Analiză IDIS Viitorul: Cresc suprafețele cu plantații de viță de vie aflate în gestiunea întreprinderilor. Cele gestionate de către populație, au scăzut de 2,5 ori în 10 ani
Sectorul vitivinicol din R. Moldova merită o atenție mai mare. În prezent, cresc suprafețele cu plantații de viță de vie aflate în gestiunea întreprinderilor agricole. Cele gestionate de către populație au scăzut de 2,5 ori în 10 ani. „Trebuie relansată capacitatea noastră de producție. Ceea ce producem acum este bun, dar este incomparabil cu potențialul pe care are are sectorul vitivinicol din R. Moldova. Trebuie să exportăm atât vin, dar și alte tipuri de băuturi alcoolice, care au sporit în ultima perioadă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 10 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, plantații de viță de vie din R. Moldova în 1960 erau în total 220 de mii de hectare (ha), dintre care 200 de mii ha erau gestionate de către întreprinderile agricole, iar 20 de mii ha se aflau în gestiunea populației. Recordul plantațiilor a fost în anul 1980, când au fost 256 de mii ha, dintre care 229 de mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 27 de mii ha – populație. Către 2000 a scăzut suprafața plantațiilor de viță de vie în Republica Moldova la 149 de mii ha, dintre care 50 de mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 99 de mii ha – în gestiunea populației. Către 2010 a scăzut până la 145 de mii ha suprafețele cu vii, dintre care 34 de mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 111 mii ha – populației.
După 2000 au crescut semnificativ suprafețele cu vii gestionate de către populație, iar din 2015 au început să scadă. În 2020 s-a ajuns la 121 de mii ha suprafețele cu plantații de viță de vie, dintre care 24,8 mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 96 mii ha – populației. În 2023 erau 115 mii ha cu plantații de viță de vie, dintre care 25,9 mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 89 de mii ha – populației. „Însă, acum avem plantații cu o productivitate mult mai înaltă față de ceea ce a fost în trecut. Sunt plantații care nu mai sunt gestionate de către populație, plantații care s-au învechit și sunt scoase. Cele care apar acum sunt plantații intensive, care sunt mult mai bune și care le substituție pe cele vechi”, a declarat expertul.
Vorbind despre repartizarea plantațiilor de viță de vie, în baza recensământului agricol din 2011, Veaceslav Ioniță a spus că cele mai multe sunt în raionul Cahul – 11,8%; UTA Găgăuzia – 8,9%; raionul Hâncești – 8,6%; raionul Călărași – 5,7%; raionul Strășeni – 5,5%; raionul Cantemir – 5,2%; raionul Ialoveni – 5,1%; raionul Taraclia – 5%; raionul Nisporeni – 4,3%; raionul Cimișlia – 4,2%; raionul Ștefan Vodă – 4,1%; raionul Orhei – 3,9%; raionul Căușeni – 3,7%; raionul Leova – 3,3%; raionul Telenești – 2,9%; iar restul raioanelor – 17,8%.
Despre producția soiurilor tehnice de struguri, a menționat că în 1980 era 1 milion și 201 mii de tone, dintre care 1 milion în întreprinderile agricole, iar 201 mii în gospodăriile individuale. Către 1982 a crescut la 1 milion și 959 de mii de tone, dintre care 1 milion 652 de mii în gospodăriile agricole, iar 307 mii în gospodăriile individuale. Către 1990 a scăzut la 774 de mii de tone, dintre care 582 de mii în gospodăriile agricole, iar 192 de mii în gospodăriile individuale. Deși în 1993 a crescut la 928 de mii de tone, a scăzut semnificativ în 1997 la 260 de mii de tone. În 2000 a ajuns la 592 de mii de tone; 2009 – 611 mii tone; 2018 – 604 mii tone; 2020 – 368 de mii de tone; 2023 – 463 de mii de tone.
