554-poalelungi-csm

De ce Mihai Poalelungi nu a avut contracandidat pentru şefia CSJ?

Mem­brii Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii argu­men­tează pre­zenţa unei sin­gure can­di­da­turi pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al Curţii Supreme de Jus­ti­ţie prin fap­tul că magis­tra­ţii nu şi-ar dori să-şi asume res­pon­sa­bi­li­tăţi, pre­fe­rând como­di­ta­tea. Nu este caz sin­gu­lar. Ante­rior, pen­tru fun­cţia de vice­preşe­dinte a aces­tei instanţe, în două rân­duri, nu a depus actele pen­tru a par­ti­cipa la con­curs niciun jude­că­tor. Ante­rior, şi la şefia Curţii de Apel Chi­şi­nău, actu­a­lul preşe­dinte, Ion Pleşca a fost sin­gu­rul dori­tor de a ocupa acest post. „Aşa e în 60% din instanţe”, susţine Teo Câr­naţ, repre­zen­tan­tul soci­e­tă­ţii civile în Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.

Con­cur­sul cu un sin­gur can­di­dat pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ) a pro­vo­cat pro­teste la sediul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), orga­ni­zate de Plat­forma „Dem­ni­tate şi Ade­văr”, dar şi de repre­zen­tanţii Par­ti­du­lui Nos­tru, dar şi rea­cţii aprinse în soci­e­tate. S-a ară­tat indig­nat de acest con­curs cu un sin­gur can­di­dat şi Amba­sa­do­rul SUA în R. Mol­dova, James Pet­tit, ţară care a susţi­nut masiv în ulti­mii ani, inclu­siv finan­ciar, reforma jus­ti­ţiei în R. Mol­dova. „Ce se întâm­plă la CSM? Un sin­gur can­di­dat? Aşa ar tre­bui să arate sec­to­rul de jus­ti­ţie refor­mat?”, s-a între­bat, pro­ba­bil retoric, amba­sa­do­rul pe o reţea de soci­a­li­zare. Mihai Poa­le­lungi a fost votat de 9 din cei 12 mem­bri ai CSM, fiind pro­pus ast­fel Par­la­men­tu­lui pen­tru un nou man­dat la şefia CSJ. Un sin­gur mem­bru a votat împo­trivă: Tatiana Rădu­canu. Dumi­tru Vis­ter­ni­cean nu a par­ti­ci­pat la pro­ce­dura de vot, iar Mihai Poa­le­lungi s-a abţi­nut să-şi dea votul. Am între­bat mai mulţi repre­zen­tanţi ai sis­te­mu­lui jude­că­to­resc de ce, pen­tru cea mai pres­ti­gi­oasă fun­cţie din jus­ti­ţie, a exis­tat doar un sin­gur can­di­dat.

„Trebuie să-ţi asumi responsabilitate şi răspundere. Nimeni nu doreşte”

Vic­tor Micu, preşe­din­tele CSM, crede că jude­că­to­rii nu doresc fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, pen­tru că nu vor să-şi asume res­pon­sa­bi­li­tăţi. „Toţi ne învi­nu­iesc că a fost un sin­gur can­di­dat. Dar ce să facem, dacă oame­nii nu doresc? Pen­tru a can­dida la o fun­cţie mana­ge­ri­ală, tre­buie să-ţi asumi res­pon­sa­bi­li­tate şi răs­pun­dere. Nimeni nu doreşte asta. Eu nu cred că există pre­siune. Sunt vorbe fără aco­pe­rire. Poate este şi fac­to­rul ăsta. Că tre­buie să mergi în Par­la­ment, în faţa depu­ta­ţi­lor şi să ceri votul, iar acolo depu­ta­ţii pot face ce vor cu tine. Poate este asta un fel de pre­siune”, zice Micu.

