VIDEO/ Dosarul „Laundromat”: Episodul Elena Platon – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Dosarul „Laundromat”: Episodul Elena Platon

    VIDEO/ Dosarul „Laundromat”: Episodul Elena Platon
    04 august 2021 | 09:41

    Schema de fraudă, denumită generic „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de „spălare” de bani din istorie, vizează zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din R. Moldova. 

    După mai bine de șapte ani de la pornirea urmăririi penale în dosarul denumit generic „Laundromat”, organizatorii schemei nu au ajuns în fața justiției.

    Deși în ancheta din Federația Rusă care se desfășura în paralel cu cea din R. Moldova a fost finalizată acum un an și s-a lăsat cu mandate de arest pe numele lui Veaceslav Platon și a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, care figurează ca organizatori ai operațiunii, dar și cu condamnarea Elenei Platon, sora controversatului om de afaceri, în R. Moldova dosarul „Laundromat” nu a ajuns la o finalitate. 

    Abia după reținerea surorii lui Platon la Moscova, Procuratura Generală anunța că aceasta este dată în căutare internațională și că pe numele ei se desfășoară urmărirea penală și în R. Moldova. 

    Deși Procuratura Anticorupție (PA), cea care gestionează dosarul, a refuzat să ofere detalii despre ancheta derulată pe numele ei, ZdG a intrat în posesia unei încheieri judecătorești din care aflăm că în dosarul deschis în anul 2014, Elena Platon este învinuită pentru spălare de bani, iar cauza penală a fost conexată la dosarul „Laundromat”.

    În timp ce Viorel Morari, șeful suspendat al PA susține că, la situația 2019, „erau suficiente probe pentru a finaliza urmărirea penală” în dosarul „Laundromat” și că Veaceslav Platon ar figura ca organizator al schemei, cel din urmă susține că nu a fost niciodată audiat în acest sens și că, de fapt, ar fi acționat legal. 

    La sfârșitul lunii mai 2019, autoritățile rusești anunțau despre reținerea Elenei Platon la Moscova pentru implicare în așa numita schemă „Laundromat”, care a stat la baza „spălării” a zeci de miliarde de dolari din băncile din Federația Rusă prin sistemul bancar din R. Moldova în perioada 2010-2014. Sora controversatului om de afaceri Veaceslav Platon era cercetată pentru că ar fi făcut parte dintr-un grup criminal organizat, dar și pentru realizarea operațiilor de transferuri bănești în valută rusească sau străină, pe conturile persoanelor nerezidente, cu folosirea actelor de identitate false, în proporții deosebit de mari. 

    Condamnarea din Federația Rusă

    La distanță de două luni de la reținere, aceasta și-ar fi recunoscut vinovăția în participarea la „spălarea” unui miliard de dolari din Federaţia Rusă, iar în martie curent, Elena Platon a și fost condamnată la 10 ani de închisoare în Rusia, în dosarul „Laundromat”.

    „Din 2013 până în 2014, Elena Platon a fost un membru activ al comunității criminale internaționale, condusă de fratele ei Veaceslav Platon și de un cunoscut politician și om de afaceri Vladimir Plahotniuc din R. Moldova. Împreună cu proprietarii efectivi ai unor bănci rusești, Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin, precum și de către alți complici, acuzatul a efectuat o retragere ilegală din Federația Rusă către state străine de peste 126 miliarde de ruble”, a declarat în martie curent Irina Volk, reprezentantul Ministerului Rus al Afacerilor Interne.

    Ulterior, sora lui Platon a atacat cu apel sentința instanței, însă, deocamdată, procesul nu a ajuns la o finalitate. 

    Învinuirile aduse Elenei Platon în R. Moldova

    Abia după ce au apărut informații despre reținerea Elenei Platon în Federația Rusă, autoritățile de la Chișinău au anunțat că ancheta în privința surorii lui Platon se desfășoară și în R. Moldova și că aceasta este anunțată, de fapt, în căutare internațională. Atunci PA a refuzat să ofere detalii despre cauza penală în care este vizată sora lui Platon, invocând că „datele urmării penale sunt confidențiale”.

