Nicanor Ciochină rămâne în arest | Cazul lui Anatol Mătăsaru | „Tanti Raia”, trimisă în judecată | Detalii și reacții despre reforma APL | Starea de urgență în sectorul energetic, menținută | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Starea de urgență în sectorul energetic rămâne în vigoare. Care sunt motivele invocate de autorități, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre reținerea activistului Anatol Mătăsaru și vă spunem când se va expune instanța de apel pe cazul fostei deputate Marina Tauber. Vedem și ce prevede Conceptul reformei administrației publice locale, dar și ce spun experții despre aceasta.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Guvernul menține starea de urgență în sectorul energetic, chiar dacă anterior premierul anunța posibilitatea ridicării ei mai devreme de împlinirea termenului de 60 de zile. Autoritățile susțin că, deși linia electrică Isaccea–Vulcănești a fost reparată, riscurile din domeniul energetic nu au dispărut, iar menținerea stării de urgență pe durata sărbătorilor pascale este o măsură de precauție, care oferă Guvernului pârghiile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Riscurile nu au dispărut. Atacurile se pot repeta oricând, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale. În aceste condiții, abrogarea stării de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă. Totuşi, vreau să fie foarte clar: vom utiliza acest instrument cu maximă prudență, asumare și transparență”.
Starea de urgență în sectorul energetic a fost instituită pe 25 martie, în urma atacurilor rusești care au avariat linia electrică Isaccea–Vulcănești.
Fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, și complicele său, Ion Andronache, vor rămâne în arest până la o hotărâre definitivă a Curții de Apel Centru. Decizia a fost luată marți de magistrații instanței de apel. Amintim că Nicanor Ciochină, acuzat că a lovit mortal un băiat de 14 ani și a părăsit locul accidentului, a fost condamnat de Judecătoria Chișinău la 7 ani de închisoare cu executare. Complicele său, Ion Andronache, care l-a ajutat să ascundă urmele, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, dintre care doar șase luni cu executare. Atât procurorii, cât și avocații au contestat decizia primei instanțe la Curtea de Apel.
La câteva zile după reținerea și apoi eliberarea lui Anatol Mătăsaru, soția acestuia, jurnalista Julieta Savițchi, a anunțat că telefonul bărbatului urmează să fie supus unei expertize. „Mă aştept ca expertiza să fie falsificată, aşa cum a fost fabricat şi dosarul”, a scris aceasta pe facebook. Totodată, ar urma să fie verificat și automobilul lui Anatol Mătăsaru, care nu a fost întors familiei. Anatol Mătăsaru a fost reținut pe 5 aprilie, în timp ce se afla în localitatea Sărata Galbenă, raionul Hîncești. Informația despre reținere a fost făcută publică de soția sa, care a precizat că acesta a fost reținut în baza unui articol din Codul penal care se referă la „acte de persecuție”. Într-un comentariu pentru ZdG, Julieta Savițchi a declarat că soțul ei nu a comis nicio infracțiune, ci doar colecta informații despre părinții judecătoarei Ana Cucerescu, care locuiesc la Sărata Galbenă. Ulterior, poliția a anunțat că reținerea a fost coordonată cu Procuratura, în urma unei plângeri depuse de judecătoare. Pe 6 aprilie, Mătăsaru a fost eliberat. În aceeași zi, oamenii legii au anunțat că, în timpul examinării automobilului judecătoarei, a fost descoperit un dispozitiv de urmărire, iar ofițerii întreprind acțiuni pentru a stabili cine l-a instalat și cu ce scop. Pe 7 aprilie, judecătoarea Ana Cucerescu, care face parte din completul de judecată care examinează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a promovat evaluarea externă. Aceasta nu a răspuns apelurilor și mesajelor ZdG pentru un comentariu.
