Principală  —  IMPORTANTE   —   Iacob Gumeniță: Un dosar cât…

Iacob Gumeniță: Un dosar cât toată istoria 7 aprilie 2009

La 11 ani de la evenimentele din aprilie 2009, dosarul fostului vicecomisar al Capitalei, Iacob Gumeniță, judecat pentru exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, încă se află în instanța de judecată, la Curtea de Apel Chișinău.

Starea de urgență, cauzată de pandemia provocată de coronavirus, a amânat însă ultima ședință de judecată, programată la începutul lunii aprilie, ședință în care inculpatul urma să aibă ultimul cuvânt. Este singurul dosar în care este implicat un factor de decizie din aprilie 2009 care se mai află în instanță.

Dosarul Gumeniță, de trei ani la Curtea de Apel Chișinău

Dosarul lui Iacob Gumeniță a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2017, după ce, în prealabil, Judecătoria Chișinău, în aprilie 2016, l-a achitat. Din martie 2017 și până în aprilie 2020, în dosar au fost programate nu mai puțin de 32 de ședințe. În aprilie 2020, examinarea lui ar fi ajuns pe ultima sută de metri, precizează procurorul Cătălin Scutelnic, doar că starea de urgență a anulat ultima ședință de judecată, programată pe 2 aprilie 2020.

Cătălin Scutelnic, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău:

„Ultima ședință nu a avut loc în legătură cu starea de urgență. Următoarea ședință a fost programată la data de 29 mai 2020. Noi suntem acum la etapa finală de examinare. Urma, inculpatul să susțină ultimul cuvânt în fața instanței, iar instanța să se retragă în deliberare pentru pronunțarea deciziei. Am cercetat toate probele, am audiat toate persoanele. Dacă n-ar fi fost starea de urgență, cred că în ședința din aprilie ar fi fost pronunțată decizia. Dl Gumeniță, în acest moment, este în regulă. A avut niște probleme de sănătate, dar acum se prezintă la toate ședințele de judecată”.

Acuzarea de stat în acest dosar este reprezentată de doi procurori, unul de la Procuratura de Circumscripție Chișinău și altul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Cătălin Scutelnic, procurorul de la  Procuratura de Circumscripție Chișinău a precizat, într-o discuție cu ZdG, că există mai multe motive pentru care examinarea acestui dosar s-a întins la CA Chișinău pe durata a trei ani. 

Publicitate
Publicitate

„În primul rând, complexitatea dosarului. Inculpatul este învinuit pe trei capete de acuzare, iar fiecare capăt de acuzare implica, în mod separat, administrarea de probe pentru a demonstra vinovăției. Totodată, este vorba și despre un număr mare de persoane care urmau a fi audiate. Sunt nu mai puțin de 12 părți vătămate pe dosar, care au sediul pe întreg teritoriul R. Moldova, multe din ele în localități îndepărtate. Aducerea lor în instanța de apel a fost foarte complicată, pentru că, de multe ori, fiind citate, nu s-au prezentat. S-a dispus în nenumărate rânduri citarea repetată, aducerea silită… S-au administrat probe care confirmau că unii au plecat peste hotarele țării, fapt ce, de asemenea, a generat timp. Pe lângă asta, trebuie să ținem cont că, fiind adoptată o sentință de achitare în instanța de fond, noi suntem obligați să examinăm în instanța de apel dosarul conform procedurii generale, cu administrarea întregului probatoriu adus de către acuzare. Această procedură implică și audierea martorilor, care, la fel, au fost în număr mare. Au fost, cel puțin, 20-22 de persoane audiate ca martori în această cauză penală. Era obligatorie audierea lor, pentru că o parte dintre ei au denaturat puțin circumstanțele la audierea în instanța de fond. Nu pot să spun că și-au schimbat declarațiile, dar au prezentat circumstanțele într-o altă viziune decât cele relatate inițial, la faza de urmărire penală, circumstanțe care au fost acceptate de instanța de fond. Totodată, un alt factor a fost lipsa părților de la ședințele de judecată și starea de boală a inculpatului, care a generat amânarea mai multor ședințe. Totodată, dosarul a fost examinat inițial de un complet de judecători, iar ulterior a fost redistribuit. Asta a condiționat reluarea examinării dosarului de la început. Un an de zile am administrat un șir de probe ca ulterior să fiu nevoit să administrez toate probele, de la început. Au fost și cazuri când unii judecători din complet au fost bolnavi. Noi, ca acuzare, am depus eforturi maxime și practic nu au fost cazuri când ședințele au fost amânate din cauza acuzării”, a menționat procurorul.

Deși dosarul se examinează în instanță de 10 ani, Iacob Gumeniță, practic nu riscă să ajungă după gratii. Or, termenul de prescripție pentru infracțiunile pentru care ar putea fi condamnat, a expirat. 