    Dintr-o încheie judecătorească în posesia careia a intrat ZdG, aflăm că, în 2017 pe numele Elenei Platon, magistrații au dispus aplicarea mandatului de arest preventiv pentru 30 de zile, ea fiind învinuită de spălare de bani și abuz de putere. Din respectivul document mai aflăm că urmărirea penală în privința surorii lui Platon a fost pornită de către PA la 14 februarie 2014.

    În perioada în care banii de la băncile rusești erau „spălați” prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, Elena Platon deținea funcția de șef al Departamentului Trezorerie de la „Moldindconbank”, instituție financiară prin intermediul căreia s-a și desfășurat întreaga operațiune. Astfel, potrivit procurorilor, „aceasta acționând în calitate de organizator al grupului criminal organizat, condus de către conducătorul organizației criminale, fratele său, Veaceslav Platon, în perioada octombrie 2010 și mai 2014, a coordonat și a dirijat comiterea infracțiunii de spălare de bani și abuz de serviciu alături de alți factori de decizie și angajați din cadrul băncii vizate în schemă”.

    Elena Platon, sora controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, condamnată la Moscova.

    Detalii din dosar

    În document se arată că, Elena Platon acționând atât în calitate de intermediar a lui Veaceslav Platon cât și direct, a încasat, în temeiul mai multor ordonanțe judecătorești, la baza cărora au stat litigii fictive, și încheieri ale mai multor executori judecătorești, mijloace bănești în sumă de circa 22 miliarde de dolari din conturile corespondente ale băncilor din Federația Rusă deținute la „Moldindconbank”, comițând, în calitate de organizator, infracțiunea de spălare de bani în proporții deosebit de mari și abuz de serviciu soldat cu urmări grave, în interesul organizației criminale.

    Mai exact, sora lui Platon, având, potrivit fișei de post, misiunea de a gestiona numerarul în lei moldovenești și valută străină integral pe bancă, a organizat deschiderea centralizată de către mai multe instituții financiare din Federația Rusă a conturilor corespondente LORO (cont de corespondent deschis de o bancă unei alte bănci din țară sau străinătate prin care aceasta din urmă derulează o parte din operațiuni – n.r.), pentru a asigura funcționarea mecanismului de tranzitare a celor 22 de miliarde de dolari prin intermediul „Moldindconbank”. Tot ea, potrivit procurorilor, a dirijat și coordonat identificarea și determinarea mai multor persoane fizice să accepte să semneze contracte fictive de fidejusiune și să le atribuie calitatea de debitori în procedurile de executare.

    Organele de anchetă menționează că „Elena Platon a asigurat împreună cu angajații companiei „Legal Triumf”, care, la fel, acționau în interesul organizației criminale conduse de Platon, modelarea unor tranzacții, în care companiile off-shore gestionate de Veaceslav Platon semnau contracte fictive de împrumut a mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari, împrumuturi care erau garantate de către companii din Federația Rusă și cetățeni ai R. Moldova, numiți fidejusori, infiltrați intenționat pentru a putea atribui competența instanțelor naționale la examinarea cauzelor în caz de litigiu”.

    22 miliarde de dolari, circa 2 500 companii, peste 80 de țări

    Ulterior, se arată în document, pentru a putea încasa mijloace financiare indicate în ordonanțe și încheieri, Elena Platon ar fi ajuns la o înțelegere cu fratele său și cu reprezentanții instituțiilor financiare din Federația Rusă interesați în tranzitarea celor 22 miliarde de dolari și ar fi transmis, periodic, către personalul „Moldindconbank” informații despre sumele de bani care urmau să tranziteze banca prin conturile corespondente, inclusiv necesitatea încasării lor în baza ordonanțelor judecătorești și încheierilor executorilor judecătorești din R. Moldova. 

    În acest mod, prin intermediul angajaților băncii din Moldova, Elena Platon a asigurat încasarea mijloacelor bănești din conturile corespondente ale băncilor rusești în sumă cumulativă de 22 de miliarde de dolari. Conform procurorilor de la Chișinău, banii au ajuns inițial în conturile speciale ale executorilor din R. Moldova, iar ulterior au fost transferați către conturile companiilor nerezidente gestionate de către Veaceslav Platon, de unde au fost transferați în conturile a circa 2 500 companii din peste 80 de țări.

