Cine sunt cei șase judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție

Șase judecători au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea a șase funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Subiectul privind desemnarea noilor judecători se numără pe agenda ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit calificativelor acordate de Colegiul de Evaluare, doi magistrați au fost evaluați cu calificativul „excelent”, trei cu „foarte bine”, iar unul singur cu „bine”. Totodată, Colegiul de selecție a oferit cel mai mare punctaj judecătorilor Oxana Robu și Stelian Teleucă, de la CA Chișinău.

Oxana Robu Foto: Magistrat.md

Oxana Robu este judecătoare din 2004, iar la Curtea de Apel Chișinău a fost numită în 2014. Numele Oxanei Robu apare în mai multe dosare de rezonanță din R. Moldova. Robu a fost președinta completului de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul  Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influneță în dosarul parcărilor cu plată din capitală. Totodată, asemeni altor câțiva judecători de la Curtea de Apel Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.

Foto: magistrat.md

Natalia Simciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău în 2015, anterior activând în cadrul Judecătoriei Buiucani. Pe când activa la Judecătoria Buiucani, Simciuc a emis hotărârea prin care omul de afaceri Viorel Țopa a fost condamnat la 8 ani de închisoare.

Natalia Simciuc a făcut parte și din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău care au respins demersurile celor 143 de cetățeni din străinătate care nu și-au putut exercita dreptul la vot la alegerile prezidențiale din 2016.

Foto: magistrat.md

Stelian Teleucă activează în sistem din 2006, fiind judecător la Judecătoria Botanica. În decembrie 2014, acesta a fost numit magistrat la Curtea de Apel Chișinău. 

ZdG a scris anterior că judecătorul Stelian Teleucă, prin intermediul unei decizii pronunțate, a contribuit ca mai multe terenuri publice din Chișinău să ajungă în proprietate privată.

Foto: magistrat.md

Eugeniu Pșenița ocupă din 2017 funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Edineț. Judecătorul a fost vizat într-o anchetă comună a ZdG și a Centrului de Investigații Jurnalistice, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului președintelui de a-i avansa în funcții. Pșenița nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins în 2015 candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele.

Sergiu Daguța activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. În 2007 acesta a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Sergiu Daguța a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

Nina Arabadji activează în sistem încă din 1996. Printr-un decret al Președintelui din 2001, Arabadji a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În prezent, aceasta activează la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *