Infoteca Drepturilor: Sancțiuni pe timp de pandemie – cum sunt aplicate și cum ar trebui executate?
Pe data de 20 ianuarie, A.B. a mers la piața de haine din Chișinău pentru a schimba o pijama. Când a ieșit din piață, deoarece nu era lume, și-a scos masca. Imediat s-a apropiat un polițist și i-a făcut observație, iar femeia și-a reîmbrăcat masca. Polițistul a decis să nu să se limiteze la observație și i-a zis femeii să îl urmeze la sectorul de poliție, a apucat-o strâns de mână și fără vreo explicație a dus-o la sector, acolo aplicându-i o amendă de 1000 de lei pentru că și-a scos masca.
ZdG a solicitat opinia polițistului Tudor Pâslari, care a amendat femeia, de la sectorul de poliție nr.4. Acesta ne-a spus că femeia a fost amendată pentru că și-a scos masca. Polițistul a mai precizat că dacă ea ar fi fost mai „loială”, poate lucrurile nu se soldau cu o amendă.
Avocata Violeta Gașițoi răspunde la mai multe întrebări despre modul în care ar trebui aplicate interdicțiile în condițiile pandemiei.
Este ori nu obligatorie purtarea măștii?
Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de sănătate publică, la p.1.1, prevede purtarea obligatorie a măștilor de protecție în toate spațiile publice închise, inclusiv în transportul public, precum și în spațiile deschise unde nu este posibilă respectarea distanței fizice de cel puțin 1 (unu) metru. Masca trebuie să acopere atât gura, cât și nasul.
Dacă e să analizăm hotărârea Comisiei, reiese că în situația spațiilor deschise, unde poate fi respectată distanța fizică de 1 metru, purtarea măștii nu este obligatorie. În situația în care organul constatator observă că este încălcată Hotărârea Comisiei, trebuie să se apropie și să aducă, în primul rând, la cunoștința cetățenilor despre conținutul prevederilor legale, deoarece nu toți cetățenii au acces la informație și cunosc aceste prevederi. Prin urmare, în aceste circumstanțe aducerea silită a persoanei la sectorul de poliție nu era necesară.
În ce circumstanțe putem fi sancționați?
Conform Codului Contravențional, sancționarea poate avea loc doar dacă nu ați respectat prevederile/măsurile de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, precum și a măsurilor de sănătate publică, stabilite de autoritățile competente. În acest caz, autoritatea competentă de stabilire a măsurilor de profilaxie, prevenire ori combatere a bolilor epidemice este Comisia Națională de Sănătate Publică.
Cum putem înțelege dacă poliția acționează legal ori a comis un abuz?
De fiecare dată când sunteți opriți de poliție, acesta e obligat să se prezinte și să vă explice motivul legal pentru care ați fost oprit. Ulterior, trebuie să vă explice învinuirile care vi se aduc, ce încălcare ați comis, de ce ați fost oprit și nu vi se permite să vă deplasați mai departe. În cazul sancțiunilor aplicate în baza încălcării măsurilor de profilaxie, prevenire ori combatere a bolilor epidemice, de fiecare dată când se invocă această lege, trebuie să luați cunoștință de decizia Comisiei Naționale de Sănătate Publică care trebuie să fie în vigoare la data sancționării.
Este important să cunoașteți că, în perioada pandemiei, Comisia deseori introduce modificări, incluzând reguli noi, anulând sau menținând regulile vechi. Dacă analizăm situația descrisă de A.B., examinând hotărârea Comisiei, valabilă în acel moment, examinând data, ora, locul în care polițistul de sector a oprit persoana și a atenționat-o să-și pună masca, ne convingem că aplicarea amenzii a fost una arbitrară și contrară legii. În primul rând, persoana s-a supus cerințelor și și-a pus masca înapoi pe față. În al doilea rând, la data sancționării, decizia Comisiei nu prevedea impunerea obligatorie de purtare a măștii în locuri publice, mai ales în locurile unde este posibilă păstrarea distanței. Necesitatea aplicării unei amenzi de 1000 de lei pare a fi una arbitrară și ilegală. Cu alte cuvinte, pentru a ne da seama dacă acțiunile sunt ori nu legale, trebuie să analizăm faptele, legea și decizia Comisiei. Fiecare modificare a deciziei Comisiei trebuie să fie adusă la cunoștința cetățeanului, iar dacă acesta se supune benevol cerințelor, dispare necesitatea aplicării amenzii.
Din practica mea, cele mai frecvente probleme care apar sunt confruntarea polițistului și nesupunerea față de indicațiile acestuia. Cetățenii trebuie să înțeleagă că polițiștii se află în exercitarea funcțiilor publice de prevenire și combatere a contravențiilor și infracțiunilor. Cetățenii nu trebuie să intre în confruntări cu oamenii legii. Orice cetățean este obligat să se supună cerințelor legitime ale polițistului, iar, dacă nu este de acord sau contestă legalitatea acțiunilor acestuia, o poate face ulterior, în ordinea stabilită de legea procesuală.
Ce trebuie să conțină o decizie de sancționare?
Legea prevede că decizia de sancționare trebuie să prevadă data și locul de sancționare, persoana care a examinat contravenția, contravenientul care a fost sancționat, faptele care au fost stabilite în urma examinării cazului, precum și probele care au fost examinate: explicațiile contravenientului și mențiunea despre aducerea la cunoștință a drepturilor și obligațiilor persoanei, care este atrasă la răspundere, calificarea juridică a faptelor ce reprezintă contravenția, pedeapsa care a fost aplicată contravenientului și modul de contestare a deciziei.
Ce drepturi avem în cazul unei sancționări cu care nu suntem de acord?
La rubrica obiecții menționați în Decizia de sancționare că nu sunteți de acord cu sancțiunea impusă de organul constatator, indicând toate obiecțiile pe care le aveți. Cetățenii trebuie să știe că au dreptul la un proces echitabil de către un judecător independent și imparțial. Persoana atrasă la răspundere are dreptul să cunoască învinuirile aduse și calificarea juridică, are dreptul să dezbată probele aduse de acuzatorul de stat, dar și să prezinte probe și are dreptul la un apărător ales, are dreptul la o hotărâre motivată pe care o poate contesta în instanța de judecată și în instanța ierarhic superioară. Important: persoana are dreptul să achite 50% din amenda aplicată.
Cum și unde contestăm decizia de sancționare?
În funcție de persoana care a examinat cauza și a emis decizia, cauza poate fi contestată la organul ierarhic superior. Spre exemplu, dacă decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale nu a fost emisă de judecător, atunci ea poate fi contestată în instanța de judecată. Dacă decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale a fost emisă de judecător în prima instanță, atunci decizia poate fi contestată la Curtea de Apel.