    Dosarul Elenei Platon conexat la dosarul „Laundromat”

    Deși au trecut mai bine de șapte ani de la inițierea cauzei penale, iar autoritățile din Federația Rusă au și condamnat-o, dosarul din R. Moldova în care este vizată Elena Platon nu a ajuns, deocamdată, pe masa magistraților. La solicitarea ZdG, despre etapa la care se află dosarul surorii lui Platon, PA a precizat că „respectiva cauză penală se află la etapa de urmărire penală, fiind conexată la dosarul denumit generic «Laundromat»”.

    Schema de fraudă, denumită generic „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de „spălare” a banilor din istorie, a ajuns în atenția procurorilor anticorupție din R. Moldova în luna februarie 2014. De fapt, PA a inițiat o cauză penală pentru care au servit drept temei tranzacțiile financiare din sistemul bancar autohton din 14 februarie 2014, exact în ziua în care a fost pornită urmărirea penală și pe numele surorii lui Platon.

    Șeful suspendat al PA nu-și amintește despre statutul lui Platon din dosar

    Potrivit lui Viorel Morari, șeful suspendat al PA, care a condus instituția în perioada 2016-2019, la situația anului 2019, în cadrul instituției, în ceea ce privește schemele din „Laundromat”, la faza urmăririi penale, rămăsese dosarul în care sunt vizați angajații „Moldindconbank”, în care figurau „cel puțin opt persoane”.

    „În afară de Elena Platon, mai figurau președinți, vicepreședinți, contabil șef, contabil șef adjunct și un șef de filială din cadrul «Moldindconbank»”, a declarat Morari.

    Întrebat despre cum a fost posibil ca Elena Platon să se eschiveze de răspundere și să plece în Federația Rusă, șeful suspendat al PA susține că „probabil nu s-au întreprins suficiente măsuri” sau că ar fi vorba despre scurgeri de informații.

    „Îmi este greu să spun cum a fost posibil ca persoana să se eschiveze, probabil că nu s-a întreprins la acel moment acțiunile necesare pentru localizarea și reținerea ei. Posibil și în acest dosar au avut loc scurgeri de informații, din care au rezultat că Platon Elena va fi anunțată în căutare sau este căutată de organele de urmărire penală și a reușit să plece, și a plecat în segmentul transnistrean cum afirmă Stoianoglo și minte cu nerușinare”, susține Viorel Morari.

    Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, în funcție în perioada 2016-2019.

    Tot Viorel Morari afirmă că în respectivul dosar, „în calitate de organizator urma să aibă poziția Platon Veaceslav, care, de fapt, controla banca respectivă și datorită căruia a fost posibilă, de fapt, implementarea schemei date” și menționează că „trebuia să i se ofere statut de bănuit, ulterior de învinuit”. În acest context, deși susține că scopul procurorilor era de a identifica organizatorul și instigatorul operațiunii, susține că nu-și amintește despre statutul lui Platon din dosar, la situația din 2019, sau dacă acesta a fost audiat vreodată.

    „Pe dosarul respectiv era important obținerea cererilor de comisie rogatorie din Federația Rusă, asta tot a fost un impediment care nu a permis înaintarea, dacă Platon nu a fost audiat ca bănuit, înseamnă că unul din considerente a fost că nu au fost obținute rezultate din Federația Rusă”, a spus Morari.

    Totodată, șeful suspendat al PA susține că în anul 2019 erau „suficiente probe care ar fi permis procurorilor la acea etapă, finalizarea dosarului și trimiterea lui în instanța de judecată”, iar motivul pentru care acesta nu era transmis în instanță la acel moment ar fi fost „neexecutarea cererilor de comisii rogatorii din Federația Rusă”.

    În circumstanțele în care noi am trimis în instanța de judecată: judecători care au emis cu bună știință hotărâri ilegale, am trimis executori judecătorești care am constatat ilegalitatea acțiunilor lor, am trimis în judecată angajații Băncii Naționale a Moldovei, eu consider că la acea etapă erau suficiente probe pentru a finaliza urmărirea penală”, afirmă șeful suspendat PA.

