în subiectul care l-ați abordat dumneavoastră, deoarece au fost făcute declarațiile de organele abilitate din Republica Moldova. E puțin nu prea îmbucurător că de multe ori își dau cu părerea cei care nu sunt abilitați să facă acest lucru sau nu sunt specialiști, sau sunt specialiști în toate domeniile, dar așa, câte puțin. Eu până la etapa actuală nu am văzut nicio dovadă că aceste arme au fost aduse din Ucraina. Informații oficiale, cu fapte, nu au fost prezentate. Dar va asigur că organele abilitate din Republica Moldova și cele din Ucraina au un dialog pe aceasta temă pentru a preveni, pentru a stopa. Totul e în mâinile noastre. Dar e foarte bine când aceste lucruri se află în mâinile celor care ar trebui să se ocupe de chestiile astea.

— Dar am văzut declarații ale oficialilor din Republica Moldova care au spus că ar proveni din Ucraina.
— Ar proveni. Eu nu am văzut fapte. 

— Autoritățile din Ucraina investighează acest caz?
— Eu nu știu. Astfel de investigații nu sunt publice. Eu nu sunt abilitat să spun că au provenit sau nu au provenit din Ucraina. Eu sunt un simplu diplomat, care mă străduiesc să fac totul posibil ca să avem relații politice și economice cu Republica Moldova, și o să fac acest lucru. Eu cred că e bine să-i lăsăm pe cei abilitați în domeniu să-și facă treaba. Încă o dată repet, e foarte important în astfel de situații delicate să contăm pe fapte și pe informații obiective, și informații provenite de la cei care sunt abilitați. Bineînțeles, în orice societate liberă, cu pluralism politic, imediat când apare o situație de tipul ăsta, delicată, încep să apară… Și aici apare această miză: e foarte ușor de a-ți face capital politic pe declarații ironizate, pe care lumea simplă nu le înțelege. La un moment dat, toate aceste lucruri trec în planul doi. Nu se vorbește nimic în ultima perioadă despre acest caz.  

— Se fac investigații, așa ne-au spus.
— E bine să se facă investigații. De la bun început a fost difuzată informația că erau sisteme Stinger, pe urmă au spus că nu e Stinger.

— Da, zvonistica este foarte puternică în astfel de situații.
— Pe urmă au spus că e din Ucraina, pe urmă au spus că nu din Ucraina, pe urmă – din altă parte. Ei bine, până la urmă, concluzia mea, ca om care abordez serios orice astfel de caz și sunt cointeresat de faptul ca să nu se întâmple astfel de lucruri: e bine să-i lăsăm pe cei care sunt abilitați să-și facă treaba până la urmă. Și cu siguranță o vor face. Există acea comunicare între servicii secrete, între ministerele Apărării, între altele organe abilitate. Vă asigur că atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina, există echipe de investigații foarte profesioniste. Mai ales că avem noi experiența necesară în acest domeniu și vom face totul posibil ca să prevenim și să stopăm orice încercare de a comite astfel de acte.

— Ați putea să ne oferiți detalii privind faptul minării de către Ucraina a spațiului de la granița cu  Republica Moldova pe sectorul transnistrean și de ce se întâmplă lucrul ăsta? Care e contextul? Există niște riscuri legate de regiunea transnistreană?
— Riscuri există. Din momentul în care autoritățile de la Chișinău nu controlează un segment de graniță al Republicii Moldova cu Ucraina și acest segment de pe teritoriul Republicii Moldova, care e un teritoriu separatist, este controlat de forțe pro-ruse, bineînțeles că există un risc. De aceea, Ucraina, un stat care se află în război, depune eforturi și ia măsuri pentru a-și asigura securitatea acelui segment.

— De ce se întâmplă acum?
— Acolo nu e vorba numai de minare, acolo sunt un complex de acțiuni care sunt îndreptate spre a asigura siguranța și securitatea pe acel segment. Și sunt benefice aceste măsuri nu numai pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova. Orice mișcare de arme, de grupări diversioniste, noi înțelegem foarte clar ce se întâmplă în Transnistria. Dumneavoastră, pe teritoriul dumneavoastră, aveți un teritoriu care nu-l controlați și în același timp, acolo se află trupe ale Federației Ruse, ale țării care a declanșat un război împotriva Ucrainei.