Raisa Surdu, cunoscută drept „tanti Raia”, Alexandr Martinovici, alias „Sașa”, și Oleg Krîlov, vizați în investigația ZdG sub acoperire „În slujba Moscovei”, au fost trimiși în judecată pe 27 martie, fiind acuzați de coruperea alegătorilor. În urma repartizării aleatorii, cauza a ajuns la judecătoarea Angela Vasilenco. Cele trei persoane au ajuns pe mâna legii în octombrie 2024, în urma unor percheziții efectuate după publicarea investigației ZdG „În slujba Moscovei”.
Suma de 400 de mii de dolari, despre care organele de drept au anunțat că ar fi fost destinată mitei pentru procurori și angajați ai Poliției, apare doar la nivel declarativ în materialele dosarului penal. ZdG a discutat cu mai multe părți implicate, a analizat documente și mărturii și a constatat că realitatea prezentată în spațiul public diferă de cea reflectată în dosar. Procurorului Cristin Ghemu, plasat în arest pentru 30 de zile, i se impută primirea a două transferuri în criptovalută, în valoare totală de 55 de mii de dolari. Totuși, actele de învinuire prezentate în instanță nu indică cine este beneficiarul real al portofelului electronic în care ar fi ajuns banii. Procurorul Ghemu a fost reținut în baza unei declarații făcute de Daniel Plugaru, fiul fostului procuror Victor Plugaru, la două zile după ce acesta fusese reținut într-un dosar de trafic de influență. Totodată, au fost reținuți și patru angajați ai Inspectoratului Național de Investigații. Trei dintre ei au fost eliberați ulterior din arest, unul fiind plasat sub control judiciar.
Mai multe detalii din culisele „mitei de 400 de mii de dolari SUA” în criptomonede aflați de pe zdg.md.
Magistrații Curții de Apel Centru urmează să se pronunțe pe 5 iunie în dosarul fostei deputate Marina Tauber, o acolită a fugarului penal Ilan Șor, condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare. Pe 7 aprilie, la Curtea de Apel Centru au fost încheiate dezbaterile judiciare, fiind stabilită și data la care va fi anunțată decizia. Marina Tauber, aflată de la începutul anului 2025 la Moscova, a fost condamnată în lipsă pe 30 septembrie 2025 la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și acceptarea unor fonduri provenite de la un „grup criminal organizat”. Procurorii, care au solicitat o pedeapsă de 13 ani de închisoare, au contestat sentința la Curtea de Apel.
Anchetă internă a fost inițiată la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău după ce un solist și regizor al instituției ar fi fost agresat de asistentul unui alt regizor. Incidentul s-a produs pe 4 aprilie 2026 și a fost făcut public de către Serghei Pilipețchi, care acuză că a fost bătut „cu cruzime” de către asistentul de regizor Simone Frediani, soțul regizoarei Rodica Piriceanu. La rândul său, Simone Frediani afirmă că ar fi fost provocat și că a fost vorba doar despre o ceartă, nu despre o agresiune fizică. Reprezentanții Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” au comunicat că tratează „cu maximă seriozitate” orice situație care poate afecta siguranța angajaților și că vor întreprinde toate măsurile necesare în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare. În această săptămână, Guvernul a prezentat Conceptul de reformă a administrației publice locale. Documentul propune, printre altele, triplarea stimulentelor pentru localitățile care aleg să se amalgameze și stabilirea unui prag minim de 3000 de locuitori pentru primării, în scopul consolidării administrațiilor locale și accelerării investițiilor în infrastructură. Autoritățile susțin că actuala fragmentare administrativă împiedică dezvoltarea multor localități. În prezent, peste 87% dintre primăriile din R. Moldova au mai puțin de 3000 de locuitori.
Conceptul prevede, de asemenea, reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, măsură care urmărește accelerarea dezvoltării regionale. Raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu.
Alexei Buzu, secretar general al Guvernului: „Reforma nu este doar necesară, dar este mult întârziată, iar orice argument legat de faptul că trebuie să mai așteptăm, după mine, este o lipsă de respect față de aleșii locali, dar, în special, față de acei cetățeni care încă în 2026 nu au acces la apă și canalizare”.
Antreprenorul Vasile Tofan, care a propus anterior modelul țărilor baltice pentru reforma teritorial-administrativă din R. Moldova, consideră că viziunea propusă acum de guvern „este mult prea timidă”. Iar potrivit unei analize realizate de Expert-Grup, obiectivul reformei nu trebuie să fie neapărat crearea unor primării mai mari, ci crearea unor primării viabile, autonome fiscal și capabile să genereze dezvoltare locală.
R. Moldova se retrage oficial din Comunitatea Statelor Independente, organizație creată după destrămarea URSS. Pe 6 aprilie, președinta Maia Sandu a promulgat decretul de denunțare a acordurilor CSI, iar documentul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 9 aprilie, dată la care a intrat în vigoare. Potrivit autorităților, relațiile R. Moldova cu statele membre CSI vor continua pe platforme bilaterale și multilaterale.
S-au împlinit 17 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, când o manifestație inițial pașnică împotriva regimului comunist s-a transformat în violențe și dezordini în masă, iar sute de tineri au fost maltratați în comisariate. Tot atunci, în Piața Marii Adunări Naționale, a fost ucis Valeriu Boboc. Ion Perju, fost polițist condamnat la 10 ani de închisoare pentru lovitura fatală aplicată lui Valeriu Boboc, a fost anunțat în urmărire internațională în 2015, dar prins abia în toamna anului 2025, în urma unor percheziții efectuate la membrii grupării „Șor”. ZdG a aflat că Perju își execută în prezent pedeapsa în penitenciarul nr. 2 Lipcani.
Într-un dialog cu Ziarul de Gardă, care poate fi găsit pe zdg.md, Dragoș, fiul lui Valeriu Boboc, spune că tatăl său a fost un erou. Dragoș avea doar un an și opt luni atunci când și-a pierdut tatăl, așa că îl cunoaște doar din fotografii. Nu a putut păstra în memorie chipul, cuvintele, mângâierile sau dragostea tatălui său. Între timp, un alt dosar legat de 7 aprilie, cel al fostului vicecomisar al municipiului Chișinău, Iacob Gumeniță, bate pasul pe loc la Curtea de Apel Centru. Deși cauza a fost trimisă la rejudecare la începutul anului 2022, până în prezent doar câteva ședințe de judecată au fost lucrative. Deși dosarul se află pe rolul instanțelor de judecată de 16 ani, Iacob Gumeniță practic nu mai riscă o pedeapsă cu închisoarea, întrucât a intervenit termenul de prescripție.
Peste 120 de persoane în etate din Telenești și Sărătenii Vechi au participat la o acțiune de advocacy la nivel comunitar, organizată în cadrul campaniei privind îmbunătățirea accesului persoanelor în etate la servicii de sănătate, unde au vorbit deschis despre experiențele lor legate de accesul la serviciile medicale. Problemele de deplasare, lipsa medicilor specialiști și costurile ridicate ale tratamentelor se numără printre principalele dificultăți semnalate de locuitori.
Armata lui Putin continuă să lanseze atacuri asupra regiunilor ucrainene. În noaptea de 8 aprilie, forțele rusești au lansat 176 de drone peste Ucraina. Cel puțin 24 dintre ele și-au atins țintele. Tot în această săptămână au fost raportate explozii și pe teritoriul rus, mai multe surse informând că ucrainenii au vizat infrastructura rusească prin care are loc exportul de petrol. Tot în această săptămână, președintele american Donald Trump a anunțat că Iranul și Statele Unite au ajuns la un acord pentru un armistițiu de două săptămâni, perioadă în care traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz urmează a fi redeschis. Înțelegerea a venit la peste o lună de la începerea atacurilor coordonate ale SUA și Israelului asupra Iranului și la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a avertizat că „o întreagă civilizație va dispărea” dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea. Conform acordului, Iranul urma să permită navelor să traverseze Strâmtoarea Ormuz pe durata armistițiului, sub coordonarea armatei iraniene, însă situația rămâne incertă.