Cătălin Scutelnic, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău:

„Prin apelul declarat procurorul a solicitat condamnarea lui Gumeniţă pe 3 capete de acuzare privind comiterea a 3 fapte prevăzute de art. 328 al. (2) lit. a), c) Cod penal la pedeapsă totală de 4 ani închisoare, cu privarea pe 5 ani de dreptul a ocupa funcţii publice. Totodată, acuzarea a expus şi o singură remarcă, urmare a modificărilor survenite la articolul  328, alin. (2) Cod penal (prin Legea din 2012 au fost excluse calificativele prevăzute de lit.a) şi lit. c) de la alin. (2) art. 328 Cod penal, inclusiv prin Hotărîrea Curţii Constituţionale s-a declarat neconstituţională expresia „daune cauzate intereselor publice” prevăzute la art. 328 Cod penal – calificative incriminate lui Gumeniţă, n.r.) şi prin urmare, noi am fost nevoiți să orientăm instanţa la recalificarea faptele și să optăm în fața instanței pentru o eventuală condamnare a inculpatului  în baza articolului 328, alin. 1 Cod penal, dacă instanţa de apel va considera că excluderea calificativelor faptei penale impune o altă soluţie decît constarea vinovăţiei şi condamnarea inculpatului. 

În acest caz, calificarea faptelor lui Gumeniţa în baza art. 328, alin.(1) Cod penal, impune liberarea dânsului de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală, având în vedere gravitatea infracţiunii. Conform legii, termenul de prescripție pentru acest articol (art. 328, alin.(1) Cod penal) este de cinci ani. Respectiv, a expirat încă în 2014. În instanța de Apel, dosarul a venit în 2017. Prima instanță nu s-a referit la termenul de prescripție, pentru că prima instanță l-a achitat pe inculpat pe alte capete de acuzare (art. 328, alin.(2) Cod penal), prescripţie care impune un alt termen. Ulterior pronunţării sentinţei au intervenit unele modificări ale art. 328 Cod penal. Noi, adică acuzarea acum, solicităm instanței să fie constatate faptele ilegale comise de inculpat (mai mult ca atât că din conţinutul sentinţei se deduce că instanţa a constatat că la 07 aprilie 2009 au avut loc acte de dezordini în masă, iar intervenţia colaboratorilor de poliţie era necesară şi inevitabilă), să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunilor și să fie repuse în drepturi părțile vătămate, deoarece pe dosar sunt părți vătămate care pretind prejudiciu moral de la inculpat. 

Poziția noastră o să fie conform apelului. Vom pleda pentru ca să fie condamnat inculpatul pentru faptele comise conform învinuirii aduce. Instanța poate să dispună recalificarea, conform alin. 1 din articolul 328, dar noi insistăm la aplicarea legii care era în vigoare la momentul comiterii infracțiunii și o să insistăm pentru condamnarea inculpatului şi restabilirea drepturilor victimelor ce au avut de suferit, or, mențineriea sentinței de achitare va face imposibilă restabilirea în drepturi a părţilor vătămate pe dosar”. 

Ion Vâzdoagă, avocatul lui Iacob Gumeniță, nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a discuta despre dosarul clientului său și circumstanțele care au dus ca acesta să fie examinat în instanță timp de 10 ani.

Iacob Gumeniță, achitat în anonimat total în aprilie 2016

Iacob Gumeniţă, fost vicecomisar al oraşului Chişinău  în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a fost achitat de Sergiu Lazari, judecător la Judecătoria Buiucani din capitală, după un proces care a durat nu mai puțin de 6 ani. Sentința a fost pronunțată într-o liniște totală, fără presă, încă în luna aprilie 2016, perioadă în care se împlineau 7 ani de la evenimentele din aprilie 2009.  Informația despre faptul că Iacob Gumeniță a fost achitat a fost confirmată pentru ZdG de procurorul care a reprezentat acuzarea de stat în instanța de judecată la jumătate de ani de la pronunțarea ei. Din motive necunoscute, sentința nu a fost publicată nici până astăzi pe portalul instanțelor de judecată.

Dosarul de învinuire a lui Iacob Gumeniţă a fost trimis în instanţa de judecată în vara anului 2010. În cadrul procesului, Gumeniţă a declarat că se consideră nevinovat. Acesta a fost judecat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, atunci când cel puțin un tânăr, Valeriu Boboc, a fost ucis. În presă au apărut anterior și imagini în care Gumeniță lovea în tinerii răniți care zăceau pe jos în Piața Marii Adunări Naționale. 

Anterior, Papuc, Botnari, Corduneanu și Rusu au fost achitați

Anterior, în iulie 2015, Curtea Supremă de Justiție a considerat că generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ.

Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie. Ulterior, Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, au fost declaraţi nevinovaţi în dosarul 7 aprilie 2009, după ce, ex-deputata Valentina Cuşnir i-a acuzat că au maltratat-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Între timp, Petru Corduneanu a ajuns director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Publicitate
Publicitate