Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   (doc) Varianta finală a compromisului…

(doc) Varianta finală a compromisului PDM-PSRM: se renunță la revocarea deputaților

Compromisul „larg” dintre deputații democrați, cei socialiști, dar și din Grupul parlamentar Popular European, exprimat la 5 mai prin votul comun în vederea comasării celor două proiecte de lege ce presupun schimbarea sistemului electoral, a fost definitivat ligislativ. Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a elaborat un singur proiect de lege care prevede că următorul scrutin în Legislativul de la Chișinău ar putea avea loc în baza unui sistem mixt, altfel spus, cetățenii vor primi două buletine de vot. Pe unul, identic pentru toți, se vor alege deputați pe liste de partid în baza votului proporțional. Pe cel de-al doilea buletin, individual pentru fiecare circumscripție uninominală, vor fi aleși deputați în baza votului majoritar.

După ce a mediatizat, printr-o amplă campanie publicitară, ideea că atuul sistemului uninominal constă în apropierea deputaților de cetățeni care vor putea demite alesul poporului dacă acesta nu-și va îndeplini promisiunile, Partidul Democrat din Moldova (PDM) se pare a fost convins de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) de a renunța la inițiativă. Documentul de „compromis” nu prevede retragerea mandatului de deputat, promisă de PDM, prevedere care, de altfel, contravine normei constituționale a actuale. Singura mențiune referitor la vacanța funcţiei de deputat spune că, în ultimele 6 luni înainte de expirarea mandatului Parlamentului, nu se organizează alegeri noi în circumscripţiile uninominale neocupate.

Într-un interviu pentru europalibera.org, președintele Parlamentului, Andrian Candu a declarat PDM este forțat să renunțe la ideea revocării deputaților, invocând faptul partenerii internaționali au cerut un consens în Parlament, dar a declarat că speră să revină la acest mecanism și la sistemul uninominal la alegeriel parlamentare din 2022.

„Dar, în baza sistemului mixt, avem două categorii de deputaţi: deputaţi care vin pe liste de partid şi deputaţi care vin din circumscripţii. Şi atunci trebuie să le aplici aceeaşi regulă, nu poţi pe unii să îi revoci, pe alţii nu. Şi, cu regret, datorită acestui compromis cerut de partenerii internaţionali, cel mai probabil, va trebui pentru această etapă intermediară să renunţăm la idee, deoarece este imposibil, din punct de vedere juridic”, a declarat Candu.

Proiectul de lege presupune formarea unei singure circumscripții naționale în care vor fi aleși 50 de legiuitori în baza votului reprezentării naționale, dar și împărțirea teritoriului R. Moldova în 51 de circumscripții uninominale, în care vor fi aleși tot atâția deputați, dintr-un singur tur.

Autorii proiectului comasat spun că cele 51 de circumscripții electorale vor fi formate în baza numărului de alegători înscriși în listele electorale la fiecare secție de votare de la ultimele alegeri naționale, că secțiile de peste hotare vor fi constituite în baza înregistrării prealabile a cetățenilor, iar locuitorii din regiunea transnistreană vor vota în secțiile deschise pe malul drept al Nistrului. Democrații și socialiștii afirmă că membrii diasporei care nu s-au înscris prealabil vor putea vota la orice secție constituită peste hotare, dar că fiecare secție din străinătate va avea o capacitate de 5000 de buletine de vot, spre deosebire de 3000, în formula actuală a Codului Electoral.

Documentul stabilește că, pentru circumscripția națională, partidele politice vor putea înainta o listă de minimum 30 și maximum 55 de persoane, dar și câte un singur candidat pentru fiecare circumscripție uninominală. La rândul lor, candidații independenți vor putea concura doar pentru o circumscripție uninominală. Totodată, dacă candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.

Pentru alegătorii de peste hotare, dar și din stânga Nistrului vor fi formate consilii electorale de circumscripție care vor activa în raza municipiului Chișinău.

Pentru a fi înregistrați drept candidați, pretendenții la fotoliul de deputat vor trebui să colecteze semnăturile a cel puţin 600 și cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Semnăturile pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale peste hotarele țării sau pentru localitățile din stânga Nistrului vor putea însă proveni de la oricare circumscripție.

PDM a acceptat propunerea socialiștilor de a permite studenților și elevilor să voteze în localitatea unde studiază, dacă vor semna o declaraţie pe proprie răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă. Aceștia vor fi înscriși pe listele suplimentare, unde se va indica și instituția de învățământ unde sunt înmatriculați.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut cu societatea civilă și avizat de Comisia de la Veneția, la mijloc de iunie. Democrații și socialiștii susțin că nu vor vota documentul în lectură finală decât după pronunțarea Comisiei de la Veneția.

Citiți AICI ce spuneau la 23 martie fracțiunile parlamentare despre schimbarea sistemului de vot