    Platon, Plahotniuc și Usatîi învinuiți în Federația Rusă

    Dacă în R. Moldova dosarul nu a mai ajuns pe masa judecătorilor, în Federația Rusă, Departamentul de Investigații al Ministerului de Interne rus anunța acum un an, la sfârșitul lunii august 2020, despre finalizarea anchetei „Laundromat”. Potrivit autorităților ruse, în cadrul dosarului penal au fost anchetați opt membri ai comunității criminale internaționale. Aceștia sunt acuzați de retragerea a 500 de miliarde de ruble din Federația Rusă prin tranzacții valutare ilegale.

    Anchetatorii ruși au stabilit în cadrul anchetei preliminare că „în perioada iunie 2013 până la sfârșitul anului 2014, proprietarul băncii moldovenești „Moldindconbank”, Veaceslav Platon, împreună cu fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, precum și Alexander Korkin, care are legături corupte și comerciale în sectorul bancar, au dezvoltat un mecanism pentru retragerea fondurilor clienților din sistemul financiar al Federației Ruse”. Atunci, Platon, Plahotniuc, dar și primarul de Bălți, Renato Usatîi au fost anunțați în căutare internațională, iar instanța i-a arestat în lipsă. 

    Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din R. Moldova.

    Platon părăsește Moldova, Plahotniuc și Usatîi „nu au figurat niciodată în dosarul” de la Chișinău

    În context, șeful suspendat al PA întrebat dacă Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi au figurat în dosarele din R. Moldova care vizează schema „Laundromat”, Morari susține că „nu au figurat niciodată”.

    „Vă pot spune cert că în privința lui Usatîi și Plahotniuc nu au fost careva indici care ar permite a considera că ei au careva imixtiune în schema respectivă. Posibil în Federația Rusă există careva probe sau dovezi că ei ar fi fost persoane interesate. (…) Haideți așa, puteți avea percepția că în cazul lui Plahotniuc, cumva ar fi fost favorizat, pentru că era președintele Partidului Democrat, era la guvernare, dar în cazul lui Usatîi, probabil că nu puteți avea o astfel de percepție, fiindcă Usatîi a fost sub urmărire penală (în alte cauze penale, n.r.)”, a declarat Morari.

    Renato Usatîi, primarul orașului Bălți.

    Deși autoritățile ruse au solicitat autorităților de la Chișinău extrădarea lui Platon în Federația Rusă, în ianuarie 2020, Procuratura Generală (PG) a respins solicitările.

    Totodată, pe parcursul acestui an, organele din Federația Rusă au transmis cereri către PG din Moldova pentru a i se aduce la cunoștință lui Veaceslav Platon învinuirea pentru pretinsele fapte ilegale comise pe teritoriul Rusiei. Într-un răspuns pentru ZdG, Procuratura a precizat că lui Platon nu i-a fost înaintată acuzarea, „deoarece a refuzat să participe la această acțiune, iar legea de procedură penală națională nu prevede instrumente coercitive pentru a-l obliga să facă acest lucru”.

    La solicitarea ZdG privind persoanele care figurează în dosar și învinuire care le sunt aduse, dar și motivele pentru care dosarul nu a fost transmis în instanța de judecată, PA a refuzat să ofere informații, invocând „protecția datelor cu caracter personal”

    PA nu a răspuns deocamdată la solicitarea ZdG cu privire la persoanele care figurează, în prezent, în dosarul denumit generic „Laundromat” și motivele pentru care acesta nu a fost transmis în instanța de judecată.

    PA: „Solicitările D-stră nu pot fi admise, or furnizarea informațiilor de acest gen este restricționată prin prisma art. 212 din Codul de procedură penală, întru evitarea afectării drepturilor și intereselor persoanelor implicate la caz prin prisma principiului prezumției nevinovăției, precum și cele ale desfășurării urmăririi penale, în condițiile Legii nr. 133 «Privind protecția datelor cu caracter personal»”.

