Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   DOC/ „Chișinău Arena”: Între litigii,…

DOC „Chișinău Arena”: Între litigii, incapacitate de plată, lipsa căilor de acces și trei ani de promisiuni

Complexul sportiv „Chișinău Arena” urma să fie dat în exploatare în luna octombrie 2019, exact la un an de la începerea lucrărilor. Procesul a fost însă amânat de mai multe ori din cauza lipsei infrastructurii rutiere. Deși autoritățile promit că arena ar putea fi inaugurată în această toamnă, urmând a fi alocați, din fondul de rezervă, 24 de milioane de lei pentru construirea unui drum de acces, problemele nu vor fi rezolvate în totalitate. 

Arena nu va fi funcțională complet și nu va putea găzdui evenimente mari, pentru că autoritățile nu au identificat, până acum, o soluție privind amenajarea celui de-al doilea drum, care urmează, conform proiectului inițial, să fie construit pe un teren aflat în proprietate privată, a cărui proprietari se judecă deja cu statul pentru despăgubiri. În paralel, Serviciul Fiscal de Stat este în proces de judecată cu firma care a ridicat complexul, pentru restituirea TVA-ului în sumă de circa 17 milioane de lei.

Construită acum 3 ani și nefuncțională până în prezent, arena nu poate genera venituri de sinestătător și nu este finanțată prin linie bugetară directă. Astfel, la mijlocul lunii iulie curent, Consiliul SRL „Arena Națională”, societate care gestionează complexul, a pus în discuție, pentru prima dată, inițierea și autorizarea procesului de insolvabilitate, dată fiind incapacitatea de plată. Tot din cauza datoriilor acumulate, construcția a fost deconectată de la rețeaua de alimentare cu gaze, iar la sfârșitul lunii august a fost la un pas să fie debranșată de la rețeaua de aprovizionare cu energie electrică și de la cea de apă și canalizare.

„Chișinău Arena”, la un pas să rămână fără curent electric și apă 

La finele lunii august 2022, „Chișinău Arena” a fost la un pas de a fi debranșată de la rețeaua de aprovizionare cu energie electrică, după ce a fost somată de furnizorul „Premier Energy”, față de care nu și-a onorat plata datoriilor istorice și curente, în sumă de circa 93 de mii de lei. Într-o notificare transmisă, la 25 august, către mai multe instituții de resort, și în posesia căreia a intrat ZdG, SRL „Arena Națională”, societate care gestionează complexul, anunță că furnizorul de energie electrică nu mai tratează garanțiile oferite de companie ca fiind asiguratorii și cere deconectarea imediată de la rețea. Odată cu această deconectare, urma să înceteze funcționarea tuturor rețelelor inginerești, în mod prioritar sistemul de securitate antiincendiară, paza monitorizată, dar și iluminatul nocturn. 

Eduard Calancea, administrator al SRL „Arena Națională”, a declarat pentru ZdG că situația a fost rezolvată pe moment, societatea având răgaz până pe 14 septembrie să achite datoriile acumulate.

Administratorul SRL „Arena Națională”, Eduard Calancea

„Situația a fost destul de critică, dar am remediat-o spre sfârșitul zilei (de 25 august – n.r.). Seara am ajuns la o înțelegere cu furnizorul și avem o pauză până pe 14 septembrie. Sperăm să se rezolve la nivel de Guvern cu alocarea finanțării. Astfel de somări am avut de mai multe ori, pentru că permanent avem situații de incapacitate de plată. Dar, la 25 august deja ne-au sunat și ne-au spus că vin să debranșeze. A fost complicat, dar până la urmă am convenit cu furnizorul și ne așteaptă” a spus pentru ZdG Eduard Calancea.

La 30 august și S.A „Apă Canal Chișinău” a atenționat întreprinderea că arena polivalentă urmează să fie deconectată de la instalațiile de alimentare cu apă și canalizare, dacă până la 15 septembrie nu își onorează plățile în sumă de 51 de mii de lei.

Anterior, pentru că nu a achitat datoriile, arena polivalentă a fost debranșată de la rețeaua de gaze naturale.