— Și un depozit de armament.
— Și un depozit de armament care e foarte periculos. Chiar dacă abordăm această problemă în contextul încălcărilor de către Federația Rusă a spațiului aerian al Republicii Moldova: am văzut drone care au căzut în Republica Moldova și am văzut drone nu simple, de investigație, dar drone cu exploziv. Și aceste drone pot cădea oriunde. V-am dat exemplu, când eram la Kiev, pentru mine atacurile cu drone, și pentru majoritatea populației din Kiev, erau o loterie – puteau să cadă aici, puteau să cadă la 10 km de mine. 

Nu sunt excluse acte de sabotaj. Ați urmărit cred că ultimele știri despre gazoductul dintre Serbia și Ungaria. Acolo au ieșit și au spus că ucrainenii au minat. Dar e foarte simplu ca să dai niște informații din astea ironizate. Sunt diversiuni, sunt oameni care lucrează pentru a face astfel de acte de sabotaj. De asta trebuie să fim foarte atenți, vigilenți și să întreprindem măsuri de securizare.

— Dar aceste măsuri se întâmplă acum din ce motiv? Adică există acum niște riscuri?
— Pentru mine e foarte stranie această întrebare, în contextul în care dumneavoastră cunoașteți că la noi în fiecare zi mor oameni de atacurile deliberate din partea Moscovei. Aceste atacuri pot veni de oriunde. Dumneavoastră aveți un teritoriu care nu e controlat. Nu trebuie să supraestimăm numărul de soldați ruși acolo, nu e atât de mare și la care Ucraina nu ar putea face față. Dar având frontul de est, ne-ar fi foarte greu să ne mai apară ceva din spate.

— Înainte de a fi numit ambasador în Republica Moldova, v-ați ocupat de subiectul transnistrean, ați fost ambasador cu misiuni speciale al Ministerului de Externe al Ucrainei la Chișinău pe acest domeniu, pe dosarul transnistrean. Faptul că Ucraina a numit un specialist pe acest domeniu drept ambasador aici, în Republica Moldova, înseamnă că pune un accent deosebit pe această problematică transnistreană? Cum vede Ucraina în general că ar putea fi rezolvată această problemă? 
— Știți, nu mă consider un specialist anume în acest domeniu. Eu am activat în această zonă a Europei, o mare parte de timp în România. Anterior, timp de cinci ani, din 2012 până în 2017, am activat în calitate de consilier la ambasada Ucrainei la Chișinău, până am plecat la București, după aia m-am întors la Chișinău. Da, cunosc acest dosar, că m-am ocupat de el și în perioada precedentă, când eram consilier la Ambasada Ucrainei. Cunosc zona, am zis că am 32 de ani de activitate în domeniul relațiilor externe și m-am specializat anume pe această regiune. Cunosc acest dosar, cunosc specificul acestui dosar, cunosc retrospectiva lui, istoria acestui conflict. Acum nu mă ocup atât de profund, dar asta nu înseamnă că nu mă preocupă acest subiect. Există alte persoane la Kiev care se ocupă de acest dosar. E chiar predecesorul meu de aici, domnul Șevcenko, fostul ambasador. Noi, practic, ne-am schimbat cu locurile. E un diplomat de carieră și foarte profesionist, tot cunoaște dosarul. Însă e un dosar foarte interesant și m-am ocupat de el foarte profund. Și mă ocup în măsura în care sunt abilitat să mă ocup și îmi permite timpul.

— Cum ați vedea dumneavoastră, ca reprezentant al Ucrainei, rezolvarea acestei probleme? Ucraina a propus vreodată Republicii Moldova niște soluții, mai ales acum,  după invazia pe scară largă rusească în Ucraina, pentru cum s-ar putea soluționa problema acestui teritoriu separatist?
— Suntem într-o permanentă discuție pe această temă. Suntem niște aliați al Chișinăului pe acest subiect. Am susținut și susținem poziția Chișinăului, deoarece poziția noastră e foarte fermă: Ucraina pledează pentru reglementarea acestui conflict pe cale pașnică, diplomatică și cu respectarea strictă a integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova în granițele care sunt recunoscute la nivel internațional. De aici și scopul acestui proces – reintegrarea Republicii Moldova, întoarcerea raioanelor din stânga Nistrului în jurisdicția autorităților constituționale ale statului Republica Moldova.

