Testul integrității pentru funcția de șef al IGP: Case, mașini, donații și dosare

Dintre cei șase candidați la funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției, doi locuiesc în case la sol, care valorează câteva milioane de lei. Unul dintre aceștia are statut de bănuit în cadrul unui dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupție. Un alt pretendent este finul de cununie al fostului șef adjunct al instituției, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta și-a procurat, în urma unui contract de investiții, un apartament de 115 m.p. în Chișinău, iar în ultimii doi ani a obținut donații de 140 mii de lei, iar la cumetrie nu mai puțin de 15 mii de euro. Majoritatea candidaților la funcția de șef al IGP indică în declarațiile lor de avere și interese că ar fi vândut sau cumpărat în ultimii ani automobile cu prețuri sub cele de piață.

Șase candidați au fost admiși la concursul pentru suplinirea funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Aceștia sunt Fredolin Lecari, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), Ivan Cebotaru, șef al Direcției de Poliție a autonomiei Găgăuze, Viorel Cernăuțeanu, șef al Direcţiei juridice a IGP, Dumitru Cebotari, șef adjunct al Inspectoratului de Poliţie Bălți, Lilian Levandovschi, șeful Centrului pentru combaterea traficului de persoane și Vladimir Negura, șef al Direcției relații internaționale și asistență externă din cadrul IGP. Cei șase pretendenți la șefia IGP urmează să participe la proba scrisă din cadrul concursului, care va avea loc la 9 iulie, iar ulterior, la interviu.

Până vor trece testele din concurs, ZdG a făcut o radiografie a averii și a trecutului acestora, încărcat de litigii, iar într-un caz, și cu un dosar penal.

Lecari: funcții importante și avere modestă

Fredolin Lecari, este șef al IGPF din 28 septembrie 2016. Acesta și-a început cariera în 2002, fiind anchetator penal interimar pentru cazuri excepţionale al Inspectoratului de Poliţie Chişinău. După un an. în acest fotoliu și alți doi ani drept inspector de sector în Chișinău, Lecari ajunge specialist principal în cadrul Direcției relații internaționale și integrare europeană a MAI. Peste alți doi ani, în 2008, preia șefia Direcției respective, iar în 2013 este numit șef al Centrului cooperare polițienească internațională al IGP, funcție pe care o exercită până la numirea în fruntea Poliției de Frontieră. Din 2017, Lecari este membru al Comitetului Executiv al INTERPOL, delegat pentru Europa.

Fredolin Lecari

Pe parcursul carierei sale în structurile de stat, potrivit actelor oficiale, Fredolin Lecari a reușit să achiziționeze o mașină, două apartamente și două terenuri agricole. În 2018, potrivit actului de avere și interese depus la ANI, Fredolin Lecari, fiind la șefia Poliției de Frontieră, a fost remunerat cu un salariu mediu lunar de 19,4 mii de lei. 300 de mii de lei i-ar fi încasat din vânzarea unui automobil de model Volkswagen, fabricat în 2013, pe care îl conducea din 2015. Respectiv, la început de 2019, în momentul depunerii declarației, Fredolin Lecari nu avea în garaj decât un Volkswagen fabricat în 1983.

La capitolul imobile, pretendentul la șefia IGP indică două apartamente: unul de 98,6 m.p., obținut în 2005 în baza unui contract de investiții, care ar avea o valoare cadastrală de 611 mii de lei, și altul, de 36,4 m.p., care ar valora 86 de mii de lei, achiziționat în 2015. Din 2008, Lecari deține două terenuri agricole cu suprafața totală de 0,22 hectare, pentru care a plătit 20 de mii de lei. Acesta nu a indicat însă terenurile decât în declarația de avere pentru 2014. Din 2017, Lecari declară că familia sa deține o cotă parte de 30% la SRL „Tricost Textil”, fondată în 2004, care are printre genuri de activitate nelicențiate comerțul îmbrăcămintei, încălțămintei și accesoriilor. În ultimii doi ani, polițistul nu indică vreun venit din activitatea SRL-ului.

