Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Fenomenul torturii prin prisma datelor…

Fenomenul torturii prin prisma datelor statistice

Procuratura Generală a evaluat situaţia la capitolul adresări privind tortura şi alte rele tratamente parvenite în adresa Procuraturii în ultimii 7 ani, constatând o descreştere semnificativă a numărului acestora, în anul 2015 fiind înregistrat cel mai scăzut nivel al plângerilor din ultimii ani, şi anume:

• 992 de sesizări privind tortura şi relele tratamente înregistrate în anul 2009;
• 828 de sesizări în anul 2010;
• 958 de sesizări în anul 2011;
• 970 de sesizări în anul 2012;
• 719 de sesizări în anul 2013;
• 663 de sesizări în anul 2014;
• 633 de sesizări în anul 2015.

Sub aspect pozitiv este de menţionat că numărul sesizărilor în care se reclamă actele de tortură s-a redus considerabil: de la 130 de sesizări în 2013 la 88 în 2014, sau cu 42 de sesizări mai puţine (cu 32,4%), tendinţă care practic s-a păstrat şi pentru anul 2015 cînd acestea au scăzut de la numărul de 88 la 40 sesizări, sau cu 48 de sesizări (cu 54,5% mai puţin).

În rezultatul examinării sesizărilor în 2015, procurorii au dispus pornirea urmăririi penale în 113 cazuri sau în 17,85% din numărul total al sesizărilor înregistrate (în 2014 – pornite 118 dosare sau 17,34%, în 2013 – 157 dosare pornite sau 21,83%, 2012 – 140 dosare pornite sau 14%, 2011 – 108 dosare pornite sau 11%).

Ca şi în anii precedenţi, în majoritatea cazurilor, după cum rezultă din sesizări, rele tratamente au fost admise faţă de persoanele suspecte, bănuite, învinuite că ar fi comis infracţiuni sau condamnate pentru fapte penale (334 sesizări). Totodată, în 93 sesizări, s-au invocat fapte de maltratare aplicate faţă de contravenienţi, iar în 32 de cazuri faţă de alţi participanţi la procesul penal, cum ar fi cei cu statut de victimă, parte vătămată, martor. În 174 de sesizări s-au reclamat cazuri de violenţă aplicată altor persoane, cărora nu le era imputată săvîrşirea de infracţiuni sau contravenţii şi nu aveau vreun statut procesual.

În perioada vizată, în 17 plîngeri depuse la procuratură au figurat minorii în calitate de victime ale relelor tratamente (32 în anul 2014, 24 în 2013 şi 39 în 2012).

