• VIDEO/ Un an fără Plahotniuc: Acuzații vs dosare fără finalitate

    VIDEO/ Un an fără Plahotniuc: Acuzații vs dosare fără finalitate
    vizualizări
    14 iunie 2020 | 08:38

    La un an după ce Vladimir Plahotniuc, cel despre care s-a spus că a controlat prin șantaj și teroare R. Moldova între anii 2016 și 2019, a fugit din țară, niciun dosar penal deschis pe numele acestuia nu are finalitate.

    Nici anturajul acestuia, acuzat, la rându-i, de implicare în diverse scheme ilegale, nu a fost deranjat în această perioadă. Finul său de cununie construiește un nou partid care devine, pe zi ce trece, tot mai influent în Legislativ, iar „borsetka” Constantin Botnari nu figurează, nici la un an de la plecarea lui Plahotniuc, în vreo cauză penală. 

    Politicienii, cei care promiteau anterior că Plahotniuc va sta la închisoare după ce ei vor veni la guvernare, vin cu diverse scuze și acuzații pentru a explica impunitatea lui Plahotniuc.

    Vladimir Plahotniuc a apărut în lumina reflectoarelor atunci când a fost inclus, pe ultima sută de metri, în lista de candidați ai Partidului Democrat din Moldova (PDM) la alegerile parlamentare din 2010. A ajuns direct pe locul doi în listă, după președintele partidului, fostul comunist Marian Lupu. Până atunci, Plahotniuc era un personaj misterios, despre care se spunea că a făcut afaceri din umbră, fiind sub adăpostul umbrelei guvernării comuniste din perioada 2001-2009. 

    Acuzațiile „istorice” la adresa lui Plahotniuc

    Din 2010 și până la fuga acestuia din R. Moldova, în iunie 2019, în adresa lui Plahotniuc au fost lansate diverse acuzații din partea diferitor actori, dar fără ca acestea să se regăsească în vreo anchetă judiciară. În august 2010, Sergiu Mocanu, fost consilier al președintelui Voronin, apărea într-o conferință de presă alături de directorul magazinului „Gemenii”, directorul „Carmez”, ex-directorul „Franzeluţa”, dar și de foştii acţionari ai „Victoriabank”, Victor şi Viorel Ţopa. Toți declarau că au avut de suferit în urma „atacurilor raider” ale lui Plahotniuc şi ale judecătorilor pe care acesta i-ar fi corupt. 

    În ianuarie 2011, s-a aflat că Plahotniuc are identitate dublă, având acte românești în care apărea cu numele de Vlad Ulinici, iar câteva luni mai târziu premierul de atunci, Vlad Filat, îl acuza pe Plahotniuc că „pune mâna pe averile agonisite de alții prin muncă”. Despre implicarea lui Plahotniuc în preluări de afaceri a vorbit și Oleg Voronin, fiul fostului președinte comunist. „Unde sunt toate acele afaceri pe care le-aş fi luat cu forţa până în 2009? Toate sunt la Plahotniuc. El este cel care a pus mâna pe toate, într-o manieră specifică lui”, declara Voronin jr. în cadrul unui interviu din decembrie 2012.

    În paralel, despre Plahotniuc se spunea că a fost și beneficiarul mai multor privatizări care au adus statului prejudicii de milioane. Hotelul Codru, hotelul Național, cafeneaua Guguță sau insulele din parcul „La izvor” sunt doar câteva dintre bunurile statului intrate în gestiunea firmelor controlate de Plahotniuc.

    Vladimir Plahotniuc a fost președinte al PDM din decembrie 2016 până în iunie 2019

    În octombrie 2015, în ziua în care lui Filat urma să-i fie ridicată imunitatea parlamentară și să fie reținut, acesta îl acuza pe Plahotniuc de „acapararea instituțiilor de stat” și de crearea unui „sistem odios”.

    Plahotniuc a mai fost acuzat de atacuri raider și preluări de bănci, dar și de faptul că firme afiliate lui și anturajului său obțineau, anual, milioane de euro de la instituții ale statului precum Metalferos sau Moldtelecom.

