Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ Două magistrate, propuse la…

DOC Două magistrate, propuse la funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău: una dintre candidatele propuse a semnat în susținerea celeilalte. Cererile formulate de către două grupuri de judecători către CSM

Două magistrate din cadrul Judecătoriei Chișinău au fost propuse de către două grupuri de judecători la funcția de președinte interimar al instanței de judecată. Două cereri în acest sens au fost expediate către Consiliul Suprem al Magistraturii.

Mai mulți judecători din cadrul Judecătoriei Chișinău au formulat luni, 24 mai, o cerere în adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care solicită ca, în contextul în care mandatul actualului președinte al Judecătoriei Chișinău a expirat, actuala vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, să fie desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău.

În același timp, și câțiva magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au expediat o altă cerere către Consiliului Superior al Magistraturii prin care solicită ca judecătoarea Viorica Puica din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, să fie desemnată în funcția de președintă interimară a Judecătoriei Chișinău.

Solicitarea judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, vine în contextul în care Viorica Puică, magistrata pe care ei o vor ca să asigure interimatul funcției de președintă a instanței de judecată, a semnat cererea adresată CSM-ului cu privire la numirea magistratei Aliona Miron în această funcție.

Potrivit semnatarilor celor două cereri adresate către CSM, acestea au fost formulate și expediate în contextul în care plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins la data de 18 mai curent candidatura judecătorului Radu Țurcan propus pentru exercitarea funcției de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău.


Un număr de 62 de judecători din cadrul judecătoriei Chișinău și-au pus semnătură pe o cerere adresată Consiliului Suprem al Magistraturii prin care solicită numirea vicepreședintei interimare a Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, în funcția de președintă interimară a instanței de judecată.

În document se menționează că în legătură cu expirarea mandatului președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, judecătorii solicită să fie desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte – Aliona Miron, actuala vicepreședina interimară a Judecătoriei Chișinău.

Pe parcursul activității sale, judecătorul Aliona Miron s-a manifestat ca o persoană cu un înalt simț al responsabilității, cu o foarte bună pregătire profesională”, se menționează în textul cererii formulate de către magistrații din cadrul Judecătoriei Chișinău.

Printre semnatarii cererii pentru susținerea numirii Alionei Miron în funcția de președintă interimară a Judecătoriei Chișinău se numără și magistrata Viorica Puica, numele căreia se regăsește pe cererea formulată de către un alt grup de judecători care au solicitat ca judecătoarea Viorica Puică să asigure interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Chișinău.

Astfel că, în timp ce grupul celor 62 de judecători solicită ca magistrata Aliona Miron să fie desemnată președintă interimară a Judecătoriei Chișinău, în același timp, un alt grup de judecători din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a formulat o cerere prin care solicită membrilor CSM să o desemneze pe Viorica Puică în calitate de președintă interimară a Judecătoriei Chișinău.

Colectivul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana solicită CSM să analizeze posibilitatea desemnării în vederea exercitării în continuarea a interimatului funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău, pe judecăctorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru – Viorica Puica”, se menționează în cerere.

Semnatarii ambelor cereri solicită ca acestea să fie examinate în cadrul ședinței Consiliului Suprem al Magistraturii de marți, 25 mai.

În baza unei informații depuse de un judecător în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, în iunie 2019, mai mulți șefi de instanțe, printre care președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, au fost înlăturați de la exercitarea funcției până la pronunțarea unei decizii a Inspecției judiciare pe acest caz.

Aliona Miron

Aliona Miron devine judecătoare în anul 2009, fiind numită la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. În privința acesteia a fost intentată o procedură disciplinară în 2017, dar a fost clasată, deoarece nu a fost comisă o abatere disciplinară. Ea a fost membru al Colegiului disciplinar al CSM din 2017, depunându-și demisia în 2019.

La 22 septembrie, judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la CSJ, iar peste trei zile portalul safenews.md a publicat tabelul cu punctajul obținut de către candidați. Notițele au fost făcute de către Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, care neagă că le-a oferit presei.

Elena Belei a recunoscut, în cadrul ședinței din 29 septembrie, că a depistat „o eroare tehnică umană, neintenționată”, numărând incorect voturile – „am votat de 10 ori, dar trebuia de nouă, persoana a zecea a întrunit șapte voturi, nu nouă”, astfel că a cerut ca președinta interimară să retragă actul administrativ vădit ilegal, pentru că „retragerea mai târziu este mai neplăcută pentru destinatar”. „Îmi cer scuze de la Aliona Miron”, a adăugat ea.

Judecătoarea Viorica Puica se bucură de o reputație ireproșabilă în sistemul judecătoresc și este cunoscută drept o persoană cu o integritate incontestabilă și profesionalism desăvârșit. Timp de 11 ani, a predat disciplina drept procesual civil la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În 2007, dna Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova. În 2018, în cadrul ultimei evaluări profesionale ordinare a judecătorilor, performanțele judecătoarei au fost apreciate cu calificativul „excelent”. Respingerea unui asemenea candidat ar trimite un semnal alarmant judecătorilor onești din Moldova și va submina și mai mult încrederea în existența unei dorințe și voințe veritabile pentru reformarea sistemului de justiție.

Viorica Puica

Majoritatea Parlamentară, formată din deputații socialiști, cei din Partidul Politic ȘOR și transfugii din Platforma Pentru Moldova, a respins în ședința plenară desfășurată vineri, 12 martie, candidatura magistratei Viorica Puică la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Socialistul Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a propus respingerea proiectul de lege, motivând că acesta nu a acumulat numărul de voturi pentru a fi înaintat spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului.

În cadrul ședinței Parlamentului din 12 martie, socialistul Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a propus respingerea proiectul de lege privind numirea în funcție a judecătoarei Viorica Puică la CSJ până la atingerea plafonului de vârstă, motivând doar că proiectul de lege, fiind propus votului în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități, nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi înaintat spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului. Astfel, cu majoritate de voturi, a deputaților PSRM – ȘOR și transfugii de la Pentru Moldova, candidatura magistratei a fost respinsă.

Anterior, mai multe organizații ale societății civile au formulat un apel public prin care au solicitat Parlamentului R. Moldova să adopte cât de curând posibil o hotărâre privind numirea magistratei Viorica Puica în funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, pentru care a fost propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încă în luna iunie 2020.

La 9 iunie 2020, CSM a propus numirea judecătoarei Viorica Puica la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Judecătoarea Puica a fost declarată învingătoare în concursul pentru această funcție în care a concurat cu alți cinci candidați. CSM a luat această decizie în urma evaluării performanțelor profesionale ale candidaților, a experienței anterioare în funcția de judecător și a prestației la interviul în fața membrilor CSM. Candidatura magistratei Viorica Puica a fost susținută de majoritatea membrilor CSM și niciun membru al CSM nu a formulat o opinie separată împotriva acestei propuneri.