• 7 aprilie 2009. Dreptatea de la CtEDO

    7 aprilie 2009. Dreptatea de la CtEDO
    Colaj ZdG
    07 aprilie 2021 | 10:45

    R. Moldova a plătit, până acum, aproape cinci milioane de lei, pentru inacțiunile organelor de drept în urma evenimentelor din 7 și 8 aprilie 2009, după ce tinerii maltratați și judecați în comisariatele de poliție și-au găsit dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

    Statul a fost condamnat în 9 cauze, cu referire la dosarele din aprilie 2009, iar în alte 12 şi-a recunoscut vina, obligându-se să plătească despăgubiri victimelor. Pe rolul Înaltei Curți de la Strasbourg se mai află și alte cereri, generate de evenimentele din aprilie 2009, ceea ce înseamnă că Guvernul va trebui să mai scoată bani din bugetul de stat, ca urmare a incapacității instituţiilor de a investiga eficient dosarele „7 aprilie”.

    După 12 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise. Un singur polițist, astăzi fugar și căutat de Interpol, a fost condamnat la închisoare, iar pe rolul instanțelor naționale se mai află un singur dosar în care este implicat un factor de decizie din acea perioadă. 

    La 12 ani de la evenimentele din aprilie 2009, singurul dosar în care este implicată o persoană care deținea o funcție importantă în acea perioadă și care încă nu are o finalitate este dosarul lui Iacob Gumeniță. Fostul vicecomisar de Chișinău este judecat pentru exces de putere și pentru depășirea atribuțiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009.

    Dosarul Gumeniță, de 11 ani în instanțele naționale 

    Iacob Gumeniță

    Dosarul Gumenița a fost transmis în judecată în vara anului 2010. După un proces care a durat nu mai puțin de 6 ani, fostul vicecomisar a fost achitat de Sergiu Lazari, judecător la Judecătoria Buiucani. În 2017, dosarul lui Gumeniță a ajuns la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar în iulie 2020 un complet de judecători au menținut sentința de achitare a fostului vicecomisar. 

    Procurorii de caz, dar și avocatul Sergiu Popșoi, în interesele familiei lui Damian Hâncu, unul dintre tinerii maltratați în aprilie 2009, au depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Recursul a fost admis, precum și cererea de accelerare a judecării. Mai mult, examinarea recursului a fost transmisă Colegiului Penal lărgit al CSJ, acest fapt semnificând că ar fi fost constatate încălcări grave în sentințele emise anterior, potrivit lui Sergiu Popșoi, avocatul familiei Hâncu. 

    „Eu cred că CSJ deja a constatat încălcări grave, iată de ce colegiul din trei judecători nu a putut să se expună și a transmis recursul către colegiul lărgit. Este un dosar specific, dar acum sunt șanse mai mari ca cererea să fie admisă”, spune avocatul Sergiu Popșoi.

     „Damian evită să mai vorbească despre cele întâmplate”

    Damian Hâncu

    Parascovia Hâncu, mama lui Damian, tânărul lovit cu piciorul de Gumeniță, spune că acesta, stabilit cu traiul în Franța, evită să vorbească despre evenimentele din aprilie 2009, inclusiv cu familia sa. 

    „Nu a fost acasă de aproape 2 ani. El evită să vorbească despre cele întâmplate chiar și cu mine. Practic, s-a deconectat de la tot, chiar și de la rețelele de socializare după ce a sesizat că este ascultat și urmărit. Uneori, în timpul convorbirilor telefonice, și eu simțeam cum apare o a treia persoană. Damian evită să mai vorbească despre cele întâmplate. S-a schimbat radical. Vorbesc cu Maria (sora lui Damian – n.r.), apoi ea îi transmite. Sentimentul de frică îl urmărește. Eu când îmi amintesc de cele întâmplate, am o revoltă, simt o nedreptate”, spune mama lui Damian.

    Familia Hâncu, decisă să ajungă la CtEDO
    Femeia acuză că examinarea dosarului decurge anevoios, dar este determinată să caute dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în cazul în care CSJ nu le va da câștig de cauză. 

    „Procesul decurge greu. În prima instanță au fost 86 de ședință. Apoi a urmat Curtea de Apel, unde am avut speranța că lucrurile se vor schimba, dar au fost multe amânări, au fost schimbați judecătorii. Acum ne punem speranța în CSJ. Dacă nici aici nu vom avea câștig de cauză, intenționăm să ajungem la CtEDO”, ne-a spus mama lui Damian Hâncu. 