    Învinuit că deținea o videotecă cu imagini compromițătoare

    În vara anului 2019, după evadarea lui Plahotniuc și cu câteva luni înainte ca Filat să fie eliberat din închisoare, acesta declara că Plahotniuc a fost și beneficiarul final al concesionării aeroportului, iar Șor a fost „doar o interfață”. De-a lungul anilor, Plahotniuc a mai fost acuzat public că și-ar fi subordonat judecătorii și procurorii, iar paralel cu instituțiile statului pe care le controla politic în anii 2016-2019 și-ar fi creat SRL-uri care aveau capacitatea de a intercepta convorbirile telefonice ale persoanelor publice sau de a-i filma pe aceștia în ipostaze intime, pentru ca ulterior să-i șantajeze. 

    S-a vorbit chiar că Plahotniuc ar deține o întreagă videotecă cu asemenea imagini video, iar acestea l-ar fi ajutat să se mențină la putere. După, dar și înainte de schimbarea guvernării din iunie 2019, mai mulți politicieni, printre care și președintele Igor Dodon, au declarat că Plahotniuc urmează să stea la închisoare și să răspundă pentru faptele comise. 

    Guvernul PDM condus de Pavel Filip a fost înlăturat de la putere pe 8 iunie 2019, odattă cu învestirea noului guvern în frunte cu Maia Sandu

    Primul dosar penal cu Plahotniuc: uzurparea puterii în stat

    Doar că, după ce Vladimir Plahotniuc a pierdut puterea politică, acesta a plecat din țară, ulterior fiind localizat în SUA. În ultimul an, doar unele acuzații în adresa acestuia și a anturajului său s-au lăsat și cu dosare penale. Nici unul dintre ele însă nu are încă o finalitate, toate fiind la faza urmăririi penale. 

    Primul dosar în care Vladimir Plahotniuc și anturajul său au ajuns să figureze a fost inițiat în august 2019, după ce Dumitru Robu, proaspăt instalat atunci în funcția de procuror general interimar, a dispus, prin ordonanță, începerea urmăririi penale pe faptul uzurpării puterii în stat, în perioada 7–14 iunie 2019, de către PDM, partid aflat atunci la guvernare. Dosarul a fost inițiat în urma unei plângeri depuse de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă care a reclamat faptul că „Plahotniuc Vladimir a acționat în vederea accederii sale la putere și de menținere a sa și a Guvernului aservit, la putere, dispunând prin intermediul judecătorilor Curții Constituționale dizolvarea Parlamentului, continuarea împuternicirilor Guvernului condus de Filip Pavel, în pofida expirării împuternicirilor acestuia, neadmiterea intrării în atribuții a Guvernului condus de Maia Sandu”.

    Pe parcursul ultimul an, despre acest dosar s-a spus că ar putea fi clasat, după ce au fost audiate peste 400 de persoane. Totuși, conform informațiilor oferite de reprezentanții Procuraturii Generale (PG), urmărirea penală în acest dosar continuă, nefiind luată încă o decizie. 

    Dosarele privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari

    Au urmat alte două dosare penale, conexate pe parcurs. Pe 23 septembrie 2019, Procuratura Anticorupție (PA) a dispus începerea urmăririi penale în temeiul bănuielii privind săvârşirea infracţiunii pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari.

    Potrivit materialelor cauzei, pe parcursul anilor 2013-2015, Vladimir Plahotniuc a înființat, prin intermediul unor persoane interpuse, mai multe companii rezidente și nerezidente, prin intermediul cărora a organizat circulația mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari – circa 18 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro, mijloace financiare ilicite obținute din creditele bancare neperformante acordate de către Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. 

    Într-un alt dosar, procurorii au stabilit că, în anii 2013-2014, de la Tukumaan Limited, companie al cărui beneficiar era Vladimir Plahotniuc și care ar fi primit bani de la companii implicate în „Laundromat”, au fost efectuate plăți de peste 10 milioane de dolari către firme afiliate lui Plahotniuc, dar și către soția acestuia, Oxana Childescu. 