— Spuneați anterior că formatul 5 plus 2 trebuie schimbat. Vedem că nu este funcțional.
— Absolut. Și aici cădem de acord și noi, și Chișinăul, și alți parteneri de-ai noștri. Noi cunoaștem foarte bine acest format. Are următoarea componență: există părțile contractante,  Chișinăul și Tiraspolul, iar Ucraina, OSCE și, cu părere de rău, Federația Rusă, sunt în calitate de intermediari și Statele Unite și Uniunea Europeană sunt state observatoare la acest proces. Eu personal și poziția noastră, de fapt, în general, a Ucrainei și a partenerilor noștri, considerăm prezența Federației Ruse în acest format inoportună și, la un moment dat, jignitoare pentru noi toți. Deoarece Rusia, țineți minte, că nu se sfia să spună, când a început invazia în Ucraina, că scopul ei este de a ajunge cu „malorusia” lor la Odesa și în Transnistria. Cum poate un stat care a avut și a anunțat acest scop deschis, de a ocupa în afară de Ucraina și o parte a teritoriului Republicii Moldova, ce drept moral sau juridic ar avea să se afle la masa de negocieri și să vorbească despre scopuri nobile, despre reintegrarea Republicii Moldova? Vă gândiți că așa s-ar putea întâmpla? Eu cred că nu. 

Într-adevăr, acest format e ineficient. Și v-am spus care e pricina: prezența Federației Ruse. Și aici e foarte bine să înțelegem un lucru foarte important, dacă ne întoarcem în anii ‘90. Practic, acest conflict de pe Nistru, ca și alte conflicte din alte zone postsovietice, a fost provocat de Federația Rusă. Noi atunci mai puțin înțelegeam acest lucru. Răsfoind acte, documente, concluziile mele, aveam aceste concluzii și anterior, dar s-au adeverit. Federația Rusă, după destrămarea Uniunii Sovietice, a dus o politică în diferite zone de interes strategic pentru ei pentru a crea platforme de influență, pentru ca într-un viitor, la momentul potrivit, să le poată folosi pentru a-și extinde influența într-o zonă sau în alta. Același lucru s-a întâmplat în Georgia, același lucru s-a întâmplat, a fost provocat de către Federația Rusă, în relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan, același lucru s-a întâmplat aici, același lucru s-a întâmplat în Ucraina. Și noi am fost cei care am spus ferm că nu vom permite acest lucru, de asta acum avem acest război. Dar vă asigur că vom rezista și ne vom obține scopul nostru. 

Acest lucru s-a întâmplat și nu trebuie să avem iluzia că statul care a provocat acest lucru va pleda pentru rezolvarea lui în folosul Republicii Moldova. De aceea, noi suntem convinși la Kiev,  și acest lucru e împărtășit și la Chișinău, și de partenerii noștri de la OSCE, și din UE și SUA, că cu prezența Rusiei într-o formulă de negocieri nu vom obține rezultatul așteptat niciodată. Deoarece însuși scopul Rusiei nu e de a reglementa acest conflict, dar de a păstra acest status quo pentru o perioadă viitoare potrivită pentru ei pentru a acționa în interesele lor. De asta e foarte necesar acum ca să activizăm contactele dintre Chișinău și Tiraspol în formula 1 plus 1. De iure, acest format există și ne permite și nouă ca participanți la el, noi suntem intermediari, de a comunica, de a coopera și de a sprijini Republica Moldova în acest proces, împreună cu alți parteneri. Bineînțeles că va veni momentul când va trebui să ne gândim la o formulă mult mai viabilă, care ne-ar permite ca Chișinăul să atingă scopul pe care îl are în acest proces.

— Spuneați odată într-un interviu despre faptul că cei din conducerea de facto de la Tiraspol ar spune altceva în discuții private decât ceea ce afirmă în public, adică acele declarații separatiste. Nu știu dacă puteți să detaliați ce afirmă ei. Și întrebarea mea era, pentru că autoritățile noastre toate spun că se pregătesc de un moment oportun pentru a rezolva într-un fel această problemă, despre ce moment oportun ar fi vorba?
— În dialog eu am menționat: pe care pașnică și cale diplomatică. Eu cred că se poate obține. Eu am vizitat de mai multe ori stânga Nistrului, am avut contacte și discuții cu acei factori de acolo care sunt îndreptățiți să întrețină contacte oficiale cu toți participanții la acest proces. O impresie mai depresivă am avut față de totul ce se întâmplă acolo. Și îmi pare rău că e o comunitate de oameni, toți sunt oameni, și au calitate de ostatici ai unor interese obscure, ai unor interese economice corupte. Cei care se află în conducerea de facto a acestei regiuni se află sub o influență extraordinară din partea Moscovei. Nu îi invidiez cu nimic. Având acele conversații informale, se simte în poziția lor o frică foarte mare de Moscova, necătând la faptul că Moscova e departe. 