    Deși dosarul se examinează în instanță de 11 ani, Iacob Gumeniță, practic, nu mai riscă să ajungă după gratii. Or, termenul de prescripție pentru infracțiunile pentru care ar putea fi condamnat, a expirat.

    Hotărâre CtEDO, așteptată în dosarul lui Valeriu Boboc 

    Patru tineri au decedat în condiții misterioase în aprilie 2009, oficial, însă, s-a probat că singurul tânăr ucis atunci a fost Valeriu Boboc. În aprilie 2017, după epuizarea tuturor căilor de atac, familia lui Valeriu a depus o cerere la CtEDO. În februarie 2018, instanța de la Strasbourg a cerut autorităților din R. Moldova explicații, acum fiind epuizată procedura prezentării observațiilor. 

    Valeriu Pleșca, avocatul familiei Boboc, spune că este așteptată pronunțarea hotărârii Înaltei Curții, întrucât expunerea părților pe acest caz s-a finalizat.

    Valeriu Pleşca. Sursa: RFE/RL

    „Reglementarea amiabilă nu a avut loc. Guvernul a prezentat observațiile sale, iar noi am prezentat replica. Comunicarea a luat sfârșit și așteptăm pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte. La nivel național a rămas doar dosarul ce ține de învinuirea lui Ion Perju care s-a finalizat cu o sentință de condamnare neexecutată până în prezent”, ne-a spus avocatul familiei Boboc.

    Victor Boboc: „Omorul lui Valeriu și a celorlalți nu are termen de prescripție”

    Victor Boboc, tatăl tânărului omorât în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, în timpul protestelor din PMAN, susține că statul nu doar că este indiferent în raport cu cele întâmplate, dar și că apără persoane politice implicate în protestele din aprilie 2009.

    „Sunt politicieni care nu vor să discute despre 7 aprilie, nu vor să atingă acest subiect, nemaivorbind că nu vor să investigheze cele întâmplate. Nu au fost efectuate investigații corecte din simplul motiv că sunt secrete între politicieni. Sunt persoane care știu adevărul despre 7 aprilie 2009 și nu vor să fie aflat. Eu cred că Vladimir Voronin pentru evenimentele din aprilie 2009 va rămâne o pată neagră în istoria R. Moldova”, spune Victor Boboc. 

    Tatăl lui Valeriu Boboc se arată însă convins că „chiar și după 10 sau 20 de ani adevărul va fi aflat”. Tot el speră că CtEDO se va expune cât mai curând pe cazul omorului feciorului său. 

    Victor Boboc, tatăl lui Valeriu Boboc


    „Nu cred că vom afla prea curând ceva nou. Vor trece niște ani, se va schimba clasa politică și poate atunci va fi voință politică pentru a iniția investigații corecte. Omorul lui Valeriu și a celorlalți nu are termen de prescripție, mai greu însă este de găsit vinovații”, mai spune Victor Boboc.

    Ion Perju și-ar dori revizuirea hotărârii prin care a fost condamnat

    Singura persoană recunoscută vinovată de moartea tânărului și condamnată în acest sens este fostul polițist Ion Perju. În 2009 acesta era inspector al Poliţiei Criminale şi a fost acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc. Deși a fost condamnat la zece ani de închisoare, acesta nu a ajuns însă după gratii. 

    Perju este dat în căutare internaţională după ce, în 2015, cu puţin timp înainte de pronunţarea verdictului în instanţa de apel, a dispărut din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova.

    Ion Perju, în baza persoanelor căutate de Interpol

    Am încercat să aflăm la ce etapă se află căutările lui Perju, însă Marin Maxian, șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției ne-a cerut să adresăm o solicitare de informații oficiale, invocând protecția datelor cu caracter personal.  

    Surse ZdG afirmă că Ion Perju dorește revizuirea hotărârii prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare și că a încercat să inițieze procedura de revizuire. Avocatul Anatolie Ceachir afirmă că a întrerupt orice comunicare cu clientul său după ce, în decembrie 2015, magistrații CSJ au menținut sentința de condamnare a lui Ion Perju la 10 ani de închisoare.

