ORA DOSARELOR fără finalitate ale bancherilor din „furtul miliardului”: tergiversări, decizii dubioase și un risc inevitabil – termenul de prescripție
La peste un deceniu de la descoperirea fraudei bancare, niciunul dintre cei care, potrivit procurorilor, au facilitat sustragerea frauduloasă a banilor nu a plătit cu libertatea. Dosarele celor care conduceau în acea perioadă Banca Națională a Moldovei și cele trei bănci implicate în fraudă – Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank, se prăfuiesc de ani de zile pe mesele magistraților.
Dacă nu vor fi pronunțate decizii definitive în viitorul apropiat, există riscul ca cei vizați să scape de închisoare odată cu intervenirea termenului de prescripție, transformând eventualele condamnări în simple constatări, fără efecte reale asupra celor vizați.
Gacikevici, de 13 ani în prima instanță
Fostul șef al Băncii de Economii a Moldovei (BEM), Grigore Gacikevici, și alți patru foști membri ai Consiliului de Administrație al BEM: Ana Vitiu, Mihail Bejenari, Leonid Belibov și Alexandru Mișov, învinuiți de eliberarea creditelor cu încălcarea normelor de creditare în perioada 2005–2012, sunt primii oameni din sistemul bancar ajunși pe banca acuzaților în dosarul „Frauda bancară”.
Dosarul șefului BEM din perioada 2004–2012, Grigore Gacikevici, în care figurează și cei patru foști membri ai Consiliului de Administrație, a fost trimis în judecată în aprilie 2013. Rând pe rând, la dosar au fost conexate alte nouă cauze penale care se referă la alte acțiuni comise de aceiași inculpați.
Explicată pe scurt, schema arată în felul următor: Banca de Economii oferea sume cu multe zerouri sub formă de credite, iar drept gaj accepta bunuri supraevaluate, a căror valoare nu acoperea sumele creditate. Potrivit procurorilor, de pe urma acțiunilor celor cinci inculpați ar fi beneficiat patru persoane fizice și 68 de firme, fiind cauzat un prejudiciu total de circa trei miliarde de lei. Gacikevici a refuzat să discute cu Ziarul de Gardă pentru a explica cum a admis, în calitate de șef al BEM, acordarea unor credite în asemenea condiții.
Dosarul Gacikevici, 13 ani pe mâna unei magistrate care nu a promovat evaluarea externă
Remis în judecată în aprilie 2013, dosarul a fost repartizat spre examinare judecătoarei Olga Cojocaru. După doi ani și jumătate, în noiembrie 2015, Gacikevici și ceilalți inculpați în dosar erau aproape de a-și afla sentința. Judecătoarea Cojocaru însă a decis reluarea cercetării judecătorești, motivând că nu are suficientă informație pentru a lua o decizie.
Din momentul reluării dosarului însă, amânările s-au ținut lanț, motivele fiind diverse și invocate de diferite părți în proces.
La începutul lunii iunie 2016, Eduard Harunjen, procurorul general din acea perioadă, a solicitat pornirea unei cauze penale pe numele magistratei Cojocaru pentru deciziile luate în contextul examinării dosarului Gacikevici. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis însă, cu ușile închise, să respingă această solicitare.
În septembrie 2018, magistrata Olga Cojocaru a fost numită judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău prin decret prezidențial, la solicitarea președintelui de atunci al CSM, Victor Micu. Totuși, Cojocaru a rămas să examineze dosarul lui Gacikevici, tot printr-o dispoziție semnată de Micu.
La sfârșitul anului 2025, magistrata Olga Cojocaru a fost dată afară din sistemul judecătoresc după ce a nu a promovat evaluarea externă repetată. Membrii comisiei de evaluare au analizat în mod special discrepanțele între venituri, cheltuieli și avere în anii 2015, 2021 și 2022, precum și posibilele încălcări etice în activitatea judiciară. Am încercat să discutăm cu fosta magistrată Cojocaru, însă aceasta nu ne-a răspuns la apeluri și mesaje.
Dosarul Gacikevici, reluat de la zero
După demiterea Olgăi Cojocaru, cauza a fost redistribuită la începutul anului 2026 magistratei Ana Cucerescu și reluată din nou, conform prevederilor legale, chiar dacă dosarul ajunsese la faza de audiere a inculpaților, adică aproape de final, în cadrul examinării de către completul anterior.