    Deși atunci a fost reținut și un complice, dosarul așa și nu are o finalitate, iar complicele a fost eliberat din arest. În baza acestor acuzații, în octombrie 2019, pe numele lui Vladimir Plahotniuc a fost eliberat un mandat de arestare în lipsă pentru 30 de zile, el fiind anunțat în căutare internațională.

    „Dosarul este în procedură. Complicele reținut atunci are, în continuare, statut de învinuit. Din decembrie 2019 este în libertate”, ne-a comunicat Serghei Gavajuc, șeful interimar al PA. 

    Ulterior, a fost aplicat sechestru pe capitalul social al câtorva companii afiliate lui Plahotniuc, în dosarul penal pentru spălare de bani: „Bass Systems”, „BB-Dializa” și „GMG Production”. Între timp, în luna februarie 2020, sechestrul a fost scos de pe capitalul social al companiei „Bass Systems”, despre care procurorii afirmau în luna octombrie că avea legături cu Plahotniuc. 

    Sediul televiziunilor lui Plahotniuc din strada Ghiocelor

    Pașaport cu o altă identitate și percheziții la Metalferos

    La 29 octombrie 2019, PA anunța că a pornit o cauză penală pe faptul obținerii de către fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, a celui de-al doilea pașaport al R. Moldova, cu o altă identitate. „Cauza penală a fost pornită în baza infracțiunii de abuz de serviciu, comis în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale”, anunța PG în noiembrie 2019. Dosarul se află încă la faza urmăririi penale.

    În decembrie 2019, procurorii anticorupție au efectuat percheziții și la Metalferos, societate pe acțiuni deținută de stat despre care, de-a lungul anilor, s-a menționat că era controlată de Plahotniuc. Serghei Gavajuc, șeful interimar al PA, ne-a anunțat că în acel dosar continuă urmărirea penală, dar că Plahotniuc nu are nicio calitate procesuală. 

    Ultimul dosar: Ar fi beneficiat de 100 de milioane de dolari din frauda bancară

    În mai 2020, procurorul general, Alexandr Stoianolgo, a anunțat că Vladimir Plahotniuc figurează într-o altă cauză penală, spunând că acesta este unul dintre principalii beneficiari ai „furtului miliardului”, fiind deja depistată urma a 100 de milioane de dolari.

    Alexandr Stoianoglo

    Stoianoglo a declarat că PG dispune „de probe incontestabile care indică că anume cetățeanul Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul grupului Șor, acoperite în consecință din mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei. Suma a fost direcționată spre procurarea pachetului de acțiuni al unei bănci, clădirii companiei de asigurări ASITO, Casa Modei și hotelul „Național”. De asemenea, banii primiți din creditele de la BEM erau utilizați de Plahotniuc în scopuri personale sau de către companiile afiliate acestuia pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul acestuia”.

    Astfel, a fost emisă o ordonanță de punere sub învinuire pentru 3 capete de acuzare: crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

    La scurt timp, Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana a admis doar unul dintre cele șase demersuri depuse de procurori și a dispus aplicarea sechestrului pe 10 imobile afiliate lui Plahotniuc: 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din R. Moldova, estimate la circa 33 de milioane lei.

    Celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă, înregistrate în Elveția, precum și 4 autoturisme înregistrate în R. Moldova, în valoare de 7,7 milioane de euro, au fost respinse. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, care a menținut decizia primei instanțe. 

    Averea lui Plahotniuc de sub sechestru. Fostul sediu al PDM — da, Casa Albă — ba

    Deși recent au fost aplicate sechestre pe 10 imobile deținute de Plahotniuc, o mare parte din averea oligarhului a fost protejată încă înainte ca acesta să plece din țară. Mai multe imobile înregistrate pe companii care ulterior au ajuns să figureze în dosare penale au fost înstrăinate până în iunie 2019: sediul Global Business Center, sediul companiei de pază Argus-S sau clădirea fostei cafenele Guguță.