    „În timp ce noi speram la schimbări, unii își făceau interesele pe la spate”

    Un alt tânăr torturat în aprilie 2009, care și azi așteaptă decizia Înaltei Curți, este Sergiu Creţu. Tânărul a fost luat din stradă de către poliţişti şi dus la Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru. În urma maltratărilor, s-a ales cu o traumă la braţ şi a suportat o intervenție chirurgicală complicată. În 2015, Crețu a depus cerere la CtEDO, iar în 2018 cauza a fost comunicată R. Moldova. Tânărul nu a reușit să ajungă la o reglementare amiabilă cu Guvernul, fiind acum în așteptarea hotărârii Înaltei Curți. La 12 ani de la evenimentele din aprilie 2009, acesta crede că toți acești ani au fost pierduți. 

    Sergiu Crețu

    „Oamenii au ieșit în stradă pentru o viață mai bună, fiind sătui de sărăcie și corupție. Dacă astăzi privim lucrurile, cred că au fost 12 ani pierduți. În timp ce noi speram la schimbări, unii își făceau interesele pe la spate. Unica îmbunătățire este că acum nu mai persistă frică și tensiune în societate, așa cum era în perioada regimului lui Voronin. Și libertatea de exprimare are alte conotații. Oricine are dreptul săî își exprime punctul de vedere, chiar dacă nu place tuturor”, susține Crețu. 

    Ultima condamnare a R. Moldova la CtEDO

    Până în prezent, CtEDO a condamnat R. Moldova în 9 cauze, cu referire la evenimentele din 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri cu referire la art.3 al Convenției (tortura) aşteaptă să fie examinate, fie să fie pronunţată admisibilitatea lor. Evitând să fie condamnat, Guvernul şi-a recunoscut vina în nu mai puțin de 12 cazuri ajunse la Înalta Curte de la Strasbourg, obligându-se să plătească despăgubiri victimelor. 

    În ianuarie 2021, CtEDO a dictat cea mai recentă decizie în dosarele ce invocă abuzurile comise la 7-8 aprilie 2009. Guvernul a fost obligat să îi achite lui Iurie Muradu, maltratat de poliție, 15,8 mii de euro. Muradu s-a plâns că fusese maltratat de către poliție, că nu fusese efectuată o investigație efectivă pe marginea plângerilor sale, dar și de condițiile inadecvate de detenție, inclusiv de lipsa asistenței medicale necesare. Procuratura a suspendat de două ori urmărirea penală, pe motiv că, în vara anului 2010, tânărul părăsise R. Moldova.  

    Avocata Violeta Gașițoi, care l-a reprezentat pe Iurie Muradu în instanțele naționale, susține că organele de drept ar trebui să îi facă dreptate bărbatului, chiar și la 12 ani de la cele întâmplate.

    Violeta Gașițoi

    „Procuratura nu poate să se ascundă după termenul de prescripție, deoarece anume Procuratura este responsabilă de faptul că acest termen s-a scurs. Înțeleg că au trecut 12 ani de la infracțiunea împotriva domnului Muradu, cu toate acestea, dacă ar exista o dorință din partea organelor de drept, cred că la nivel național, i se poate face dreptate acestei victime”, susține Violeta Gașițoi.

    „Sunt sigur că vechiul sistem nu se simte vinovat pentru ceea ce a făcut”

    Iurie Muradu spune că a fost surprins de decizia CtEDO, aceasta venind la aproape 12 ani de la evenimentele din aprilie 2009, dar spune că ar fi fost mirat să fie dictată o altă hotărâre. „Aș fi fost însă mirat dacă era o altă hotărâre pentru că eu am fost ținut 9 zile în izolator, am fost bătut, nu mi s-a dat hrană. Statul mi-a acordat bani pentru că o putere externă i-a spus că nu are dreptate în privința mea, însă, sunt sigur că vechiul sistem nu se simte vinovat pentru ceea ce a făcut”, spune bărbatul.

    Iurie Muradu

    La 12 ani de la protestul din aprilie 2009, Muradu spune că atunci a fost un prim pas spre un viitor mai bun pentru țară și un eveniment important în care poporul a demonstrat că este deținătorul puterii în stat.