Avem un câmp de muncă și de depunere a unor mari eforturi, inclusiv profesioniste, pentru a reglementa acest conflict. Eu sunt sigur că se poate – prin dialog, prin comunicare. Multe lucruri bune, anume datorită poziției constructive a Chișinăului, se întâmplă deja. Mi-aduc aminte,  zilele curente, domnul vicepremier Valeriu Chiveri a dat niște cifre statistice câți oameni deja fac naveta din stânga Nistrului spre Chișinău sau alte zone ale Republicii Moldova pentru a-și desfășura activitatea. Se produce acea integrare economică. Orice întreprindere din stânga Nistrului, pentru a nu fi izolată și pentru a avea acces la piețele internaționale, necesită înregistrare în Republica Moldova. La o mare parte din cei care locuiesc în stânga Nistrului observăm o tendință de obținere de către ei a pașapoartelor Republicii Moldova, deoarece având aceste pașapoarte, au oportunitatea și posibilitatea de a călători inclusiv în Europa. 

Ei nu sunt altfel de oameni. Ei toți sunt oameni care își doresc un viitor bun, care își doresc un viitor prosper, care își doresc ca copiii sau generațiile lor viitoare să trăiască într-o lume decentă, observând că ar putea trăi și într-o lume liberă, bazată pe valori, și ei observă acest lucru, altfel, aceste fenomene nu s-ar fi întâmplat. Dorința de a primi pașapoarte moldovenești, de a munci aici, că sunt condiții mai decente și mai bine se câștigă, sunt dorințe simple ale oamenilor, pe care nu le poți suprima sau nu le poți opri cu nimic. O politică decentă și foarte delicată, direcționată spre obținerea unui scop, o politică pașnică, cu siguranță, va duce la reintegrarea Republicii Moldova. Și pentru Ucraina, o Moldovă sigură, un stat integru și suveran, e un element al intereselor noastre naționale, pe lângă faptul că ne dorim ca Republica Moldova să fie un stat european și integrat în spațiul marii familii europene.

— Domnule ambasador, mulți cetățeni din Republica Moldova se întreabă și poate dumneavoastră ne ajutați cu un răspuns în această privință, de ce Ucraina, fiind o țară în război, are prețurile mai mici decât Republica Moldova? Cum le-ați explica? De ce se întâmplă lucrurile astea? 
— Noi trăim într-o lume a concurenței și a piețelor. Ucraina, după dimensiunile sale, după geografia sa, e un stat mult mai mare, cu economie mult mai complexă decât în Republica Moldova. La noi se produc mai multe lucruri decât în Republica Moldova. Și aici e logic. Aici nu Republica Moldova e vinovată că prețurile sunt mai mari sau mai mici. La unele lucruri, prețurile în Ucraina sunt mai mari ca în Republica Moldova. Eu nu cred că e cazul să punem aceste lucruri… cu siguranță totul cândva se va balansa. Noi trecem prin niște vremuri foarte tulburi acum. Trebuie să avem răbdare, trebuie să avem înțelepciune și să facem totul posibil să ne mișcăm înainte. Dar dacă tot timpul vom încerca să găsim ceva…  Dacă apare o problemă,  principiul meu de viață, și echipa de la ambasadă poate să confirme acest lucru, principiul meu de activitate e, când conversez cu colegii, cu partenerii, despre o problemă, eu nu accept ca cineva să vină să-mi povestească cât e de jalnică și cât e de proastă această problemă. Problema apare, tu vii la mine cu variantele de soluție. Altă alternativă nu există. Dacă ieșim la rampă și tot timpul povestim cât e de greu… Să ieșim și să spunem: da, e greu, dar avem soluție. Mi se pare că acest lucru se întâmplă și în Republica Moldova, și în Ucraina, datorită guvernărilor pe care le avem. Mai ales în Ucraina. Vă închipuiți câte energie necesită și câte eforturi necesită adoptarea unor decizii rapide, eficiente și, cea mai mare parte, corecte?