Numirea la INTERPOL, urmată de acuzații

Pe parcursul ultimilor ani de activitate, Fredolin Lecari era acuzat că ar fi „omul lui Plahotniuc”. În februarie 2018, prestigioasa publicație germană „Der Spiegel” a publicat un articol în care dezvăluia detalii din culisele intrării lui Fredolin Lecari în componența conducerii Interpolului. Potrivit publicației, în cadrul reuniunii celei de-a 86-a Adunări Generale a Interpolului de la Beijing (26-29 septembrie 2017), delegația R. Moldova a organizat o recepție care ar fi fost „udată” de o cantitate impresionantă de vin, vodcă și coniac moldovenesc.

De la Chișinău, marfa ar fi fost transportată de companii aeriene din Turcia, sub acoperirea poștei diplomatice. „Der Spiegel” scria atunci că Lecari ar fi reprezentantul „oligarhului Plahotniuc, care controlează economia și conducerea R. Moldova, și despre care se spune că are legături cu lumea criminală”. Pentru mold-street.com, Fredolin Lecari a declarat că este vorba despre un articol scris la comandă și că „totul e cusut cu ața albă!”.


Fredolin Lecari

În perioada în care Fredolin Lecari conduce IGPF, fratele acestuia, Eduard Lecari, care anterior deținea funcția de ofițer de investigații în cadrul Direcției Regionale Vest a Departamentului Poliției de Frontieră, a fost promovat în fotoliul de șef al serviciului investigații speciale al Secției investigații speciale și analiză de risc din cadrul Direcției Regionale Nord. Apelat, Fredolin Lecari nu a răspuns la telefon. I-am expediat un mesaj în care solicităm precizări referitoare la influența sa asupra ascensiunii în carieră a fratelui și dacă el este cel care a semnat ordinul de numire în funcție.

Fredolin Lecari ne-a răspuns, tot prin mesaj: Totul ce este în limitele legii. Eduard L. activează în Poliția de Frontieră din 29.08.2013, este absolvent al cursurilor de management, etc. Vă rog să adresați o solicitare pentru a evita interpretări la subiectul dat”.

Cebotaru: 25 de ani de carieră, două case și un apartament

Cu o experiență de peste 25 de ani în sistemul polițienesc, Ivan Cebotaru este șef al Direcției de poliție din UTA Găgăuzia din martie 2017, când a fost numit în funcție de ex-ministrul de Interne, Alexandru Jizdan. Cebotaru și-a început cariera în 1993, fiind inspector al Poliției criminale din Cantemir. În patru ani, acesta a ajuns șef al Departamentului poliției criminale din cadrul Comisariatului raional al poliției din Comrat, iar peste alți doi ani – inspector în cadrul Departamentului de combatere a infracțiunilor economice al Direcției Generale a Poliției Criminale din cadrul MAI.

Ivan Cebotaru: foto: nokta.md

După, acesta a succedat mai multe funcții în cadrul Direcției Generale a Poliției Criminale, iar în 2007 a devenit comisar de Cantemir. Ivan Cebotaru a mai ocupat funcțiile de comisar al raionului Cahul și al raionului Bender. Timp de trei ani, 2013-2016, acesta a ocupat postul de șef al Inspectoratului de Poliție Bender. La șefia Direcției de poliție din UTA Găgăuzia, Cebotaru a ajuns după ce, mai bine de un an, a fost șef-adjunct al acestei structuri.

Potrivit ultimei declarații de avere și interese depuse la ANI, în 2018, Cebotaru a avut un salariu mediu lunar de 12,3 mii de lei. Totodată, pe parcursul anului 2018, acesta a avut și o pensie de aproximativ 9,4 mii de lei pe lună.

Familia șefului Direcției de poliție din Găgăuzia deține în proprietate două case și un apartament. Un apartament de 68 m.p. și o casă de 97 m.p. polițistul susține că le-a obținut prin donație în 2008 și, respectiv, 2005. Despre cel de-al treilea imobil, o casă de 110,6 m.p., Cebotaru susține că are o valoare cadastrală o indică a fi de 395 de mii de lei și că familia a finalizat construcția acestuia în 2015. În 2014, familia a vândut cu 26 de mii de lei un apartament de 61 m.p..