Potrivit studiului efectuat de procurori, criteriul locului comiterii actelor de rele tratamente sau tortură este următorul:
– în stradă sau alte locuri publice – 273,
– incinta inspectoratelor de poliţie – 126,
– sectoarele, posturile de poliţie – 62 (58 – în 2014, 68 – în 2013),
– în instituţiile penitenciare – o scădere esenţială – doar 57 (comparativ cu 102 – în 2014, tot 102 – în 2013, 126 – în 2012),
– la domiciliul victimei – 45,
– pe teritoriul unităţilor militare – 36,
– incăperile din izolatoarele de detenţie preventivă – 21 (18 – în 2014, 26 – în 2013, 73 – în 2012),
– instituţiile psihiatrice – 7 sesizări,
– instituţiile de învăţămînt – 6 sesizări.
Cel mai des reclamanţii au evocat că au fost supuşi torturii sau altor forme de maltratări în cadrul:
– reţinerilor persoanelor prin utilizarea excesivă a forţei – 165 sesizări (în 2014 – 160, în 2013 – 120, în 2012 – 177),
– în scopul de aşi demonstra supremaţia sau importanţa – 150 sesizări (în 2014 – 136, în 2013 – 160, în 2012 – 145),
– în scopul de a pedepsi victima pentru comiterea unui act sau presupus act – 130 sesizări (174 în 2014, 215 în 2013, 245 în 2012),
– dobîndirii prin metode ilegale a probelor, informaţiilor sau mărturiilor – 124 sesizări (în 2014 – 148, în 2013 – 172, în 2012 – 312),
– în scop de intimidare sau discriminare – 64 sesizări (în 2014 – 45, în 2013 – 52, în 2012 – 91).
Examinînd sesizările petiţionarilor, procurorii au constatat că cel mai des au fost reclamate următoarele metode de aplicare a violenţei:
– Bătăi, aplicarea loviturilor cu mîinile şi picioarele – 365 reclamaţii sau 57,6%.
– Ameninţări sau alte forme de abuz psihologic – 84 plîngeri sau 13,27%;
– Aplicarea mijloacelor speciale, folosirea armei, altor obiecte adaptate acestui scop (bastoane, sticle de apă, cărţi etc.) – 55 sesizări sau 8,68%.
Procurorii au constatat că, cel mai mare număr al adresărilor – 412 sau 65% din totalul celor 633 din cazuri, victimele au suportat dureri fizice sau suferinţe psihice, fără a avea leziuni vizibile pe corp.
Astfel, dacă e să ne referim la gravitatea vătămărilor suportate, atunci:
– în 174 de sesizări persoanele au suferit vătămări corporale neînsemnate;
– în 29 cazuri – vătămări uşoare;
– în 16 cazuri – vătămări de gravitate medie;
– în 2 cazuri – vătămare gravă a integrităţii corporale.

După criteriul subiectului care a admis acţiuni de tortură sau alte rele tratamente, cea mai mare parte a sesizărilor se referă la poliţişti:
– acţiuni comise de poliţişti – ofiţeri de investigaţii – 254 sau 40,1% (282 sesizări sau 42,5% – în anul 2014, 317 sau 44% în 2013, 387 sau 40% în 2012);
– alţi poliţişti (carabinieri, poliţişti de frontieră), 166 sau 26,2% (114 de sesizări sau 17% în anul 2014, 171 sau 24% în 2013);
– poliţişti ai Inspectoratului Naţional de Patrulare – 93 sau 14,7% (120 sesizări sau 18% în anul 2014, 81 sau 11% în 2013).
Celelalte sesizări se referă la alte categorii de subiecţi, cum ar fi:
– colaboratori ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) – 42 sau 6,6% (80 sesizări sau aproximativ 12% în anul 2014, 94 sau 13% în 2013, 124 sau 14% în 2012);
– militari – 29 sesizări sau 4,6%;
– ofiţeri de urmărire penală – 20 sesizări sau 3,15%;
– alte persoane cu funcţii de răspundere, publice sau cu demnitate publică – 15 sesizări sau 2,3%;
– corpul didactic – 8 sesizări sau 1,26%;
– procurori – 3 sesizări sau 0,47%;
– lucrători medicali – 2 sesizări sau 0,3%;
– angajaţi CNA – tot 2 sesizări sau 0,3%.
În anul precedent procurorii au remis în instanţa de judecată 38 cauze penale pe faptul comiterii actelor de tortură.
În rezultatul examinării dosarelor penale în anul 2015, instanţele de judecată au pronunţat 43 de sentinţe în privinţa la 53 persoane, dintre acestea:
– sentinţe de încetare – 1 sentinţă / 1 persoană;
– sentinţe de achitare – 5 sentinţe / 13 persoane.
Sentinţele nu sunt definitive, toate fiind contestate de procurori în instanţele ierarhic superioare.
– sentinţe de condamnare 37 sentinţe / 49 persoane, dintre care:
– pedeapsă reală cu închisoare – 4 sentinţe / 9 persoane,
– pedeapsă cu suspendare – 24 sentinţe / 29 persoane,
– amendă – 9 sentinţe / 11 persoane.

Sursa: procuratura.md

Publicitate
Publicitate