— Cum ar putea ajuta Republica Moldova sau cum ar putea contribui Republica Moldova la reconstrucția Ucrainei, atunci când, și așteptăm cu toții, se va încheia acest război? Pentru că avem o infrastructură destul de slabă, capacități nu foarte mari, dar suntem vecini.
— Uitați-vă: o țară mică, dar cu inima mare. Și mă întorc la ceea ce vorbeam de multe ori: demnitatea, respectul față de sine, e mai puternic decât o armă. Și aici aș începe cu faptul că Republica Moldova, chiar din primele zile ale declanșării acestui război pe scară largă, a fost alături de Ucraina, și din punct de vedere politic, și din punct de vedere economic, în măsura posibilităților, dar mai ales social. Cunoaștem foarte bine că o mare parte din refugiații din Ucraina, câteva milioane, au trecut prin Republica Moldova și o parte din ei au rămas aici. Acel nivel de solidaritate pe care l-a demonstrat Republica Moldova, începând cu doamna președintă, Guvernul, Parlamentul și terminând cu societatea civilă și cu oamenii simpli, e fără precedent. Acest lucru e un lucru demn de respect. Poate că dumneavoastră nu-l apreciați atât de mult, pentru că e un lucru simplu. Pentru un om, omenia e un lucru simplu, dacă ești om. De aceea, Republica Moldova a fost alături de noi și sperăm că va fi alături de noi și în procesul de redresare, de reconstrucție a Ucrainei. E un stat vecin. Indiferent de mărimea geografică, Moldova posedă un spectru larg de rețele de infrastructură feroviară și de drumuri, care acum ne ajută foarte mult pentru a tranzita spre țările Uniunii Europene. Dar când va veni momentul că multe fluxuri de mărfuri, de materiale de construcție, vor merge în sensul invers, spre Ucraina, Moldova ar putea deveni un hub foarte important, cu posibilități de investiții, cu posibilități de dezvoltare a unor domenii. 

Știți, multe țări deja participă la reconstrucția Ucrainei. De fapt, multe țări din Europa Occidentală și-au asumat unele obligații și deja participă. Aici e vorba de măsura posibilităților pe care le are fiecare stat, și economic, dar și din punct de vedere uman, al domeniilor care sunt dezvoltate pe teritoriul fiecărei țări. De exemplu, țările nordice participă activ la redresarea zonelor care au fost afectate în primele zile ale războiului. Țineți minte cadrele din primele zile din Bucea, din Irpin, care au fost niște suburbii extraordinar de frumoase din jurul Kievului, și care au fost distruse complet de acei barbari. Și uitați-vă, dacă mergeți astăzi acolo, o să vedeți că totul s-a schimbat, e totul ok, s-a reconstruit, s-au făcut școli, s-au făcut spitale, s-au reparat multe obiective. Deci acest proces de reconstrucție a Ucrainei deja e în derulare. Faza largă a lui, bineînțeles, va fi atunci când vom obține acea pace justă și acele garanții de securitate din partea comunității internaționale. Și cu siguranță, Moldova va avea un rol important în acest lucru. Pregătiri facem și acum. Cunoașteți că pe 10 februarie, prim-ministrul Republicii Moldova a întreprins o vizită de lucru în Ucraina. În cadrul acestei vizite s-a convenit realizarea unor proiecte de interes comun, cum ar fi podul de la Iampol-Cosăuți, cum ar fi reabilitarea infrastructurii de căi ferate din Republica Moldova.

— Se începe și construcția acelei autostrăzi care ar urma să ajungă la Odesa, din România spre Ucraina. 
— Această interconectare, intercomunicare între noi ca două state vecine, cu România, cu care avem acel triunghi la Odesa creat politic, echipele noastre sunt ca niște albine, căutăm soluții, lucrăm și cu siguranță le vom găsi. Nu suntem cei care venim și plângem asupra unei probleme. Apare problema, încercăm să o rezolvăm. Am o informație mai nouă, a menționat-o și noul ambasador al Republicii Moldova la Kiev, domnul Victor Chirilă, despre faptul că Guvernul Ucrainei a alocat în jur de 14 milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii de frontieră cu Republica Moldova. Chiar în aceste clipe grele de război pe care le avem, încercăm să facem față la provocările care există. Acești bani vor fi cheltuiți pentru dezvoltarea infrastructurii de frontieră de la sud, la Odesa, și o mare parte – pentru crearea unor proiecte în jurul proiectului mare de pod Iampol-Cosăuți. 

— Domnule ambasador, vă mulțumesc tare mult pentru această discuție. Pe final, poate aveți un mesaj de transmis concetățenilor dumneavoastră care sunt aici refugiați, stabiliți în Republica Moldova, sau, în general, societății din Republica Moldova.
— Cetățenilor mei le sugerez și le urez răbdare, înțelepciune și tărie de caracter. Și îi asigur că pacea va veni și țara-mamă, patria lor, va avea nevoie de ei. Și cu siguranță, îi așteptăm acasă. Ucrainenii, ca și moldovenii, sunt niște oameni foarte inventivi, întreprinzători, se adaptează repede, dar cel mai important lucru – au acel simț de demnitate. Și acest lucru e foarte important. Cetățenilor din Republica Moldova, o să repet a nu știu câta oară: să se respecte pe ei, că au pentru ce, niciodată să nu permită nimănui să le calce demnitatea în picioare.