    „După revoluția din 2009 credeam că vor fi schimbări, dar am căzut într-o criză politică și nu numai. Spre regret, noi nu am trăit în democrație și doar acum noi încercăm să facem anumiți pași, dar trebuie să mai treacă mult timp pentru a trăi în democrație veritabilă. Cred că am rămas la o gândire feudală și nu vom vedea niciodată un politician în transportul public. Valorile pentru care am protestat în aprilie 2009 nu au devenit realitate, acesta fiind un proces lung. Atunci a fost un prim pas pe drumul spre libertate și un trai mai bun. Dar acest drum este lung. Aprilie 2009 este important nu pentru că au plecat comuniștii și ne-am apropiat de UE, ci prin faptul că poporul a demonstrat că el poate impune o decizie asupra conducerii. Moldovenii au ieșit, și-au exprimat părere, dar, cu regret, nu au înțeles ce trebuie de făcut mai departe”, mai spune Muradu. 

    Iurie spune că nu s-a detașat de R. Moldova, chiar dacă toți cei apropiați lui au plecat și ar reveni cu plăcere acasă. „Aș veni cu mare plăcere în R. Moldova, dar sunt conștient că nivelul meu de trai va scădea de 3 ori”, ne-a mai comunicat Iurie Muradu. 

    Dosarul singurelor femei care au mers la CtEDO

    Surorile Oxana și Ludmila Radu. sursa: RFE/RL

    Surorile Oxana și Ludmila Radu, originare din Cahul, sunt singurele femei reținute în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 care au atacat R. Moldova la CtEDO. În 2018 surorile Radu, care au fost înjosite în Comisariatul general de poliție din Chișinău, unde au fost obligate să se dezbrace în pielea goală și să facă genuflexiuni, au fost îndreptățite de Înalta Curte de la Strasbourg. CtEDO a constatat că investigația procurorilor nu a fost promptă, urmărirea penală începând cu o întârziere de nouă luni, iar sancțiunile aplicate polițiștilor au fost considerate drept incompatibile cu obligația de a preveni maltratarea. Pe acest caz, Guvernul a fost obligat să achite surorilor Radu 16,5 mii de euro. 

    Surorile Radu au evitat să discute cu ZdG despre cele întâmplate și despre dosarul câștigat la CtEDO, spunând că subiectul este dureros și că nu vor să treacă, din nou, prin emoțiile trăite atunci.

    Vladislav Gribincea, avocatul surorilor Radu, susține că problema cea mare după condamnarea statului pe acest caz este inacțiunea autorităților de la Chișinău.

    Vladislav Gribincea

    „Persoana cu cea mai mare vină, care le-a amenințat cu aplicarea forței, care s-a comportat cel mai brutal, a fost scoasă de sub urmărire penală pentru că fapta lui nu este infracțiune, ci contravenție. Nici măcar nu a fost sancționat. După hotărârea CtEDO, organele de drept puteau măcar să redeschidă procesul și să îi aplice o sancțiune”, crede Gribincea.

    Reprezentant Amnesty International Moldova: Sunt 12 ani în care respectarea drepturilor omului a fost în impas

    Ion Cojocari, coordonator Program Profesioniști pentru Drepturile Omului și Advocacy, Amnesty International Moldova, spune despre acțiunile de tortură din aprilie 2009 că ar fi un subiect sensibil pentru societate. 

    „Dosarul 7 aprilie 2009 a rămas ca un cancer. E necesar ca statul să ia măsuri de revizuire. R. Moldova a semnat Convenția și este obligată să se implice și să rezolve problemele fiecărei persoane. Sunt 12 ani în care respectarea drepturilor omului a fost în impas. 7 aprilie 2009 este o pată neagră care demonstrează care este nivelul de apărare al drepturilor omului în R. Moldova. Este un subiect foarte sensibil, dar societatea trebuie să cunoască ceea ce a fost. Pentru asta organele de drept trebuie să își îndeplinească atribuțiile corespunzător, ceea ce nu am văzut pe acest dosar”, spune Ion Cojocari.

    Directoarea executivă a Centrului victimelor torturii „Memoria”: Persoanele care au ajuns la CtEDO sunt vârful aisbergului

    Ludmila Popovici, directoarea executivă a Centrului victimelor torturii „Memoria”, crede că deciziile CtEDO demonstrează că autoritățile au eșuat în încercarea de a face dreptate victimelor torturii din aprilie 2009. 

    Ludmila Popovici

    „Noi am identificat puțin peste 600 de persoane bătute care nu au depus plângeri. Cazurile în care persoanele au primit compensații sau care au avut acces la justiție până la CtEDO sunt vârful aisbergului. Au fost pornite peste 100 de cauze penale, dar impunitatea a fost vădită și multe dintre ele au fost închise. Accesul la justiție a fost unul foarte dificil. Avem câteva persoane care peste ani s-au adresat la noi pentru asistență, au revenit din cauza unor probleme cronice de sănătate. Oamenii încearcă să uite și uneori aceste eforturi le creează un cerc vicios, deoarece amintirile apar sub formă de coșmaruri. Mulți au învățat să trăiască cu aceste traume, încearcă să își continuă viața cu demnitate, înțelegând că 7 aprilie 2009 face parte din viața lor”, spune Ludmila Popovici.

    Lista persoanelor despăgubite după hotărâri CtEDO în urma evenimentelor din aprilie 2009

    Andrei Taraburca  – 16 500 de euro
    Vitalie Iurcu – 13 500 de euro 

    Sergiu Buhaniuc – 16 370 de euro
    Alexandru Cucu – 5 500 de euro
    Eugeniu Tanasiev – 5 500 de euro

    Vadim Vladarcic – 5 500 de euro
    Surorile Oxana și Ludmila Radu – 16 500 de euro
    Iurie Muradu – 15 840 de euro 

    Lista persoanelor despăgubite după reglementări amiabile în urma evenimentelor din aprilie 2009

    Iurie Crăciuneac – 15 000 de euro
    Radu Calancea – 15 000 de euro 
    Radu Banari – 12 000 de euro 
    Iurie Levinte – 8 000 de euro
    Ion Nedelcu – 15 000 de euro 
    Sergiu Duminică – 8 000 euro
    Iulian Moroi – 16 500 de euro 
    Vitalie Crețu – 9 000 de euro 
    Gheorghe și Anatolie Stepuleac – 14 000 de euro 
    Sergiu Mocanu – 10 000 de euro 
    Radu Popa – 6 000 de euro
    Jonathan Netanyahu – 4 000 de euro

    Total: 227 710 de euro – 4 828 157 de lei   

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    DOC/ Averea declarată pentru anul 2020 de către directorii ANRE. Directorul general al instituției a ridicat un salariu de peste un milion de lei

    Agenţia Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) este condusă de un Consiliu de administrație format din cinci directori. Membrii Consiliului de administrație al ANRE sunt numiți prin hotărâre de Parl…
    DOC/ Averea declarată pentru anul 2020 de către directorii ANRE. Directorul general al instituției a ridicat un salariu de peste un milion de lei

    DOC/ Decizia CSJ în cazul fostului procuror Sergiu Zmeu care a încercat repetat să devină judecător

    Fostul procuror Sergiu Zmeu propus la funcția de judecător, dar respins de președintele R. Moldova din cauza unor probleme de reputație, pierde procesul intentat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii…
    DOC/ Decizia CSJ în cazul fostului procuror Sergiu Zmeu care a încercat repetat să devină judecător

    FOTO/ Un nou lot de vaccinuri COVID-19 din partea COVAX a ajuns în R. Moldova

    R. Moldova a primit sâmbătă încă 48 de mii de doze de vaccin AstraZeneca COVID-19 expediate prin facilitatea COVAX, un parteneriat între CEPI, Gavi, UNICEF și OMS. Lotul actual va aduce numărul de doze primite…
    FOTO/ Un nou lot de vaccinuri COVID-19 din partea COVAX a ajuns în R. Moldova

    Cehia i-a anunțat în căutare pe agenții GRU Petrov și Boshirov. Unul s-a identificat cu pașaport moldovenesc

    Agenții ruși Alexander Petrov și Ruslan Boshirov, pe care Londra îi suspectează de otrăvirea fostului ofițer GRU Sergei Skripal, au fost anunțați în căutare internațională de către poliția cehă. Unul din bărbaț…
    Cehia i-a anunțat în căutare pe agenții GRU Petrov și Boshirov. Unul s-a identificat cu pașaport moldovenesc

    DOC/ Azilul politic şi cetăţenia vor fi acordate de o nouă comisie. Președinta Sandu a semnat un decret în acest sens

    Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a semnat un decret privind modificarea componenței Comisiei pentru problemele cetățenilor și acordării de azil politic de pe lângă președintele R. Moldova. Din componența Com…
    DOC/ Azilul politic şi cetăţenia vor fi acordate de o nouă comisie. Președinta Sandu a semnat un decret în acest sens