La rân­dul său, Dorel Mus­teaţă, un alt mem­bru al CSM ne-a amin­tit că, şi acum o săp­tămână, pen­tru fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ a fost doar un sin­gur can­di­dat. „Atunci, nimeni nu a zis nimic. Legea nu spune că nu se poate. S-a anu­nţat con­curs. Totul a fost trans­pa­rent. Eu nu ştiu de ce cei de la CSJ nu şi-au depus can­di­da­tu­rile. Aţi văzut că nu doar la preşe­dinte, dar şi la fun­cţia de vice­preşe­dinte. La cea de vice­preşe­dinte, la pri­mele două con­cur­suri, în gene­ral, nimeni nu a depus actele. Ulte­rior, a depus doar dna Rădu­canu”, punc­tează Mus­teaţă. „De ce? Pen­tru că, vedeţi acuma ce-i… Vedeţi ce ima­gine are jus­ti­ţia? Vedeţi ce s-a întâm­plat ieri (marţi, n.r.)? Cum să vină cineva şi să-ţi indice când să ridici şi când să nu ridici mâna. Con­si­de­raţi că asta e demo­cra­ţie? Eu cred că, de când dl Poa­le­lungi e la CSJ, s-au pro­dus mai multe schim­bări. Da, schim­bări bune. Vedeţi acuma ce trans­pa­renţă este? Acum este o ini­ţi­a­tivă să fie înre­gis­trate video şedinţele de jude­cată. Noi sun­tem de acord”, spune mem­brul CSM.

554-poalelungi-casa„Nimeni nu doreşte să par­ti­cipe. Nu uitaţi că noi, la CSM, de trei ori am anu­nţat con­curs pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al Cole­gi­u­lui Civil, Comer­cial şi de Con­ten­cios Admi­nis­tra­tiv, după ce din fun­cţie a ple­cat Sve­tlana Filin­cova. Deja din mai 2015 nu se găseşte omul. La pri­mele două con­cur­suri nu a depus nimeni. Doar din a treia încer­care cineva a depus, dar Con­si­liul a respins-o”, zice şi Ana­to­lie Ţur­canu, un alt mem­bru al CSM.

„Doar Poalelungi poate obţine votul deputaţilor”

Teo Câr­naţ con­si­deră că a făcut chiar inves­ti­ga­ţii la această temă. ”Eu tot mi-am pus această între­bare. Şi la fun­cţia de vice­preşe­dinte a CSJ, tot o sin­gură can­di­da­tură a fost. Şi la cea de preşe­dinte la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău, tot doar o sin­gură can­di­da­tură. Mi-am pus şi între­ba­rea de ce, în 60% din instanţele de jude­cată, la fun­cţia de preşe­dinte can­di­dează o sin­gură per­soană. Eu am făcut inves­ti­ga­ţii şi am găsit trei expli­ca­ţii. Dacă ne refe­rim la CSJ, am dis­cu­tat cu trei jude­că­tori de acolo, care în opi­nia mea, meri­tau să-şi îna­in­teze can­di­da­tura. Ei mi-au spus că nu puteau con­cura cu Mihai Poa­le­lungi, din punct de vedere pro­fe­sio­nal şi mana­ge­rial şi că, dacă era alt can­di­dat, atunci can­di­dau. O altă expli­ca­ţie obţi­nută, care e mai aproape de rea­li­tate, e că, de fie­care când tre­buie să can­di­deze, aceşti oameni sunt veri­fi­caţi de SIS, de Cole­giul de Eva­lu­are. Şi mulţi nu vor asta. Pre­feră să fie lăsaţi în pace. Pre­feră como­di­ta­tea şi să vină cât mai rapid vâr­sta de pen­sio­nare. Eu mă gân­deam că poate au fost pre­siuni. Dar m-am infor­mat şi am înţe­les că nu a fost nicio pre­siune. Pur şi sim­plu, jude­că­to­rii pre­feră como­di­ta­tea”, crede Teo Câr­naţ.

Neo­fi­cial, mai mulţi mem­bri ai CSM au avut însă opi­nii mai dife­rite de corul voci­lor ce vor­besc des­pre con­for­tul unor pen­sio­nari. „Cel care ar dori să can­di­deze îşi dă seama că ar tre­bui să-şi asume anga­ja­mente poli­tice şi poate şi alte anga­ja­mente, obs­cure. Nimeni, din cei cu coloană ver­te­brală, nu vrea să-i fie cuiva dator. Dacă cineva can­di­dează, tre­buie ulte­rior să meargă pe la fra­cţiu­nile par­la­men­tare să-i roage să-i dea votul”, ne-a zis un mem­bru al CSM. „Aşa-i regula”, ne-a zis, scurt, un alt mem­bru al CSM, atunci când l-am între­bat de ce, pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, a can­di­dat doar o sin­gură per­soană. „Un alt can­di­dat ar fi fost doar de formă, pen­tru că doar Poa­le­lungi poate obţine votul depu­ta­ţi­lor. Din acest motiv, unii jude­că­tori, care puteau can­dida, nu au dorit să fie mario­nete”, ne-a zis un alt mem­bru al CSM.

