Principală  —  IMPORTANTE   —   Raportul „Laundromat” nu a fost…

Raportul „Laundromat” nu a fost înregistrat în circulația proiectelor de acte legislative a Parlamentului R. Moldova. Președinta Comisiei de anchetă: „A fost blocat de către PSRM, ȘOR și Pro Moldova”

Raportul integral al Comisiei de anchetă privind elucidarea tuturor circumstanțelor spălărilor de bani prin intermediul instituțiilor financiare și instanțelor judecătorești din R. Moldova „Laundromat” nu a fost înregistrat în circulația proiectelor de acte legislative a Parlamentului R. Moldova. Anunțul a fost făcut joi, 8 iulie, de către președinta Comisiei de anchetă, deputata Platformei DA Inga Grigoriu, care menționează că raportul a fost blocat de către patru membri ai comisiei – PSRM, Șor și Pro Moldova.

„Vă anunț că înregistrarea în circulația proiectelor de acte legislative a Parlamentului R. Moldova a raportului Comisiei de anchetă privind elucidarea tuturor circumstanțelor spălărilor de bani prin intermediul instituțiilor financiare și instanțelor judecătorești din R. Moldova, denumită generic „Laundromat” a fost blocată de către patru membri ai comisiei – PSRM, Șor și Pro-Moldova”, a spus Grigoriu într-o postare pe Facebook.

Solicitată de Ziarul de Gardă, președinta Comisiei de anchetă, ne-a spus că vineri, 9 iulie, va dezvălui, în cadrul unei conferințe de presă, informații din Raportul „Laundromat”.

„Voi prezenta cel mai probabil sumarul executiv al raportului care înglobează partea narativă a evenimentului respectiv. Evident, raportul este construit având patru dimensiuni pe care le-am cercetat în baza actelor de referință, în baza comunicării instituționale pe care am avut-o, a răspunsurilor instituțiilor. Practic, nicio propoziție nu este interpretată. Din cauza că la un raport al unei comisii de anchetă se înregistrează, în primul rând, proiectul de hotărâre, de două săptămâni le tot scriu colegilor de comisie să semnăm proiectul de hotărâre ca să putem să înregistrăm raportul, ei insistând pe audierea lui Platon. Vreau să comunic, poate, pentru prima dată presei că așa numitul Veaceslav Platon a și confirmat modalitatea prin care a implementat această tipologie”, a spus Grigoriu.

Pe 25 mai, curent, Inga Grigoriu a anunțat că Raportul Comisiei parlamentare „Laundromat” va fi tradus în limba engleză și urmează să fie prezentat instituțiilor și organismelor internaționale.

Comisia pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova a fost creată la data de 30 noiembrie 2020. Aceasta a avut drept scop identificarea celor vinovați, tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislația Republicii Moldova, cât și purificarea instituțiilor de stat de persoanele care au fost implicate direct sau indirect în schema „Laundromat”.

Cinci ani de la reținerea magistraților

Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de USD. Ei erau acuzați că au emis încheieri prin intermediul cărora în R. Moldova s-au spălat bani rusești. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea, Victor Orândaș a reușit să plece din R. Moldova. 

Dosarul penal pe numele judecătorilor a fost deschis abia la doi ani şi jumătate după ce Curtea Supremă de Justiție trimitea pe adresa Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Anticorupție şi CSM o notă informativă privind implicarea mai multor magistrați din R. Moldova într-o schemă dubioasă de spălare de bani, fiind indicate numele magistraților şi dosarele în care aceștia ar fi acționat fraudulos. La 20 septembrie 2016, dată la care dosarul în privința celor 17 magistrați a fost făcut public, doar 7 dintre ei mai activau în sistemul judecătoresc. 

În octombrie 2020, cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au revenit, oficial, în funcții. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat cererile acestora de repunere în funcțiile pe care le-au deținut până în septembrie 2016, cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați. 

Astfel, judecătorul Serghei Lebediuc, care activa anterior la Judecătoria Militară, Serghei Popovici, judecător la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu, magistrat la Judecătoria Orhei, Serghei Gubenco, de la Curtea de Apel Comrat și Garri Bivol, de la Judecătoria Chișinău, toți vizați în „Spălătoria rusească”, au îmbrăcat, din nou, roba de magistrat, după o pauză de patru ani.

Cum și de ce a fost posibil ca cei cinci judecători să revină în sistem

Cei cinci judecători au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii. În una dintre aceste ordonanțe, acuzatoarea de stat Mirandolina Sușițcaia și-a motivat decizia de a-l scoate pe Sergiu Lebediuc de sub urmărire penală prin faptul că încheierea emisă anterior de judecător „a devenit irevocabilă prin neatacare, respectiv, până în prezent nu există o confirmare juridică a faptului că ordonanța judecătorească este contrară legii”, remarca procurora. Argumente similare se regăsesc și în celelalte ordonanțe remise de alți procurori, prin care judecătorii erau scoși de sub urmărire penală. 

Cei cinci judecători, împreună cu ceilalți foști magistrați, plecați între timp din sistem, sunt judecați și într-un alt dosar penal, deschis tot în septembrie 2016 și care se află de mai bine de trei ani, fără sentințe, pe rolul Judecătoriei Chișinău. În acel dosar ei sunt învinuiți de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, tot în dosarul „Laundromat”.

Revenirea celor cinci judecători în funcții a devenit posibilă, chiar dacă ei sunt judecați într-un alt dosar, pentru că, inițial, în septembrie 2016, procurorul general a solicitat suspendarea magistraților pentru infracțiunea de complicitate la spălare de bani.

Ulterior, peste o săptămână, după ce CSM acceptase solicitarea procurorului general, acesta s-a adresat în mod repetat la CSM pentru a obține acordul în vederea urmăririi penale a magistraților și într-un alt dosar, deschis la scurt timp pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, dosar ulterior remis în judecată.

La a doua solicitare a procurorului general, magistrații nu au putut fi suspendați din funcție de către membrii CSM, pentru că ei erau deja suspendați în baza primei solicitări a procurorului general. Așadar, după ce primul dosar, cel în baza căruia judecătorii au fost suspendați din funcție a fost clasat, a dispărut practic temeiul juridic prin care aceștia să fie suspendați, prin urmare, CSM, conform legii, a fost practic obligat să-i repună în funcție.