SRL „Arena Națională” a pus în discuție, pentru prima dată, inițierea și autorizarea procesului de insolvabilitate

De la finalizarea lucrărilor de construcție, de acum 3 ani, SRL „Arena Națională” a fost mereu la un pas de a intra în incapacitate de plată față de furnizorii de utilități și de creditori. ZdG a constatat că la mijlocul lunii iulie curent, Consiliul întreprinderii a pus în discuție, pentru prima dată, inițierea și autorizarea procesului de insolvabilitate, dată fiind incapacitatea de plată și datorii către creditori care se cifrează la circa 2,5 milioane de lei. Atunci s-a decis că inițierea procesului de insolvabilitate este inacceptabil, APP urmând să soluționeze problemele, iar Guvernul să aloce mijloace financiare pentru fondul de rulment care ar acoperi creanțele scadente către creditori și alte cheltuieli necesare.

Administratorul SRL „Arena Națională” motivează premiera informării Consiliului despre oportunitatea inițierii și autorizării procesului de insolvabilitate prin faptul că de prea mulți ani dezvoltarea infrastructurii rutiere bate pasul pe loc.

„Pe parcursul a 3 ani permanent au fost situații în care societatea se regăsea în incapacitate de plată. Erau situații care au durat până la 5-7 luni. Anterior, mereu informam prin note informative. Nu se ajungea la astfel de situații de informare a Consiliului pentru că era și perspectiva de a construi și drumul mai repede. Problema cu calea de acces e de 3 ani. Asta depășește anumite simțuri bune de management public. Acum dacă Guvernul o să ne aloce mijloacele financiare ca să construim drumul și plata creditorului principal, o să putem să remediem și această problemă”, a adăugat Eduard Calancea.

La 1 septembrie, Guvernul a aprobat un proiect prin care Ministerul Finanțelor va aloca, din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2022, circa 69 de milioane de lei către SRL „Arena Națională” pentru majorarea capitalului social. Banii sunt destinați pentru achitarea tranșei anuale către partenerul privat, iar din diferența cursului valutar, spun reprezentanții societății, ar putea fi achitate și datoriile către ceilalți creditori. 

24 de milioane de lei în loc de 12 milioane de lei pentru construirea drumului de acces?

Ușile complexului sportiv s-ar putea deschide în toamna acestui an, promit autoritățile. Guvernul urmează să aloce, din rezerva de stat, încă 24 de milioane de lei, conform unui proiect supus consultărilor publice. Banii ar urma să fie folosiți pentru construirea drumului de acces către obiectiv, pe drumul Chișinău – Orhei (drumul național R6), Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” fiind responsabilă de organizarea unei licitații în acest sens. 

ZdG a constatat că în toamna anului 2021, pentru jumătate din sumă, cel mult 12 milioane de lei, compania „Summa” din Turcia, care a proiectat și construit arena, ar fi propus să amenajeze intrarea în complexul sportiv, pe drumul național R6. Inițiativa de a contracta respectiva companie a venit chiar din partea Guvernului de la Chișinău, care ulterior a și renunțat la idee. 

Pe acest segment urmează să fie construit drumul de acces către „Chișinău Arena” de pe traseul Chișinău-Orhei, pentru care Guvernul va aloca 24 de milioane de lei 

Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a declarat pentru ZdG că inițiativa din toamna trecută a fost lansată pe fundalul discuțiilor despre Acordul adițional nr. 2 la Contractul de Parteneriat Public-Privat (CPPP), nesemnat până în prezent.

„În toamna anului trecut, când se purtau discuții despre Acordul adițional nr.2 la CPPP, noi am propus ca respectiva companie să construiască și drumul de acces către complexul sportiv, pe traseul Chișinău – Orhei. Compania „Summa” voia ca noi să recunoaștem în Acord dreptul lor de a-și întoarce TVA-ul. Este vorba de câteva milioane de lei. Noi am refuzat. Nu ni s-a părut corect să-l semnăm. Cu referire la construcția drumului, nu era un proiect, erau niște estimări inițiale”, a precizat Spînu. 

Incertitudine privind a doua cale de acces spre complexul sportiv 

Construcția unui drum de acces nu rezolvă însă în totalitate problemele arenei. Accesul spre complexul sportiv, conform tuturor normelor, ar trebui să fie asigurat de două căi. Drumul de acces spre complex din str. Bucovina ar trebui amenajat pe câteva terenuri private cu suprafața totală de 2 ha, o parcelă de 15 ari de la marginea arenei fiind locația principală.

Terenul de pământ aparține companiei „Trivent Com” SRL, care susține că l-a cumpărat de la o persoană fizică în toamna anului 2017, înainte de a apărea în spațiul public ideea construirii unei arene polivalente în acea zonă. În iunie 2021, compania a acționat în judecată SRL „Arena Națională” solicitând despăgubiri în sumă de 176.800 lei, pe motiv că în perioada decembrie 2018 – februarie 2020 i-a fost îngrădit accesul la teren. 

Drumul de acces spre complex din str. Bucovina care ar trebui amenajat pe o parcelă de 15 ari de la marginea arenei, aflată în proprietate privată

Cererea de chemare în judecată a fost acceptată, însă din luna martie curent nu a avut loc nicio ședință de judecată, din cauza stării de urgență instituită în R. Moldova, dar și pentru că judecătoarei care examinează dosarul i-au expirat împuternicirile. 

Ministrul Andrei Spînu insistă că mai multe terenuri din vecinătatea arenei ar fi ajuns ilicit în proprietate privată, iar acum proprietarii se opun exproprierii (trecere a unei proprietăți private în proprietatea statului pentru nevoi de interes public, n.r.). El spune că, în cazul în care nu vor fi identificate soluții juridice, drumul ar urma să fie construit altfel decât a fost stabilit în proiect. 

Mihai Triboi, reprezentantul companiei „Trivent Com” SRL  a solicitat anterior ministrului Spînu, într-o scrisoare deschisă, să respecte „principiul prezumției nevinovăției și să fie dezmințită informația precum că terenul a fost preluat ilegal”. La fel, compania solicită încetarea oricărei imixtiuni în dreptul de proprietate privată. Reprezentantul „Trivent Com” SRL susține că responsabilii din cadrul firmei ar fi depus o serie de interpelări în adresa Procuraturii Anticorupție (PA) și a Primăriei Stăuceni cu privire la verificarea legalității actelor Primăriei ce au stat la baza formării și vânzării primare a terenului. Interpelarea adresată către PA a fost redirecționată spre examinare Centrului Național Anticorupție, care a comunicat că nu gestionează vreo cauză penală care vizează respectivul teren. 

Arena nu va primi autorizație de funcționare completă

Cu doar o singură cale de acces, construcția căreia, deocamdată, nu a început, complexul va putea fi dat în exploatare, însă terenurile de sport din cadrul Arenei nu vor putea găzdui evenimente mari. De altfel, reprezentanții APP, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Finanțării au fost informați de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST) că numai cu accesul din R6, fără acces din str. Bucovinei, „Chișinău Arena” nu va primi autorizație de funcționare, dar, în revanșă, obiectul va putea fi înregistrat ca bun patrimonial al Agenției Servicii Publice. Ministrul Spînu susține că arena va primi autorizație de funcționare, însă nu una completă. 

„Chișinău Arena”, septembrie 2020. La doi ani distanță, complexul arată la fel, nefiind efectuate lucrări suplimentare

Problemele de la Complexul sportiv au fost dezvăluite de către ZdG încă în septembrie 2020. Menționam atunci că „Chișinău Arena” urma să fie dat în exploatare în luna octombrie 2019, exact la un an de la începerea lucrărilor. Inițial, s-a constatat că arena polivalentă nu putea fi dată-n exploatare pentru că nu putea fi conectată la rețelele de alimentare cu gaze, apă și canalizare, existente în zonă, apoi că nu era racordată la rețelele electrice. Ulterior, s-a constatat că arena nu are construite drumuri de acces, iar unele terenuri adiacente complexului sportiv, pe unde urmează să fie făcute căi de acces, sunt în proprietate privată. Autoritățile de atunci promiteau, încă în septembrie 2020, rezolvarea problemelor. 

În paralel, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în proces de judecată cu firma „Summa”, cea care a ridicat complexul „Chișinău Arena” pentru restituirea TVA-ului în sumă de circa 95 milioane de lei. SFS a obținut câștig de cauză în prima instanță, dar Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea și a obligat SFS să restituie companiei 17 milioane de lei. Litigiul a ajuns, recent, la Curtea Supremă de Justiție.