Editorial Vine iarna, vin vremuri grele
Peste mai puțin de trei săptămâni intrăm în iarnă. Potrivit specialiștilor meteorologi, în Europa, deci și în R. Moldova, vom avea o iarnă aspră, de care nu am mai avut în ultimele decenii: temperaturi scăzute, ninsori abundente… Iarna ar putea fi nu doar mai geroasă, dar și mai lungă, având, potrivit specialiștilor, efecte nocive directe asupra agriculturii, asupra transportului și asupra economiei globale.
În prag de iarnă, primim vești îngrijorătoare nu doar despre ger și viscole, dar și despre creșterea prețurilor la cele mai importante produse și servicii. Atunci când iarna și așa consumă mai multe resurse pentru încălzire, pentru iluminare, pentru îngrijiri și sănătate, majorarea prețurilor la produse și servicii poate deveni o povară greu de suportat, în special pentru persoanele defavorizate. Potrivit statisticilor oficiale, prețurile medii de consum în octombrie 2025, în raport cu octombrie 2024, s-au majorat cu circa 7,0%: la produsele alimentare – cu 6,8%, la mărfurile nealimentare – cu 2,5% și la serviciile prestate populației – cu 13,8%. Cele mai semnificative majorări s-au înregistrat la ouă, pâine, carne, produse lactate, iar asta înseamnă că, mai ales copiii din familii cu venituri modeste, vor avea la masă mai puține produse necesare pentru creșterea lor sănătoasă. De ce subliniez asta? Pentru că, deși prețurile produselor alimentare s-au majorat cu circa 7%, salariile părinților acestor copii rămân neschimbate. Și iarna vine. Și vom avea o iarnă de cum nu a mai fost în ultimele decenii.
La scurt timp după ce Biroul Național de Statistică făcuse publice aceste date, am prins un mesaj al premierului Alexandru Munteanu, adresat cetățenilor: „Nucleul tuturor reformelor și acțiunilor noastre e cum să îmbunătățim viața omului în tot ce facem noi. Sigur că o creștere economică, asupra căreia lucrăm și, sigur, cetățenii noștri se vor bucura de rezultate într-un viitor vizibil deja anul viitor.” Până la anul, mai avem de suportat o iarnă grea. Premierul nu a spus cum să se descurce oamenii până vor ajunge la anul să se bucure de rezultatele reformelor care ar putea genera o creștere economică, necesară pentru îmbunătățirea vieții lor.
Concomitent, preocuparea principală a mai multor instituții internaționale a devenit iarna ce vine cu ger, nevoi, cu lipsuri resimțite în special în zonele de dezastre și război. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat un apel, solicitând de la cetățeni donații individuale destinate refugiaților din întreaga lume în prag de iarnă, în condițiile reducerii participării unor țări bogate, cum este SUA și Germania, la efortul umanitar global.
Și UNHCR (Agenția ONU pentru Refugiați) anunță cu îngrijorare că, în condiții de iarnă, milioane de refugiați și persoane strămutate riscă să rămână fără mijloacele necesare în fața frigului cumplit. UNHCR bate alarma că mii de oameni, în lipsa hainelor calde, a medicamentelor, a unui acoperiș deasupra capului, vor suporta tot mai greu iarna geroasă care intră în drepturi peste zile numărate. În aceste condiții, instituțiile internaționale au demarat o campanie de colectare de fonduri de la donatorii privați, estimând că ar fi nevoie de cel puțin 35 de milioane de dolari pentru acordarea ajutorului strict necesar persoanelor aflate în condiții greu de suportat. Calculele UNHCR arată, bunăoară, că hainele de iarnă pentru un copil refugiat în R. Moldova costă circa 95 de dolari, iar având vreo 120 de dolari, o familie defavorizată din Liban și-ar putea încălzi casa pe timp de iarnă. Ucraina de lângă noi, țara măcinată de război, are nevoie de ajutor mai mult ca oricând altă dată.
Aceste experiențe ale instituțiilor internaționale ar prinde bine și unei Moldove depopulate, în care vârstnicii, în lipsa copiilor plecați la muncă peste hotare, riscă să rămână închiși în casele lor, în condițiile unei ierni drastice, despre care ne avertizează meteorologii. Ce ne-ar putea salva? O strategie clară de suport, implementată în special în localitățile rurale: servicii sociale eficiente, cu asistenți empatici, buni profesioniști, selectați în bază de concurs și nu pe criterii partinice, așa cum se mai procedează uneori, tichete de masă destinate celor defavorizați și, nu în ultimul rând, o solidaritate umană manifestată spre binele celor nevoiași și nu pentru propria imagine.