    Platon: „Nu este corpul, nu este infracțiunea”

    În perioada în care operațiunea denumită „Laundromat” se desfășura prin intermediul sistemului financiar din R. Moldova, Veaceslav Platon era acționar al băncii „Moldindconbank”. Acesta insistă că tranzacțiile au fost absolut legale, iar dosarul ar fi o comandă politică. 

    „Articolul 243 (din Codul penal R. Moldova, n.r.) vorbește despre „spălarea” banilor ilegali. Până când nu este stabilit faptul că aceste mijloace financiare au o proveniență ilegală este imposibil să tragi pe cineva la răspundere penală. Nu este corpul, nu este infracțiunea, spun anchetatorii”, susține Platon precizând că niciodată nu a fost audiat în cadrul dosarului „Laundromat”.

    Cât despre învinuirile care îi sunt aduse în Federația Rusă, Veaceslav Platon afirmă că acestea nu au „nici o legătură cu „spălarea” banilor” și că ar fi vorba despre o schemă de scoatere a capitalului: Mi se aduc învinuiri că eu, împreună, cu alți tovarăși, am prezentat băncii din Federația Rusă, la implementarea operațiunilor valutare, documente false. Un asemenea articol, în R. Moldova, nu există și în toată lumea nu există. Și pe toți, și pe sora mea, o învinuiesc de același lucru, ceea ce nu reprezintă o infracțiune nicăieri în lume”.

    Totodată despre condamnarea surorii sale la Moscova și faptul că aceasta și-ar fi recunoscut vinovăția în „spălarea” a unui miliard de dolari, Veaceslav Platon susține că: „Sora mea, în „spălarea” banilor, nu și-a recunoscut vina niciodată. Infracțiunea care i se impută în Federația Rusă nu este legată de „spălare” de bani. Cu atât mai mult, i se incriminează o infracțiune care nu reprezintă o infracțiune în întreaga lume”.

    Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon

    După ce în luna iunie, Platon a fost achitat de instanțele naționale în dosarul fraudei bancare în care a fost condamnat anterior la 18 ani de închisoare, la 19 iulie, acesta a părăsit R. Moldova. În legătură cu plecarea sa PG a precizat că „actualmente, nu există vreo lucrare pendinte în care se impunea necesitatea aplicării față de cetățeanul Platon, a vreunei măsuri preventive”.

    Luni, 2 august curent, PA solicita arestarea și anunțarea în căutare a controversatului om de afacere Veaceslav Platon, în legătură cu neprezentarea inculpatului la ședința de judecată, în speța vizând rejudecarea dosarului în care este acuzat de „corupere activă” și „escrocherie”. Magistrații Judecătoriei Chișinău însă au întrerup până la data de 12 august ședința în care urma să se decidă asupra mandatului de arest, oferindu-i astfel termen lui Platon să revină în R. Moldova și să se prezinte în instanța de judecată.

    Judecătorii din „Laundromat”

    În septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul „spălării” a aproximativ 20 de miliarde de dolari. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea a reușit să plece din R. Moldova. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la început de februarie 2017. În acele dosare ei sunt învinuiți de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, tot în dosarul „Laundromat”.

    În octombrie 2020, cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au revenit, oficial, în funcții, după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție i-au scos de sub urmărire penală, într-un alt dosar în care erau învinuiți de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii. În continuarea, cei cinci judecători, împreună cu ceilalți foști magistrați sunt judecați în dosarele penale deschise în septembrie 2016 și care se află de aproape patru ani pe rolul Judecătoriei Chișinău. 

    Între timp, doi dintre magistrații vizați în respectivele dosare au fost recunoscuți vinovați de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, însă au fost eliberați de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripţiei de tragere la răspundere penală. Totodată, la 2 martie curent, unul dintre magistrați a fost achitat, pe motiv că instanța a ajuns la concluzia că fapta judecătorului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

    Ghenadie Bîrnaz, judecătorul achitat în dosarul „Laundromat”.
    Foto: Curaj TV

    În lunile aprilie, mai și iunie, în opt dintre cele 11 dosare ale magistraților rămase pe rolul instanței, avocații au depus cereri de recuzare a completelor care le examinau de aproape patru ani. Totodată, cel puțin trei dintre judecători cercetați penal vizavi de schema „Laundromat” au acționat în judecată statul și cer despăgubiri, dar și salariul restant pentru perioada în care au fost suspendați din funcție.

    „Vinovat de ce s-a întâmplat în R. Moldova, sunt însăși instituțiile statului”

    Așa cum au dezvăluit mai multe anchete jurnalistice, dar și după cum arată ultimul raport al unei comisii parlamentare de anchetă care și-a propus elucidarea circumstanțelor care au dus la „spălarea” banilor prin schema „Laundromat”, în anii 2010-2014, în baza a 36 de ordonanțe judecătorești, din conturile corespondente ale 20 de bănci din Federația Rusă deținute la „Moldindconbank”, cinci executori judecătorești din R. Moldova au încasat forțat aproximativ 22 de miliarde de dolari, pe care ulterior le-au transferat în conturile curente ale 20 de companii off-shore deschise la „Moldindconbank” și „Trasta Komercbank” din Letonia. Ulterior, mijloacele financiare au fost transferate către persoane fizice și juridice cu conturi deschise în bănci comerciale din aproape 60 de state.

    Inga Grigoriu, fosta deputată a fracțiunii Platformei Demnitate și Adevăr și președinta Comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea tuturor circumstanțelor spălărilor de bani prin „Laundromat”, susține că derularea operațiunii a fost posibilă datorită modificării cadrului legal în particular pentru această schemă și că instituțiile statului cunoșteau despre cele întâmplate, dar și despre implementatorii acesteia. 

    Inga Grigoriu, fosta deputată a fracțiunii Platformei Demnitate și Adevăr și președinta Comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea tuturor circumstanțelor spălărilor de bani prin „Laundromat”.

    „Deci vinovat de ce s-a întâmplat în R. Moldova, sunt însăși instituțiile statului, iar autorii schemei, noi îi cunoaștem. Am întrebat câteva instituții, luând simplu, câteva companii offshore prin intermediul cărora se întâmpla această schemă, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Procuratura la modul general, am întrebat ce persoane expuse politic au stabilit instituțiile că au atribuție la aceste companii înregistrate în offshore. Am primit răspunsuri care nu sunt cu parafă secretă – Platon, Plahotniuc, Șor, Chiril Lucinschi, Usatîi”, a declarat președinta Comisiei.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Autoritățile din Sănătate anunță 15 decese și 1 371 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății anunță că miercuri, 22 septembrie, au fost înregistrate 15 decese și 1 371 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, 21 cazuri asociate cu contact în afara țării:…
    Autoritățile din Sănătate anunță 15 decese și 1 371 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore

    CNESP: Accesul în unități HoReCa și evenimente festive în localitățile aflate sub cod roșu va fi permis doar cu certificatul COVID-19 sau rezultatul negativ al testului

    Măsurile de sănătate publică pentru gestionarea pandemiei COVID-19 vor fi aplicate diferențiat, în funcție de rata de infectare în fiecare localitate în parte. Asttfel, de la 1 octombrie în localitățile af…
    CNESP: Accesul în unități HoReCa și evenimente festive în localitățile aflate sub cod roșu va fi permis doar cu certificatul COVID-19 sau rezultatul negativ al testului

    România începe vaccinarea populației împotriva COVID-19 cu a treia doză, din 28 septembrie

    Vaccinarea cu doza a treia începe în 28 septembrie în România, a anunțat premierul român Florin Cîțu. Sunt eligibili toți cei care au făcut a doua doză în urmă cu cel puțin 6 luni, scrie presa de peste Prut. „A…
    România începe vaccinarea populației împotriva COVID-19 cu a treia doză, din 28 septembrie

    DOC/ Persoanele fizice din R. Moldova ar putea cumpăra direct valori mobiliare de stat. Proiectul de hotărâre, aprobat de Guvern

    Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 22 septembrie, Conceptul Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în R. Moldova. Programul prevede cr…
    DOC/ Persoanele fizice din R. Moldova ar putea cumpăra direct valori mobiliare de stat. Proiectul de hotărâre, aprobat de Guvern