În 2016, din cele 529 de mii de tone, 249 de mii au fost produse de către populație, 157,4 mii – de către fermieri, iar 123 de mii – de către întreprinderile agricole. În 2018, din cele 604 mii de tone, 255 de mii au fost produse de către populație, 179,3 mii – de către fermieri, iar 169 de mii – de către întreprinderile agricole. În 2020 din cele 378 de mii de tone, 150 de mii au fost produse de către fermieri, 143 de mii – de către populație, iar 85 de mii – de către întreprinderile agricole. În 2023 a crescut la 463 de mii de tone: 222,9 mii au fost produse de către fermieri, 137 de mii – de către întreprinderile agricole, iar 103 mii – de către populație. „Sectorul individual în perioada sovietică producea 15-20% din volumul de struguri tehnici. În perioada 2006-2010, când practic au dispărut gospodăriile agricole, sectorul individual a ajuns la 80%. Acum este de 70%. În Republica Moldova, populația ca principalul furnizor și producător de struguri tehnici dispare, populația nu mai domină piața. Dețin acum această pondere fermierii. Întreprinderile agricole își mențin poziția, cu o ușoară ceștere”, a menționat expertul.
Analizând producția vinului, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 1970 s-au produs 246 de milioane de litri; în 1980 – 217 milioane de litri; 1985 – 128 de milioane de litri; 1986 – 61 de milioane de litri; 1987 – 204,5 milioane de litri. Către 1999 a scăzut dramatic la 73,8 milioane de litri. Către 2003 s-a ridicat la 227,4 milioane de litri, iar către 2005 – la 405,9 milioane de litri. A scăzut, din nou, până la 135,9 milioane de litri în 2007, a crescut la 143,1 milioane de litri în 2010, la 165,5 milioane de litri în 2013, la 173,7 milioane de litri în 2017, la 184,8 milioane de litri în 2019 și a scăzut la 155,7 milioane de litri în 2022.
„În perioada sovietică, R. Moldova producea vin, dar nu totul în țară. Mult vin era produs din struguri moldovenești, la întreprinderi moldovenești, dar amplasate în afara țării, în special în Federația Rusă. De aceea, datele din 1970 și până în 1990 sunt relative. După 2002, la noi brusc a crescut producția de vin. După criza din 1998, în Federația Rusă brusc au crescut veniturile populației, care și-a schimbat și preferințele de consum. Mulți, de la vodcă au trecut la vin. Astfel, a crescut brusc cererea de vin în Federația Rusă. La acea vreme, rușii în afară de Moldova nu știau nimic. Foarte mulți investitori ruși au venit în Republica Moldova, au cumpărat fabrici de vin, podgorii și astfel industria de vin moldovenesc a crescut în acea perioadă. Însă, această creștere a ținut până când Republica Moldova a declarat că dorește să se integreze în Uniunea Europeană (UE). Atunci, Federația Rusă a impus embargo, iar la noi a scăzut dramatic producția și exporturile de vin. Din 2007 este cam la același nivel producția de vin moldovenesc. Piața care a venit ușor, tot ușor a plecat”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Analistul economic a analizat și regiunile R. Moldova cu cea mai mare producție de vinuri, în baza producției pentru ultimii 5 ani. Astfel, municipiul Chișinău deține o cotă de 25,9%; UTA Găgăuzia – 19,2%; raionul Cantemir – 11,5%; raionul Cahul – 10%; raionul Strășeni – 6,2%; raionul Ialoveni – 5,9%; raionul Fălești – 4,2%; raioanele Căușeni și Ștefan Vodă – 3,4%; raionul Nisporeni – 1,9%; alte 10 regiuni – 8,5%.
Cu referire la exportul R. Moldova de vin, a declarat că în 2000 a fost de 113 milioane de dolari; în 2005 a crescut până la 278 de milioane de dolari. Către 2006 a scăzut brusc la 161 de milioane de dolari, iar către 2007 la 108 milioane de dolari. În 2008 a crescut până la 154 de milioane de dolari, iar de atunci exporturile sunt mai mici de 150 de milioane de dolari. În 2010 au fost de 138 de milioane de dolari, 2015 – 98 de milioane de dolari, 2020 – 134 de milioane de dolari, 2023 – 138 de milioane de dolari. „După 2000, în Federația Rusă brusc a crescut cererea de vin, au văzut piața din Republica Moldova una cu potențial de investiții. Pentru Republica Moldova, la acea vreme, piața rusă era o piață bună de desfacere, care a generat vânzări mari. În acea perioadă 2001-2005, vinurile reprezentau 26,4% din tot exportul Republicii Moldova. Între 2006 și 2010 a reprezentat 10,4%, între 2011-2015 – 5,7%, 2016-2020 – 5,1%, 2021-2023 – 4,9%”, a declarat analistul economic.