De ce, în instanţa pe care o con­duce din 2012 a fost un sin­gur can­di­dat, Mihai Poa­le­lungi, preşe­din­tele CSJ, nu a dorit să ne spună. Prin inter­me­diul secre­ta­rei, acesta ne-a trans­mis că nu va comenta subiec­tul, iar dacă dorim expli­ca­ţii, atunci va tre­bui să ne adre­săm la CSM.

Averea şefului de la CSJ. Fiica, „parteneră” cu finul

Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Imo­bi­lul, indi­cat în toate decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui este unul modern, situat într-un car­tier select din capi­tală. Pe lângă el, Poa­le­lungi declară că este pro­pri­e­ta­rul unui apar­ta­ment de 90 m.p., pe care-l împarte cu doi din­tre copiii săi, Mihai şi Vero­nica Poa­le­lungi (Rus­nac), cu soţia, Elena, dar şi cu soa­cra. Împre­ună cu soţia, în 2014, Poa­le­lungi declara şi trei auto­mo­bile, două Mercedes-uri şi un Subaru Fores­ter, pe care le deţin din anii 2008 — 2009.

Vero­nica Rus­nac, fiica (29 de ani) preşe­din­te­lui CSJ, deţine, din decem­brie 2011, ½ dintr-un spa­ţiu nelo­ca­tiv de 232,7 m.p. de pe bd. Mir­cea cel Bătrân. „Par­te­nera” fii­cei şefu­lui de la CSJ este Elena Mel­ni­ciuc, mama pen­sio­nară a preşe­din­te­lui Jude­că­to­riei Buiu­cani, Oleg Mel­ni­ciuc, care este finul de cunu­nie al şefu­lui CSJ. Aceasta deţine cea­laltă parte a încă­pe­rii. Valoa­rea cadas­trală a aces­tui spa­ţiu era esti­mată de expe­rţii cadas­trali, în 2009, la 1, 65 mln. de lei. Vero­nica Rus­nac are, în blo­cul din bd. Mir­cea cel Bătrân, şi un apar­ta­ment de peste 130 m.p., pe care l-a pro­cu­rat în peri­oada 2008 — 2010, atunci când clă­di­rea încă se con­struia, iar ea avea 21 — 23 de ani. În 2014, fiica şefu­lui CSJ, a donat unei rude un alt apar­ta­ment, din str. Alba Iulia, pe care-l deţi­nea din 2010, apar­ta­ment care, ruda i-l donase, la rându-i, acum cinci ani. Pre­ci­zăm că, ZdG a scris ante­rior că mama lui Oleg Mel­ni­ciuc deţine alte două spa­ţii comer­ci­ale în Chi­şi­nău, cu o supra­faţă totală de apro­xi­ma­tiv 500 m.p, toate în blo­curi con­stru­ite de com­pa­nia de con­stru­cţii „Bascon­slux”, cea care a ridi­cat blo­curi pen­tru pro­cu­ro­rii şi jude­că­to­rii din R. Mol­dova. Acest caz a ajuns şi în vizo­rul Ser­vi­ci­u­lui de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate, iar, ulte­rior, şi în vizo­rul Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate.

În 2014, noul-vechi preşe­dinte al CSJ a avut un sala­riu de 259 mii de lei, alţi 10 mii din acti­vi­ta­tea didac­tică şi 195 de mii din pen­sie. Soţia sa, Elena Poa­le­lungi, care, din ianu­a­rie 2013, este şefa secţiei Exe­c­u­tori Jude­că­to­reşti din cadrul Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei, a decla­rat un sala­riu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui con­ce­diu medi­cal. Totuşi, preşe­din­tele CSJ este cel mai înstă­rit jude­că­tor din cadrul instanţei pe care o con­duce, dacă ne rapor­tăm la veni­tu­rile sale decla­rate. El deţine în con­turi ban­care 350 mii de euro (peste 7 mili­oane de lei). 317 mii sunt ţinuţi în con­tu­rile de la Vic­to­ri­a­bank, iar alţi 33 de mii într-o bancă din Stra­s­bo­urg, Franţa. Cel mai pro­ba­bil, banii au fost câş­ti­gaţi atunci când era jude­că­tor la CtEDO, unde Poa­le­lungi a avut un sala­riu care varia între 15 şi 20 de mii de euro pe lună. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Tatiana Milea

    Pai daca atita opo­zi­tia nu era de acord cu can­di­da­tul Poalelungi,trebuiau sa iden­ti­fice si ei un can­di­dat demn,care poate con­cura in plan de com­pe­tente pe care le detin pen­tru a face fatza aces­tei func­tii!