După reluarea examinării, la mijlocul lunii martie 2026, a fost finalizată etapa cercetării probelor acuzării. Totuși, chiar și în acest ritm, riscul intervenirii termenului de prescripție este unul mare. Procurora de caz, Mariana Leahu, speră că va exista o sentință înainte de intervenirea termenului de prescripție, care urmează să se întâmple în 2027.
Totuși, chiar dacă va exista o sentință de condamnare în prima instanță pronunțată înainte de intervenirea termenului de prescripție, nu există siguranța că inculpații își vor ispăși pedepsele. „Un exemplu elocvent aici sunt cauzele Laundromat. Atunci, vedem, de exemplu, judecători sancționați în primă instanță, după care ei au mers în apel și întregul proces a fost încetat din cauza termenului de prescripție”, spune cercetătorul juridic Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Un dosar cu doi inculpați a ajuns să aibă șapte
„Este cert că anume datorită fostei conduceri a BNM a fost posibilă realizarea furtului miliardului”, declara fostul procuror general Alexandr Stoianoglo în septembrie 2020.
Mesajul fostului procuror general a fost urmat de întețirea acțiunilor de urmărire penală, soldate cu dosare trimise în judecată la scurt timp.
În martie 2021, Viorel Bîrcă, fost șef interimar al BEM (2014–2015), și Ion Ropot, fost șef de direcție la Banca Națională a Moldovei (BNM), au fost trimiși în judecată într-un nou episod al „fraudei bancare”.
Procurorii îi acuzau pe cei doi că au utilizat fraudulos o parte din creditul de urgență garantat de stat pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice. Mai exact, 10 milioane de dolari și 8 milioane de euro din creditul de urgență ar fi fost utilizați pentru returnarea a două credite luate de BEM de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă, în caz de imposibilitate de a întoarce milioanele împrumutate, BEM urma să valorifice gajul pe care îl pusese la contractarea creditelor, și anume un pachet de 35 % din acțiunile Victoriabank.
În mai 2021, la dosarul celor doi inculpați a fost conexat un alt dosar, în care figurau fostul preşedinte al BEM, Viorel Bîrcă, fostul administrator special, Ion Ropot, fostul preşedinte al Unibank, Dumitru Ţugulschi, şi fosta preşedintă a Băncii Sociale, Natalia Rahuba.
Cei patru sunt învinuiți de escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei grupări criminale organizate care acționa în interesul lui Vladimir Plahotniuc. Celor patru li se incriminează că între 2013 și 2014 au participat la sustragerea a 100 de milioane de dolari din Banca de Economii, aflată atunci în proces de lichidare.
În timp ce Viorel Bîrcă nu se prezintă în instanță, interesele lui fiind reprezentate doar de avocați, ceilalți trei inculpați nu au fost deschiși să discute cu Ziarul de Gardă.
„Eu nu știu de ce sunt acuzat” și „Banca Națională a luat decizia conform legislației în vigoare”
În martie 2023, la această cauză a fost conexată și cea în care sunt vizați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, învinuiți de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Drăguțanu și Sturzu ar fi pregătit terenul pentru comiterea fraudei bancare în perioada premergătoare acesteia, începând din 2011. Astfel, Dorin Drăguțanu ar fi aprobat numirea lui Ilan Șor în funcția de administrator al Băncii de Economii chiar în ziua în care acesta a fost propus, în pofida faptului că la demersul înaintat lui Drăguțanu nu ar fi fost anexate toate actele necesare.
Totodată, procurorii îi acuză pe Drăguțanu și Sturzu că, deși cunoșteau situația financiară a celor trei bănci, nu ar fi întreprins acțiunile necesare, ba chiar „au facilitat activ membrii organizației criminale în obținerea banilor necesari realizării planului de redistribuire a proprietăților în interiorul organizației”.
De asemenea, cei doi s-ar face responsabili de instituirea administrării speciale la BEM abia după 20 de zile de la acordarea primei tranșe a creditului de urgență garantat de stat. „În acest interval de 20 de zile au avut loc cele mai grave abateri în cadrul Victoriabank, Unibank, Banca Socială și Banca de Economii”, se subliniază în rechizitoriul administrat de procurori.
Dorin Drăguțanu a refuzat să dea răspunsuri directe la întrebările Ziarului de Gardă.
ZdG: De ce totuși a fost admisă administrarea specială la BEM după ce au fost acordate aceste credite?
D. Drăguțanu: Dumneavoastră ați asistat, ați auzit toată informația. Nu am comentarii.
ZdG: Dar dumneavoastră cum argumentați?
D. Drăguțanu: Astăzi nu am niciun comentariu.
ZdG: A fost o decizie corectă să fie lăsat Ilan Șor la conducerea BEM?
D. Drăguțanu: Banca Națională a luat decizia conform legislației în vigoare.
ZdG: Dar iată acum, dacă vă uitați retroactiv, a fost o decizie corectă?
D. Drăguțanu: Nu poți judeca astăzi despre faptele care au fost în trecut.
ZdG: Totuși, cine a beneficiat de acest miliard furat din sistemul bancar moldovenesc, care a fost devalizat?
D. Drăguțanu: Investigația și procesul va demonstra.
ZdG: Dar dumneavoastră aveți vreo implicare? Ați facilitat?
D. Drăguțanu: V-am răspuns deja că pledez nevinovat.
La cinci ani de la transmiterea dosarului său în judecată, fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, spune că nici până acum nu înțelege de ce este acuzat.
„Eu nu știu de ce sunt acuzat. Nu, nu înțeleg de ce sunt acuzat. Mi-a fost citită (învinuirea, n.r.), eu n-am înțeles-o și eu nu cred că au înțeles-o și alții care mai stau în această sală”, declară fostul viceguvernator BNM.
Totodată, Sturzu spune că dosarul ar fi, de fapt, o răfuială pentru acțiunile lui legale de reformare a sistemului bancar.
„Noi am eliminat acționarii în bănci care erau în afara normelor legale. După aceasta, nu numai eu, dar și mai mulți colegi ai mei au primit diferite amenințări că pentru lucrul făcut noi vom răspunde în timp. Și iată, astăzi noi vedem, eu văd personal ceea ce mi s-a spus atunci când cineva m-a telefonat și mi-a spus despre aceasta”, acuză Sturzu, fără a preciza însă nume.
În vara anului 2023, și cauza penală în privința fostei viceguvernatoare BNM, Emma Tăbîrță, învinuită de spălarea banilor în proporții deosebit de mari, a fost conexată la cauza celorlalți șefi de bănci. Potrivit procurorilor anticorupție, pe parcursul anului 2014, Emma Tăbîrță a înlăturat obstacolele și a acordat instrumentele necesare realizării sustragerii a circa 2,5 miliarde de lei. Dosarul se examinează în lipsa Emmei Tăbîrță, ale cărei interese sunt apărate de avocați.
După cinci ani în instanță, dosarul se află la faza de cercetare a probelor acuzării, fiind departe de o soluție.
Dosarul Victoriabank și Politov-Cangaș, blocat de decizia unei judecătoare demisionare
Cel mai recent episod din „Frauda bancară” ajuns în judecată este cel în care figurează Victoriabank și fosta președintă a comitetului de conducere a instituției, Natalia Politov-Cangaș. Dosarul a fost trimis în judecată la începutul anului 2026, chiar dacă urmărirea penală a fost finalizată încă în 2020.
„Rechizitoriul procurorilor, care cuprinde 40 de volume ale cauzei penale, vizează atât instituția bancară, în calitate de persoană juridică învinuită de spălare de bani, cât și fosta președintă a Comitetului de conducere a acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale. (…) Procurorul urmează la scurt timp să expedieze dosarul în judecată”, declara Alexandr Stoianoglo în 2020.
Dosarul însă nu a ajuns „la scurt timp” în judecată. A fost transmis magistraților mult mai târziu, peste șase ani.
„În această perioadă au intervenit niște incidente procesuale penale prin care una din părțile apărării a unui inculpat în prezent a contestat ordonanța de disjungere a urmăririi penale, care printr-o încheiere a judecătorului de instrucție la Ciocana a fost anulată”, a explicat pentru ZdG procurorul Grigore Niculiță.
Această încheiere de anulare a ordonanței de disjungere a cauzei împotriva Victoriabank și Politov-Cangaș a fost semnată de fosta magistrată Cristina Cheptea. Magistrata a demisionat din sistem înainte de începerea procedurii de vetting, după ce nu a depus actele în termen.
Cheptea nu a vrut să discute cu ZdG. I-am trimis întrebările în scris, însă nu am primit niciun răspuns.
În 2024, blocajul din dosar părea a fi depășit când CA Chișinău a anulat încheierea emisă de judecătoare. Totuși, chiar dacă instanța de apel a dat undă verde Procuraturii Anticorupție să trimită cauza în judecată, acest lucru nu s-a întâmplat mai bine de un an. Într-un final, cauza a ajuns pe masa judecătorilor abia în ianuarie 2026.
Procurorul susține că dosarul i-a fost repartizat în octombrie 2025, după demisia fostului procuror Octavian Iachimovschi, menționând că nu poate comenta motivul pentru care nu a fost expediat în instanță mai devreme.
„Eu am acționat perfect legal”
„17 noiembrie 2014, una dintre bănci (Victoriabank n.r.) a cărei acționară este o companie afiliată lui Plahotniuc, în mod urgent, în decurs de cinci zile, transferă pe conturile băncii falimentate, Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei. În realitate însă, pe conturile Băncii de Economii au fost virate doar 1,2 miliarde de lei. Deja la 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM”, explica în septembrie 2020 Stoianoglo.
Politov-Cangaș pledează nevinovată.
„Unica vreau să menționez că pe parcursul activității la Victoriabank în calitate de președinte al Comitetului de conducere eu am acționat perfect legal, am procedat legal și sunt sigură că instanța va face lumină în acest caz”, a declarat Politov-Cangaș, refuzând ulterior să mai răspundă la întrebările ZdG.
O condamnare la 10 ani de închisoare
Unul dintre puținele dosare din „Frauda bancară” ajunse la finalitate, cel puțin în prima instanță, s-a lăsat cu o condamnare la 10 ani de închisoare pentru Viorel Bîrcă, fost vicepreședinte al Băncii de Economii și ulterior președinte interimar numit la propunerea lui Ilan Șor.
Acesta a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine în proporții deosebit de mari și în interesul unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor.
Potrivit procurorilor, în timp ce Bîrcă deținea funcții de conducere în cadrul BEM, între 2013 și 2014, mai multe companii din acționariatul băncii, toate afiliate lui Ilan Șor, au luat împrumuturi în sumă totală de 100 de milioane de dolari de la firme din Rusia. Banii au fost transferați în conturile Băncii de Economii pentru a crea imaginea majorării lichidității în cadrul instituției bancare. Ulterior, fondurile au fost mutate într-un cont al BEM deschis în banca rusească „GazPromBank”. Peste circa un an, prin ordine de plată SWIFT falsificate, banii au fost direcționați către aceleași companii controlate de Șor, pentru achitarea datoriilor, fiind astfel sustrase în total aproximativ 100 de milioane de dolari.
Dosarul în care Bîrcă a fost condamnat de prima instanță se află acum pe masa magistraților CA Centru, după ce condamnatul a contestat sentința, pledând nevinovat. Până la o decizie a instanței de apel, Bîrcă rămâne în libertate.
Singurul șef de bancă din perioada fraudei bancare condamnat definitiv la închisoare este Ilan Șor, fost președinte al BEM în perioada aprilie 2014 – noiembrie 2014. Acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare, însă nu și-a ispășit pedeapsa, beneficiind de protecția Federației Ruse, unde s-a stabilit.
Dosarul „Frauda bancară” în cifre: 3 condamnați, 18 inculpați și 64 de învinuiți
Aprilie 2026. A trecut mai bine de un deceniu de la descoperirea schemei prin care sistemul bancar moldovenesc a fost fraudat cu circa un miliard de dolari SUA, iar procurorii ne spun că 85 de persoane au statut de învinuit, inculpat sau condamnat în dosarul „Frauda bancară”.
Deși termenul de prescripție este pe cale să intervină sau chiar a intervenit deja în legătură cu mai multe fapte anchetate, în prezent, doar trei persoane și-au aflat sentința. Doar unul însă a stat după gratii, dar a fost eliberat după ce a executat mai puțin de jumătate din pedeapsă, fostul premier Vladimir Filat. Alte 18 persoane fizice și juridice au statut de inculpat, ajungând pe banca acuzaților în cadrul a șase dosare penale, care sunt examinate în prezent la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Cele mai multe persoane anchetate de procurori pentru implicarea în așa-numitul „jaf al secolului” însă, 64 la număr, au abia statut de învinuit, dosarele lor aflându-se încă în gestiunea procurorilor.
„Curtea Constituțională spunea recent că termenul de prescripție este o sancțiune pentru pasivitatea statului. Deci, dacă nu ai reușit în 15 ani să investighezi și, eventual, să sancționezi persoana, intervine acest termen de prescripție, care spune că chiar dacă ulterior este persoana găsită vinovată, ea practic nu își ispășește pedeapsa”, spune Ilie Chirtoacă.
Pentru infracțiunile anchetate în dosarul „Frauda bancară”, termenul de prescripție variază între 15 și 25 de ani de la data comiterii faptelor.