Cu referire la exportul Republicii Moldova de produse alcoolice, expertul a spus că în 2000 a totalizat 120 de milioane de dolari, dintre care 112,7 milioane de dolari a reprezentat exportul de vin, iar 15,3 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice. În 2005 – 314,5 milioane de dolari: 278,1 milioane de dolari – exportul de vin, iar 36,4 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice. În 2007 – 134,2 milioane de dolari: 107,8 milioane de dolari – exportul de vin, iar 26,4 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice. În 2013 – 253,3 milioane de dolari: 149,6 milioane de dolari – exportul de vin, iar 103,7 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice. În 2015 – 160 de milioane de dolari: 97,7 milioane de dolari – exportul de vin, iar 62,3 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice. În 2023 – 232,5 milioane de dolari: 137,5 milioane de dolari – exportul de vin, iar 95 de milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
Potrivit expertului, ponderea vinurilor în totalul exporturilor de produse alcoolice, între 2001/2005 a fost de 88,6%; între 2006/2010 – 80,6%; 2011/2015 – 63,4%; 2016/2020 – 62,3%; 2021/2023 – 58,9%. „Acum avem o tendință nouă. Vinurile, în prezent, la fel, domină, dar sunt sub 60%. Guvernul trebuie să atragă atenția la faptul că vinul este brandul nostru, este ceea cu ce ne mândrim. Dar, în prezent, 40% din toată producția exportată și creșterea din ultimii ani are loc nu doar din contul vinului, dar și a altor produse alcoolice. Trebuie să dezvoltăm și aceste noi tipuri de băuturi alcoolice”, a spus expertul.
Vorbind despre exportul vinurilor moldovenești în Rusia, a menționat că în 2002 a fost de 135,1 milioane de dolari; în 2005 – 208,4 milioane de dolari; 2006 – 49 de milioane de dolari; 2007 – 2 milioane de dolari; 2010 – 47,9 milioane de dolari; 2015 – 9,1 milioane de dolari; 2019 – 17,8 milioane de dolari; 2023 – 3,6 milioane de dolari. „Exportul de vinuri în Federația Rusă a scăzut de la 80% la 2,6%”, a spus expertul.
Analizând prețul mediu de export al vinurilor moldovenești în 2023, economistul a afirmat că în SUA, care este pe locul 13 după volumele exportate – un litru a costat 2,57 dolari; în România, care este pe primul loc după volumele exportate – 2,48 dolari/litru; Germania, locul 14 – 2,29 dolari/litru; China (locul 6) și Olanda (locul 9)– 2,26 dolari/litru; Turcia – 2,06 dolari/litru; Ucraina – 1,92 dolari/litru; Polonia – 1,78 dolari/litru; Cehia – 1,51 dolari/litru; Rusia – 1,50 dolari/litru. Restul țărilor sub 1,50 dolari/litru. Prețul mediu este de 1,28 dolari/litru. „Prețul mediu de vânzare al vinurilor moldovenești exportate a fost între 2001/2005 de 0,8 dolari/litru; 2006/2010 – 1,11 dolari/litru; 2011/2015 – 1,09 dolari/litru; 2016/2020 – 0,93 dolari/litru; 2021-2023 – 1,27 dolari/litru”, a afirmat economistul.
Referitor la țările unde au fost exportate vinurile moldovenești în 2023, a declarat că în România s-a exportat 24,4%; în Belarus – 17,7%; Georgia – 7,3%; Cehia – 6,4%; Polonia – 6,3%; China – 3,6%; Marea Britanie – 3,2%; Canada și Olanda – 3%; Turcia – 2,8%; Ucraina și Rusia – 2,6%; SUA – 2,2%; Germania – 1,4%; Franța – 1,3%, restul 53 de țări – 12%. Primele 5 țări au reprezentat 62,1%.
