Președintele Finlandei ar urma să dea astăzi undă verde țării pentru a se alătura alianței NATO
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, ar urma să dea joi, 12 mai, undă verde Finlandei pentru a se alătura alianței militare NATO, într-o schimbare majoră a politicii de securitate în urma invaziei Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.
Finlanda, care are o graniță comună de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia, și-a intensificat treptat cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de partener de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar s-a abținut să adere pentru a menține relații de prietenie cu vecinul său estic.
Niinisto conduce politica externă a Finlandei în cooperare cu Guvernul, în conformitate cu Constituția și, prin urmare, poziția sa este considerată decisivă. De asemenea, se așteaptă ca Guvernul și Parlamentul Finlandei să își dea în scurt timp aprobarea pentru această decizie.
„Mesajul meu este clar: Finlanda își va asigura securitatea. Acest lucru nu este în detrimentul nimănui”, a declarat Niinisto săptămâna trecută.
Într-un interviu acordat luna trecută ziarului finlandez Ilta-Sanomat, el a declarat: „Dacă se va întâmpla, așa cum pare probabil, ca Finlanda și Suedia să adere la NATO, atunci se va crea un nou tip de tratat pentru noi, unul responsabil, stabil și puternic”, a spus Niinisto.
Opinia finlandezilor cu privire la NATO s-a schimbat rapid după ce Rusia a inițiat ceea ce numește o „operațiune specială” în Ucraina.
Sprijinul public finlandez pentru aderarea la NATO a crescut la cifre record în ultimele luni, ultimul sondaj realizat de postul public de televiziune YLE indicând 76% dintre finlandezi în favoarea aderării și doar 12% împotrivă, în timp ce sprijinul pentru aderare obișnuia să zăbovească la doar aproximativ 25% în anii de dinaintea războiului din Ucraina.
În timp ce nealinierea militară i-a satisfăcut mult timp pe mulți finlandezi ca modalitate de a se ține departe de conflicte, invazia Rusiei în Ucraina suverană a determinat un număr tot mai mare de finlandezi să considere relațiile de prietenie cu Rusia ca fiind o frază goală.
Soarta Ucrainei a fost deosebit de deranjantă pentru Finlanda, care a purtat două războaie cu Rusia între 1939 și 1944, respingând o tentativă de invazie, dar pierzând aproximativ 10% din teritoriul său în acordul de pace ulterior.
Trecerea rapidă a Finlandei spre NATO este posibil să tragă după sine vecinul său Suedia.
Social-democrații suedezi aflați la putere sunt așteptați să decidă pe 15 mai dacă vor anula decenii de opoziție față de aderarea la NATO, o mișcare care ar duce aproape sigur la solicitarea Suediei de a se alătura alianței de 30 de națiuni.
Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva aderării la alianță. Recent, pe 12 martie, ministerul său de Externe a declarat că „vor exista consecințe militare și politice grave” în cazul în care vor face acest lucru.