    • artur

      Ideea care e , intr-un ogan juri­dic nu se poate implica nimeni ca sa-si puna can­di­da­tul sau care il doreste.
      Nas­tase foarte bine stice acest lucru , dar ce a facut el cu acel pro­test de 2 bani nu a fost alt­ceva de cit un PR de prost gust.

  • alex koo­per

    Hai sa nu uitam de ce este indig­nat Nas­tase , ii este lui in cot de Cndi­da­tura lui Poa­le­lungi . Nas­tase este indig­nat de fap­tul ca se vrea la putere ,dar e departe de rea­li­tate si elsi Topii care au supt Mol­dova ati­tea ani.

    • Gerald Butler

      Opo­zi­tia a avut posi­bi­li­ta­tea sa ina­in­teze un can­di­dat, fiindca a avut vreo juma­tate de an de cind s-a anun­tat con­cur­sul pen­tru aceasta func­tie, insa din cite am vazut nu prea s-au gra­bit, ast­fel un alt exem­plu este Maia Sandu care a refu­zat sa fie can­di­dat la func­tia de guver­na­tor al ban­cii natio­nale.

  • Refor­ma­to­rul

    Eu sa fi stiut ca e prima sedinta in care Mihai e sin­gu­rul can­di­dat, avea s afiu si eu deran­jat ca nu-i demo­cra­tic, dar asa oameni buni nu puteam sta la infi­nit fara pre­se­dinte la CSJ…

  • Iacob Tofan

    Ce am făcut Eu pen­tru Stat ?
    Ce a făcut Sta­tul pen­tru Mine ?

    Domni­lor și Doam­ne­lor, am înviat.
    Acel om spur­cat, care posedă foto­gra­fia mea ca cada­vru, acel om jos­nic și tică­los, care m-a adus la așa o stare, să fie bles­te­mați de tot popo­rul.

    13.02.2016

    Refe­ri­tor la inca­pa­ci­ta­tea Dem­ni­ta­ri­lor de Stat de a înlă­tura dis­cri­mi­na­rea cetă­țe­ni­lor sim­pli, chiar și a pro­pri­i­lor părinți