Familia Cebotaru deține și două mașini: Toyota Land Cruiser, fabricată în 2011, cumpărată cu 116 578 de lei și Toyota Auris, fabricată în 2007 și achiziționată în 2018 pentru doar 23,8 mii de lei. În 2017, Cebotaru susține că a vândut cu 23 mii de lei o Toyota Corolla, fabricată în 2006, și cumpărată peste un an cu 70 de mii de lei.

În ultimul an și jumătate a fost detașat în cadrul Biroului de reintegrare

În anii 2018-2019, Viorel Cernăuțeanu a activat în cadrul Biroului politici de reintegrare a Cancelariei de Stat, prin detașare din funcția de șef al Direcției juridice a IGP al MAI. Din iulie 2018 este expert în cadrul Comisiei Unificate de Control, numit prin Protocolul Comisiei Unificate de Control, la propunerea Delegației Chișinăului. Totodată, în 2017-2018, Cernăuțeanu a activat, tot prin detașare de la IGP și în calitate de locțiitor al comandantului BPDS „Fulger” a IGP. Acesta este șeful Direcției juridice a IGP al MAI din 2013. Până în 2013, a deținut funcții de conducere în cadrul MAI, fiind și lector universitar.

Viorel Cernăuțeanu

Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru 2018, Viorel Cernăuțeanu și soția sa, Elena, angajată în cadrul Oficiului Avocatului Poporului, dețin două apartamente în Chișinău, cu suprafețe de 74, respectiv 78 m.p. Unul a fost înregistrat pe numele lor în 2010, fiind cumpărat în urma unui contract de investiții din 2006, iar celălalt a fost achiziționat în 2015. Soții Cernăuțeanu declară două garajuri, unul obținut în 2018, dar și două automobile: Mercedes C-class, fabricat în 2008 și achiziționat în 2011, și Lexus CT-200, fabricat în 2013 și achiziționat în 2018, pentru suma de 8 mii de euro.

Pe parcursul anului trecut, Viorel și Elena Cernăuțeanu au raportat venituri salariale de aproximativ 300 de mii de lei. Conform informațiilor din declarația de avere depusă de Viorel Cernăuțeanu în 2012, primul an în care declarațiile funcționarilor a fost făcute publice, acesta deținea o cotă parte din apartamentul pe care-l indică și în 2018, dar și automobilul Mercedes C-class, achiziționat în 2011.

Viorel și Elena Cernăuțeanu

S-a judecat cu IGP și a reclamat „acțiuni abuzive” din partea lui Cavcaliuc

În anii 2015-2016, Viorel Cernăuțeanu s-a judecat cu IGP, reclamând faptul că a fost transferat ilegal din funcţia de şef al Direcţiei juridice a IGP al MAI în cea de şef al Direcţiei management operaţional al Inspectoratului Naţional de Patrulare a IGP printr-un ordin semnat de Gheorghe Cavcaliuc, atunci șef adjunct al IGP. Cernăuțeanu a acuzat că ordinul a fost semnat fără voia sa, pe când era în concediu, iar funcția în care era transferat nu corespundea studiilor și experienței sale.

Conform informațiilor care se regăsesc în hotărârile de judecată emise pe marginea cazului (vedeți documentul mai jos), Viorel Cernăuțeanu a reclamat, în perioada care a precedat ordinul de transfer într-o altă funcție, mai multe „acțiuni abuzive” care ar fi fost comise în privința sa la indicațiile lui Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a precizat în fața instanței că „se simţea ameninţat şi intimidat de unele declarații şi acțiuni ce aveau loc în raport cu persoana sa, observând că este urmărit de mijloace de transport, fiindu-i transmise ameninţări din partea unor angajaţi ai subdiviziunilor MAI precum că vor face tot posibilul să-i creeze probleme”.

Acesta a mai afirmat în instanță că, încă în martie 2015, a adresat o petiţie ministrului de Interne de atunci, Oleg Balan, comunicându-i „despre toate acţiunile lui Cavcaliuc Gheorghe, în raport cu persoana sa. Petiţia a fost redirecţionată pentru examinare chiar lui Cavcaliuc”, a precizat Cernăuțeanu, constatând că, ulterior, după depunerea cererii pe numele ministrului, „lucrurile au început şi mai mult să se agraveze”, primind ameninţări directe că va fi distrus dacă nu se va elibera din funcţia de şef al Direcţiei juridice a IGP, fapt despre care ulterior a depus o sesizare la PG. Cernăuțeanu a cerut despăgubiri morale de 100 de mii de lei și restabilirea în funcție. Instanțele de judecată i-au dat, parțial dreptate, restabilindu-l în funcție și acordându-i un prejudiciu moral în valoare de 10 mii de lei.

Apartamentul primit moștenire și casa șefului adjunct de la Bălți

Un alt pretendent la șefia IGP, Dumitru Cebotari, are 39 de ani și este șef adjunct al Inspectoratului de Poliţie Bălți. Timp de doi ani, până la sfârșit de 2018, Cebotari a fost șeful interimar al Inspectoratului de Poliție Bălți. În prima declarație cu privire la venituri și proprietăți, făcută publică, pentru 2012, Cebotari indica doar salariul anual de 70 de mii de lei obținut din funcția de șef adjunct de secție în cadrul Poliției Criminale Bălți și niciun bun mobil sau imobil. Primele noutăți în declarația de avere apar în 2015, când Dumitru Cebotari trecea, pe lângă salariu, un teren agricol primit moștenire și un automobil Subaru produs în 2007. Doi ani mai târziu, în declarația pentru 2017, apar două mașini, un Mercedes din 2008 și un BMW fabricat în 2007, vândut în același an cu doar 35 de mii de lei.

Dumitru Cebotari (centru)

Din mai 2018, Dumitru Cebotari este proprietarul unei case de 120 m.p. în orașul Bălți, pentru care declară că ar fi plătit 45 de mii de euro. Tot în 2018, Cebotari și-a înregistrat la Cadastru dreptul de proprietate asupra unui apartament de 76 m.p., în Bălți, primit drept donație, pe care, potrivit declarației, l-a vândut peste mai puțin de o lună cu 36 mii de euro. De asemenea, potrivit declarației de avere și interese personale, în 2018, Cebotari a vândut un Mercedes produs în 2008 contra sumei de 38 mii lei (!).

Casa lui Dumitru Cebotari din orașul Bălți

„Ambele mașini sunt vândute, în acest moment nu am niciun automobil. În 2018, după ce am vândut automobilul și apartamentul moștenit, am cumpărat o casă”, ne-a declarat Cebotari.

Evoluția averii din declarațiile lui Levandovschi: de la un apartament modest, la casă de milioane

Lilian Levandovschi, un alt pretendent la funcția de șef al IGP, este angajat al MAI de aproape 20 de ani. A deținut diverse funcții, inclusiv de conducere, în cadrul INI al IGP. Din octombrie 2016, este șef al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) a INI al IGP. Odată cu avansarea în funcții, a sporit și averea declarată de Levandovschi. În 2012, acesta trecea în declarația cu privire la venituri și proprietate un salariu anual de 69 mii de lei, un apartament de 43 m.p., un teren pentru construcții de 12 ari și un automobil Toyota Camry produs în 2008. Totodată, indica datorii de 325 mii de lei.

Lilian Levandovschi

În 2015, pe când deținea funcția de ofițer principal în cadrul INI al IGP, declarația de avere a lui Lilian Levandovschi suportă schimbări importante. Pe lângă apartamentul de 43 m.p., apare o casă de locuit, un autoturism BMW, produs în 2007, dobândit prin comodat, dar și un credit de 2 milioane de lei, scadent în 2035.

În declarația pentru 2018, fiind deja șef al CCTP, Levandovschi a indicat un salariu anual de 149 mii de lei, un apartament cu valoarea declarată de 55,6 mii de euro, o casă de locuit cu valoarea declarată de 200 mii de euro, un automobil Mini Cooper cu valoarea declarată de doar 10 mii de lei, dar și două credite în sumă totală de 2,7 milioane de lei, contractate de soția sa, Liudmila, care, în anii 2013-2015, a fost angajată în cadrul Secretariatului Parlamentului unde a deținut inclusiv funcția de consilieră în cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a PDM.

Casa bugetarului Levandovschi și dosarul penal

Conform informațiilor din actele cadastrale, imobilul în care locuiește familia șefului CCTP a fost achiziționat în aprilie 2015, la doar câteva luni după ce foștii proprietari l-au dat în exploatare. Casa cu două niveluri, cu suprafața cadastrală de 136 m.p., se ridică pe un teren de 4,4 ari din centrul sectorului Botanica. Imobilul este pus în gaj pentru suma de 2,4 milioane de lei. Și apartamentul de 43 m.p. pe care-l deține familia Levandovschi, tot la Botanica, este gajat pentru 300 mii lei.

Casa familiei Levandovschi din sectorul Botanica al capitalei

„100 de mii de euro au fost luați credit de la bancă plus la aceasta eu am vândut casa primită moștenire de la tata la Sărata Galbenă, iar restul banilor, care nu mi-au ajuns, mi i-a împrumutat fratele meu care deja de 10 ani locuiește în Marea Britanie, are o companie de construcții”, susține Levandovschi. Întrebat cum reușește să achite ratele creditelor contractate de la bancă, rate ce depășesc valoarea salariului său lunar indicat în declarația de avere pe 2018, Levandovschi ne-a răspuns că „acum deja nu prea-mi reușește și am scos imobilul la vânzare ca să pot închide creditul la bancă”.

Lilian Levandovschi are statut de bănuit în cadrul unei cauze penale care se află în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Surse din organele de drept ne-au comunicat că Levandovschi nu s-a prezentat, deocamdată, la audieri, deși a fost citat. Dosarul este deschis pentru corupere pasivă și trafic de influență. „Eu nu cunosc despre o astfel de cauză penală, nu cunosc dacă eu am vreun statut, oficial citat nu am fost. Ceea ce am aflat eu e ceea ce am citit în presă”, ne-a spus Levandovschi.

Finul lui Cavcaliuc: Donații de 140 mii de lei și 15 mii de euro, câștigați la cumetrie

ZdG a scris anterior că Vladimir Negura, un alt candidat la șefia IGP, este finul de cununie al fostului șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, plecat recent din funcție cu mențiunea că se va lansa în politică. În decembrie 2015, ZdG constata că Vladimir Negura a obținut într-un singur an gradul de maior, iar apoi – cel de locotenent colonel de poliție, fiind desemnat în perioada în care nașul său era șef adjunct al IGP în funcția de șef al Direcției relații internaționale a IGP. Potrivit CV-ului său, publicat anterior pe site-ul IGP, Negura a absolvit, în 2007, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, iar în 2010 a fost înmatriculat la Academia de Poliție „Ştefan cel Mare” a MAI, pe care a absolvit-o ulterior, studiind la frecvență redusă.

Vladimir Negura (mirele) și Gheorghe Cavcaliuc (nașul) la nunta candidatului la funcția de șef al IGP

Conform declarației de avere și interese pentru 2018, Vladimir Negura și soția sa, Ana, dețin, din 2018, în urma unui contract de investiții, un apartament cu suprafața de 115 m.p.. Din 2017, familia Negura deține și un automobil Toyota, fabricat în 2007. Într-un depozit, soții Negura păstrează suma de 14,5 mii de euro. Pe parcursul anului trecut, Vladimir și Ana Negura au raportat venituri salariale, din dobânzi, îndemnizații sau „eveniment de familie” de aproximativ 350 mii de lei.

Vladimir Negura (centru), foto: Radio Chișinău

Cu un an mai devreme, soții Negura au indicat că au beneficiat și de donații în valoare de 140 mii de lei, dintre care 100 de mii au fost donați de tatăl acestuia. În 2015, la organizarea cumetriei, familia Negura a declarat că a câștigat 15 mii de euro. În declarația de avere din 2013, an în care s-a căsătorit, Vladimir Negura declara că păstrează în câteva depozite bancare 370 mii de lei și 16,5 mii de USD.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Elvira

    E clar cu toti. Un bun inceput pentru cel mai onest si integru guvern. In scurt timp, vor deveni ca si precedentii, care tare greu s-au lasat dusi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *