Autoritățile își propun ca vehiculele electrice și hibride plug-in să ajungă la cel puțin 15% din parcul auto național. Ce prevede „Programul Național de Mobilitate Electrică 2030″
Autoritățile R. Moldova își propun majorarea ponderii vehiculelor electrice și hibride plug-in la cel puțin 15% din parcul auto național, dar și extinderea rețelei publice la cel puțin 600 de puncte de încărcare funcționale. Obiectivele sunt prevăzute în „Programul Național de Mobilitate Electrică 2030″, care urmează să fie aprobat la ședința Guvernului din 21 octombrie.
Costul total estimat pentru implementarea Programului este de 1,014 miliarde de lei. Din această sumă, 93,01 milioane de lei sunt prevăzuți din bugetul de stat (prin Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2026–2028), 316,44 milioane de lei sunt acoperiți din asistență externă, iar circa 604,58 milioane de lei reprezintă „fonduri neacoperite în prezent”.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, sectorul transporturilor din R. Moldova se află într-o etapă incipientă de tranziție către forme de mobilitate cu emisii reduse.
„Piața auto este dominată de vehicule second-hand cu motoare cu ardere internă, iar peste 98% din cererea de energie pentru transportul rutier este acoperită prin combustibili fosili (benzină și motorină), integral importați. Această structură amplifică vulnerabilitatea energetică a țării și presiunea asupra mediului, în special în zonele urbane”, se arată în document.
În proiect se menționează că scopul elaborării „Programului Național de Mobilitate Electrică” 2030 este instituirea cadrului de politici publice necesar dezvoltării mobilității electrice în R. Moldova, prin promovarea utilizării vehiculelor cu emisii reduse, dezvoltarea unei infrastructuri de încărcare moderne și interoperabile și consolidarea cadrului instituțional și normativ aferent domeniului.
Potrivit documentului, din perspectiva cadrului normativ, deficiențele principale constau în absența unui document de politici publice dedicat mobilității electrice, în insuficiența reglementărilor privind instalarea, autorizarea, operarea, tarifarea și interoperabilitatea infrastructurii de încărcare, precum și în lipsa unui sistem național de evidență și monitorizare a punctelor publice de încărcare. „Aceste lacune impun o intervenție coordonată a statului, într-un cadru strategic unitar”, se arată în proiect.
