Declarațiile de presă susținute de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, și comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders
Ministra Justiției a R. Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, și Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, au susținut joi, 2 martie 2023, declarații de presă, în contextul vizitei oficiale în R. Moldova a comisarului european.
Potrivit Comisiei Europene, Didier Reynders întreprinde vizita oficială în R. Moldova pentru a discuta despre reforma justiției, în contextul statutului de candidat la aderarea la UE pe care țara noastră l-a obținut în vara anului 2022.
„Am reconfirmat astăzi angajamentul nostru ferm de a reforma instituțiile de drept în R. Moldova și am apreciat enorm deschiderea și aprecierea comisarului european în raport cu poziția noastră. Pentru R. Moldova îmbunătățirea sectorului Justiției a fost și rămâne o prioritate majoră, care are o importanță covârșitoare pentru întreaga societate. (…) În cadrul discuției am informat despre obiectivele Ministerului Justiției de a crea un cadru normativ riguros pentru a consolida independența, dar și de a responsabiliza actorii din sectorul justiției, acestea fiind esențiale în combaterea corupției. (…) Calitatea justiției este un angajament asumat de R. Moldova în procesul de integrare europeană și o dominantă a programului de activitate a Guvernului. Noi vom depune toată diligența pentru a corespunde așteptărilor de a furniza rezultate”, a declarat ministra Justiției a R. Moldova, Veronica Mihailov-Moraru.
„Viitorul R. Moldova este în UE. Acesta este un proces pe bază de merite și, respectiv, este abordat pas cu pas. Dincolo de asta, atunci când Comisia și-a oferit opinia sa pentru R. Moldova, privind oferirea statutului de candidat la aderarea la UE, am făcut acest lucru înțelegând că Moldova va întreprinde anumiți pași”, a declarat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.
Mai devreme, Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, aflat într-o vizită oficială la Chișinău, s-a întâlnit cu prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii au discutat despre consolidarea statului de drept și continuarea reformelor în domeniul justiției.
Didier Reynders va avea întrevederi cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, Olesea Stamate, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile (Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Centrul de Resurse Juridice din Moldova).
Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat R. Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la UE. Obținerea acestui statut nu oferă calitatea de stat membru al UE, întrucât cea din urmă presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Abia după ce îndeplinesc condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația europeană în toate domeniile.
Obținerea statutului de stat candidat reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare la UE și se acordă de toate cele 27 de state membre ale UE care decid unanim.
Lista de măsuri pe care trebuie să le întreprindă R. Moldova după ce a obținut statutul de țară candidată
Comisia Europeană a trimis Consiliului European și o lista de măsuri pe care trebuie să le întreprindă țara noastră după ce a obținut acest statut:
1. Să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independență, integritate, eficiență, responsabilitate și transparență, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și supraveghere democratică eficientă. În special, pentru a suplini toate posturile rămase vacante în CSM.
2. În toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și Consiliul Europei/Comisia de la Veneția.
3. Să îndeplinească angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile, luând măsuri decisive pentru investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări.
4. Să implementeze angajamentul de „dezoligarhizare”, prin eliminarea influenței intereselor în viața economică, politică și publică.
5. Să consolideze lupta împotriva crimei organizate, pe baza evaluărilor detaliate ale amenințărilor, cooperarea sporită cu partenerii regionali, UE și internaționali și o mai bună coordonare a organelor de drept; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și spălarea banilor. Să asigure că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară.
6. Să crească capacitatea de a realiza reforme și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; de a evalua și actualiza strategia de reformă a administrației publice.
7. Să finalizeze reforma managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale.
8. Să sporească implicarea societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.
9. Să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile și să-și susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor.