    Am mun­cit pe tără­mul peda­go­gic 50 de ani.
    Exact în ziua împli­ni­rii a 50 de ani de acti­vi­tate peda­go­gică (am petre­cut circa 50 de mii de ore aca­de­mice în fața ele­vi­lor, fără hal­tură), am fost „FELICITAT” printr-un „şut în fund” de la locul de muncă de către direc­to­rul Lice­u­lui Teo­re­tic „Mihail Sado­veanu” din or. Cup­cini, chiar dacă acti­vam cu jumă­tate de sala­riu.
    Am aflat, că Pre­șe­din­tele Nico­lae Timofte are o pen­sie de 18 mii de lei și un sala­riu tot de 18 mii de lei. Nu mai țin minte cîte mii de lei a înca­sat la momen­tul ieși­rii la pen­sie pen­tru anii ser­viți, însă nu știu cui a ser­vit.
    Ce a făcut acest om pen­tru Repu­blica Mol­dova ca să pri­mească unul sin­gur cît 36, dar chiar mai mulți, pen­sio­nari din rîn­dul oame­ni­lor sim­pli? Meda­lii știu că a împăr­țit și la tîlhari.
    Mai știu, că min­ciuna spusă bîl­bîit de Preşe­din­tele Nico­lae Timofti în faţa mili­oa­ne­lor de teles­pec­ta­tori ai cana­lu­lui TV Mol­dova 1 la 1 octom­brie 2012 în cadrul emi­siu­nii “Mol­dova în Direct” a acțio­nat asu­pra Cur­ții Con­sti­tu­ţio­nale,
    care după nouă luni de la sesi­za­rea depusă de depu­ta­tul Ser­giu Sîrbu la 6 sep­tem­brie 2012, a emis hotă­rîrea dis­cri­mi­na­to­rie din 23 apri­lie 2013 care a numit Con­sti­tu­ţio­nală eli­be­ra­rea din func­ție a peda­go­gi­lor, care au atins vîr­sta de pen­sio­nare, con­trar Con­sti­tu­ției RM în vigoare.
    Ace­eași min­ciună bîl­bîită l-a impus pe Radu Pan­țîru să-mi declare res­pinsă cere­rea mea de la CEDO, cu un motiv fic­tiv.
    Mai bine de 300 de zile scriu pe dife­rite site-uri des­pre fap­tul (cauza con­dam­nă­rii mele la moarte de către dobi­toace ), că Legea des­pre Sala­ri­zare și Legea de Pen­sio­nare a RM sînt niște Legi Dis­cri­mi­na­to­rii pen­tru cetă­țe­nii sim­pli ai RM pe mai multe cri­te­rii.
    Dem­ni­ta­rii de Stat sînt niște ipo­criți, care se gîn­desc numai la pro­pri­ile buzu­nare.
    Dem­ni­ta­rii de Stat sus­țin HALTURA ÎN TOATE DEPARTAMENTELE.
    Această sus­ți­nere se mani­festă prin urmă­toar­tele fapte:
    1. Prin emi­te­rea Deci­zi­i­lor, Hotă­rî­ri­lor și Legi­lor strîmbe și nechi­b­zu­ite.
    2. Dem­ni­ta­rii de Stat, ști­ind des­pre fur­tul bani­lor cu sacii de la băn­cile Sta­tu­lui au tăcut, adică au demon­strat com­pli­ci­ta­tea lor la acel furt.
    3. Dem­ni­ta­rii de Stat nu efec­tu­iază modi­fi­cări în Legea des­pre Sala­ri­zare, care per­mite ca unele per­soane să pri­mească sala­rii de mili­oane iar cei de rînd abea să ajungă la 1-2 mii de lei lunar.
    4. Dem­ni­ta­rii de Stat pri­mesc Îndem­ni­za­ții pen­tru anii mun­ciți în cazul ieși­rii la pen­sie, iar popo­rul sim­plu n-are acest drept.
    5. Ei nu vor să înțe­leagă că Legea actu­ală de Pen­sio­nare, care asi­gură:
    Achi­ta­rea pen­siei cate­go­ri­i­lor din admi­nis­tra­ția publică cu 50% din mări­mea sta­bi­lită – de la buge­tul asi­gu­ră­ri­lor soci­ale de stat şi 50% – de la buge­tul de stat.
    Mări­mea sta­bi­lită a pen­siei cate­go­ri­i­lor din admi­nis­tra­ția publică repre­zintă 75 % din sala­riul lunar.
    Mări­mea sta­bi­lită a pen­siei cate­go­ri­i­lor, care repre­zintă majo­ri­ta­tea popu­la­ției RM repre­zintă 27% din sala­riul lunar, dis­cri­mi­nează popo­rul simlu, care repre­zintă majo­ri­ta­tea popu­la­ției RM.
    5. Dem­ni­ta­rii de Stat per­mit ca jude­că­to­rii din RM să per­fec­teze “spă­la­rea de bani” din Rusia și alte state.
    6. Vale­riu Guma – cul­mea cul­pe­lor Jude­că­to­ri­lor mol­do­veni.
    Domni­lor jude­că­tori, oare n-a venit vre­mea să aveți măcar un picuț de soveste ome­nească?
    7. Dem­ni­ta­rii de Stat au adop­tat în întu­ne­ri­cul nop­ții un nou guvern con­ve­na­bil numai lor.
    8. Pen­tru trei ani de guver­nare depu­ta­ții corupți umblă ca un k… într-o căl­dare.
    Leul s-a deva­lo­ri­zat cu peste 30 %, infla­ția a con­sti­tuit peste 15 %, au cres­cut și pre­țu­rile, iar pen­si­ile vor fi inde­xate numai cu 10 %. Unde-i echi­ta­tea, Domni­lor ?????
    Lipsa actu­a­lei clase poli­tice la Foru­mul Civic din 29.01.2016 demon­strează cu pri­so­sință carac­te­rul acti­vi­tă­ții cla­sei poli­tice actu­ale: numai „pe întu­ne­ric”.
    Ale­ge­rea Șefu­lui CSJ – ultima potlo­gă­rie a Jus­ti­ției Mol­do­ve­nești con­tra voin­ței Soci­e­tă­ții Civile, popo­ru­lui RM.