    Clădirea GBC de pe bd. Dimitrie Cantemir a fost mai mulți ani sediul lui Plahotniuc și al firmelor sale

    În ultimul an au fost aplicate sechestre pe mai multe proprietăți deținute de firme afiliate lui Plahotniuc, doar că lucrurile nu au evoluat spre confiscări, pentru că dosarele nu au ajuns încă în instanța de judecată.

    Primele sechestre pe bunurile atribuite lui Plahotniuc au fost aplicate în iunie 2019, la două săptămâni de la plecarea acestuia din țară. Au fost vizate sediile televiziunilor lui Plahotniuc din str. Ghioceilor, dar și hotelul Nobil din centrul Capitalei.

    În noiembrie 2019 a fost pus sub sechestru și fostul sediu al PDM din str. Armenească, înscris oficial pe numele firmei Constar Invest, fondată de un offshore din Belize.

    Fostul sediu al Partidului Democrat din Moldova

    Printr-o ordonanță emisă pe 26 mai 2020 de către un ofițer de urmărire penală din cadrul CNA a fost dispusă punerea sub sechestru a mai multor apartamente și spații nelocative deținute de familia lui Vladimir Plahotniuc într-un bloc de pe str. Bulgară. Unele dintre ele sunt înscrise pe numele Oxanei Childescu, soția lui Plahotniuc.

    În același bloc deține un apartament de 234,8 mp și un spațiu nelocativ de 134,6 mp și Andrian Candu. Conform informațiilor cadastrale, Candu a cumpărat imobilele de la nașul său, Vladimir Plahotniuc, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la 21 iunie 2019, adică la doar câteva zile după ce Plahotniuc a părăsit R. Moldova și cu doar o săptămână înainte ca autoritățile să înceapă să pună sechestre pe bunurile lui Plahotniuc. Astfel, aceste bunuri au fost „salvate” de sechestru, fiind acum în proprietatea lui Andrian Candu fără a avea vreo interdicție. 

    Blocul din str. Bulgară în care familia lui Plahotniuc deține mai multe apartamente și spații nelocative

    Alte bunuri imobile de valoare care-i erau atribuite lui Plahotniuc, cum ar fi așa-numita „Casă Albă” din apropierea lacului „Valea Morilor”, nu au fost puse sub sechestru. Între timp, Iurii Luncașu, un apropiat al lui Plahotniuc și cel care reprezenta în R. Moldova firma care deține „Casa Albă”, a fost găsit împușcat în august 2019.

    Finul și-a făcut mișcare politică, adunând deja 13 deputați

    După ce Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova, ulterior fiind localizat în SUA, nici oamenii din anturajul acestuia nu au avut de suferit. Finul său de cununie, Andrian Candu, și-a făcut „mișcare politică”, iar fracțiunea „Pro Moldova” numără deja 13 deputați preluați de la PDM. 

    Solicitați de ZdG, reprezentanții PG ne-au comunicat că instituția „nu are în gestiune vreun dosar pe numele lui Andrian Candu”. Nici Constantin Botnari, poreclit „borsetka” lui Plahotniuc, nu a fost deranjat. Deși inițial a părăsit R. Moldova, acesta ulterior a revenit, iar numele acestuia nu figurează în cauzele penale instrumentate de PG. Vladimir Andronachi, un alt personaj care a fost în anturajul lui Plahotniuc, este, în continuare, deputat în Parlamentul R. Moldova. Acesta face parte din PDM, formațiune care sprijină guvernul Chicu, propus de către președintele Igor Dodon. 

    PG: Este foarte important ca procurorii să administreze probe pertinente și concludente

    „Toate dosarele în care este vizat Vladimir Plahotniuc sunt în derulare, acțiunile de urmărire penală fiind în plină desfășurare. Având în vedere complexitatea acestora, este foarte important ca procurorii să administreze probe pertinente și concludente, să se acționeze într-o manieră profesionistă, astfel încât să nu se admită erori procesuale, iar dosarele să fie expediate în judecată cu probe incontestabile, care să arate clar vina lui”, se precizează într-o reacție a PG.

    Politicienii răspund: De ce niciun dosar pe numele lui Vladimir Plahotniuc nu este în judecată, la un an după ce acesta a plecat din R. Moldova

    „Igor Dodon este ultima persoană care este interesată ca Vlad Plahotniuc să fie întors în cătușe în R. Moldova”

    Alexandru Slusari, președintele fracțiunii parlamentare Platforma DA:

    „Igor Dodon este ultima persoană care este interesată ca Vlad Plahotniuc să fie întors în cătușe în R. Moldova. În cadrul unui proces deschis, obiectiv, public față de Vlad Plahotniuc, cred că peste câteva luni lângă dânsul, pe banca acuzaților, ar apărea și Igor Dodon. Eu cred că dacă nu era poziția lui Dodon și intervenția lui în sistemul de justiție, deja la începutul anului 2020, măcar un dosar pe numele lui Plahotniuc ar fi fost trimis în judecată. Cel puțin linia procurorului interimar era aceasta, dar pe urmă s-a început acest proces de intervenție a lui Igor Dodon în actul de justiție. Acum avem aceeași linie, dar cu întârziere, iar asta este un fel de conjunctură, acum este lupta aceasta mortală între ei (Vlad Plahotniuc și Igor Dodon, n.r.). Și dacă mâine-poimâine s-ar înțelege, mă tem că iarăși totul va fi stopat” susține Alexandru Slusari.

    „Cei din Procuratură și justiție sunt foarte atenți la schimbările din societate” 

    Igor Grosu, președintele fracțiunii PAS:

    „Asta ar fi problema cardinală, sistemică. Nu avem justiție, de aceea și lucrurile tărăgănează. Apetitul din partea politicului de a se implica în justiție este o ispită care ne joacă festa. Dodon, bunăoară, asta și-a propus, și-a dorit foarte mult să-și tragă un sistem judecătoresc, niște procurori care să-i fie servili lui. Acum, cei din Procuratură și justiție sunt foarte atenți la schimbările din societate. Dânșii, cei care sunt bine intenționați, la fel, așteaptă niște semnale clare din partea politicului, de felul: „Stimați judecători, stimați procurori, făceți-vă meseria, noi nu intervenim în domeniul vostru. Lăsăm practica justiției la telefon”, pentru că sunt oameni inteligenți și înțeleg foarte bine care sunt riscurile, mai ales când nu este o guvernare predictibilă. Toate acestea influențează ceea ce numim noi produsul justiției, o justiție corectă, și tragerea la răspundere a protagoniștilor, a ceea ce numim noi furtul miliardului, laundromat și alte mari catastrofe financiare, politice pentru R. Moldova”, afirmă Igor Grosu.

    „La toate nivelele sunt oameni credincioși lui Plahotniuc”

    Corneliu Furculiță, președintele fracțiunii parlamentare PSRM:

    Corneliu Furculiţă

    „În tot sistemul, inclusiv în Procuratură, au fost infiltrați oameni care erau credincioși lui Plahotniuc, care erau plătiți, care îndeplineau ceea ce li se punea în sarcină, inclusiv cu procurorul general. Chiar dacă regimul a fost detronat, ceea ce a fost clădit cărămidă cu cărămidă a rămas pe loc. Astăzi este foarte complicat ca Procuratura să finalizeze unele dosare și să le prezinte în judecată, fiindcă la toate nivelele sunt oameni credincioși lui Plahotniuc, implicați și ei nemijlocit în acele scheme, activități sau inactivități. Există și rezistență pe interior, pentru că dacă e să investighezi sau să ridici acele materiale, unii procurori vor trebui și ei să răspundă. De aceea și merge atât de complicat, dar să sperăm că, totuși, sistemul se va însănătoși, vom avea și procurori care vor avea tăria de caracter și curajul să pornească și să ducă la o finalitate și în instanță un dosar. Eu sper că odată și odată, în țara asta va fi dreptate și justiție”, afirmă deputatul.

    Ce spun experții

    „La noi sunt duse la sfârșit logic doar dosarele de furturi mici”

    Galina Bostan, directoarea executivă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției:

    „Dacă instituțiile de stat ar fi lucrat așa cum ar fi trebuit să lucreze, în primul rând, noi nici nu am fi ajuns în situația în care am fost cu un an în urmă. Dar să admitem că, totuși, am ajuns în această situație, dacă instituțiile de stat ar fi lucrat în interesul public, în mod normal, noi deja trebuia să revenim la ceea ce înseamnă normal. Dar atâta timp cât la noi instituțiile publice nu-și justifică existența, din acest motiv noi nu avem nimic și eu presupun că și în timpul apropiat nu vom avea. Eu aș vrea să cred că dosarele vor fi duse la un sfârșit logic, dar cu părere de rău, la noi, sunt duse la un sfârșit logic doar dosarele de furturi mici. Iată o biată bătrână care a vândut trei legături de verdețuri în piața X sau Y, acestea da, sunt duse la bun sfârșit, dar în rest, nu prea. Mi-aș fi dorit să greșesc și să nu am dreptate, dar mă tem că așa se va întâmpla”, susține Galina Bostan.

    „Era normal să estimăm că investigația dată va dura nu două sau patru luni”

    Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova:

    „Având în vedere că acuzațiile care i se aduc sunt destul de complexe, iar dumnealui nu este în țară, în timp ce de la pretinsele evenimente privind frauda bancară s-au scurs peste șase ani de zile, eu cred că era normal să estimăm că investigația dată va dura nu două sau patru luni, chiar poate mult mai mult, dacă se dorește într-adevăr o investigație pe bune”, afirmă acesta.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Vacanțe fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. Proiectul înregistrat de Platforma DA

    Deputații Platformei DA solicită vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. O astfel de inițiativă legislativă a fost prezentată luni, 13 iulie, de către vicepreședintele Parlamentului și al Plat…
    Vacanțe fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. Proiectul înregistrat de Platforma DA

    Anunțul Ambasadei României în R. Moldova în legătură cu activitatea Secției Consulare la Chișinău

    Începând cu data de 18 mai 2020, Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău și-a reluat activitatea de lucru cu publicul pentru eliberarea documentelor de călătorie (pașapoarte) și a documentelor de star…
    Anunțul Ambasadei României în R. Moldova în legătură cu activitatea Secției Consulare la Chișinău

    Alte șapte persoane au decedat din cauza infecției cu Covid-19. Detalii despre victime

    Alte șapte persoane au pierdut lupta pentru viață din cauza infecției cu noul coronavirus. Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale victimele sunt două femei și cin…
    Alte șapte persoane au decedat din cauza infecției cu Covid-19. Detalii despre victime

    DOC/ Reprezentanții diasporei din SUA și Canada vin cu sugestii pentru amplasarea sectiilor de vot și cer ca președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare să poată fi și persoane din diasporă

    Reprezentanții diasporei din SUA și Canada anunță că au trimis un demers către CEC, Ministerul de Externe de la Chișinău și alte instituții responsabile de buna desfășurare a alegerilor, privitor la numărul opt…
    DOC/ Reprezentanții diasporei din SUA și Canada vin cu sugestii pentru amplasarea sectiilor de vot și cer ca președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare să poată fi și persoane din diasporă

    Autoritățile anunță numărul cazurilor noi de infecție cu COVID-19 înregistrate în R. Moldova în ultimele 24 de ore

    Alte 57 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate luni, 13 iulie, în R. Moldova, dintre care 2 în regiunea transnistreană. Toate cazurile sunt cu transmitere locală, anunță Ministerul Sănătății. Ac…
    Autoritățile anunță numărul cazurilor noi de infecție cu COVID-19 înregistrate în R. Moldova în ultimele 24 de ore

    Platforma DA așteaptă decizia PAS în legătură cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a declarat luni, 13 iulie, că fracțiunea parlamentară a Platformei DA așteaptă, până marți, decizia Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în legătură cu sem…
    Platforma DA așteaptă decizia PAS în legătură cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu