Peste 15% din cetățenii țării noastre intenționează să emigreze în următorii trei ani, arată raportul primului studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în R. Moldova
Din totalul respondenților, de 10 mii de persoane, 15,5% au subliniat că intenționează să se mute în următorii trei ani într-o altă țară, arată raportul Studiului „Generații și Gen”, primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova.
Ponderea populației de la oraș cu o astfel de intenție este mai mare decât a celor de la sat, fiind de 21% și, respectiv, 12,3%. De asemenea, bărbații au intenția să emigreze în următorii trei ani în măsură mai mare decât femeile, proporția fiind de 18,8% și respectiv 12,4%.
La grupele de vârstă 15-19 ani și 20-24 de ani proporția populației care intenționează să emigreze în următorii trei ani este în jurul valorii de o treime, iar la următoarele două categorii de vârstă, 25-29 și 30-34 de ani– în jurul valorii de un sfert. Deși în intervalul de vârstă 35-44 de ani se înregistrează tendința de reducere, oricum se atestă valori înalte, de 15-17%. După 45 de ani, ponderea celor cu astfel de intenție se reduce sub 9%.
Respondenții din mun. Chișinău s-au evidențiat prin cea mai mare pondere, 26%, a celor care intenționează să emigreze în următorii trei ani comparativ cu celelalte regiuni unde ponderea este de 12-14%.
Persoanele cu studii superioare și cele singure s-au remarcat prin cele mai mari ponderi în ceea ce privește intenția de a emigra în următorii trei ani. În funcție de statutul ocupațional, această intenție este caracteristică tuturor categoriilor, mai puțin pensionarilor. După nivelul de bunăstare, cel mai puțin au această intenție respondenții din chintilele I și II.
Din totalul subiecților, 2,3% au parteneri născuți în străinătate (nu s-au născut în limitele teritoriale actuale ale Republicii Moldova).
În mediul urban, proporția persoanelor ai căror parteneri s-au născut peste hotare este mai mare decât în mediul rural, fiind de 3,2% și respectiv 1,8%.
Analiza în funcție de vârstă relevă că proporția persoanelor ai căror parteneri s-au născut în străinătate după vârsta de 50 de ani este mai mare decât a celor care nu au împlinit vârsta de 50 de ani. În funcție de nivelul de studii, se constată că persoanele cu un nivel de instruire mai înalt, post-secundar vocațional și superior, au parteneri născuți în străinătate în măsură mai mare decât persoanele cu un nivel de instruire mai redus.
Din totalul populației, 4,1% au declarat că au locuit pentru o perioadă mai mare de un an în străinătate.
Ponderea populației care a locuit pentru o perioadă mai mare de un an în străinătate este mai mare la oraș decât la sat, constituind 5,5% și, respectiv, 3,3% (Tabelul 12.2.6.). Ponderea bărbaților care au locuit pentru o perioadă mai mare de un an în străinătate este 4,3% pentru bărbați și 3,9% pentru femei. Cel mai mult au locuit pentru o perioadă mai mare de un an în străinătate persoanele cuprinse în categoria de vârstă 20-44 de ani.
Ponderea populației care a locuit în străinătate în ultimii trei ani este de numai 0,9%.
Populația din mediul urban care a locuit în străinătate în ultimii trei ani este de 1,6%, iar în mediul rural – de 0,4%. Proporția bărbaților care au locuit în străinătate în ultimii trei ani este de 1,1%, iar a femeilor – de 0,7%. Analiza în funcție de vârstă relevă că după vârsta de 50 de ani se reduce ponderea populației care a locuit în străinătate (în altă țară) în ultimii trei ani. În dependență de regiune, se constată că cele mai multe persoane care au locuit în străinătate (în altă țară) în ultimii trei ani sunt din Chișinău.
Raportul Studiului Generații și Gen a fost elaborat pe parcursul anului 2021 de către o echipă mixtă de cercetători. Datele studiului au fost validate de către Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI) și un set de indicatori au fost co-validați de Biroul Național de Statistică.
Studiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI).
GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda.
Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova.
Participanții studiului au fost peste 10 000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste trei ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.
