VIDEO/ Accesul la informație: Promisiunile autorităților vs dificultățile jurnaliștilor – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Accesul la informație: Promisiunile autorităților vs dificultățile jurnaliștilor

    VIDEO/ Accesul la informație: Promisiunile autorităților vs dificultățile jurnaliștilor
    de
    12 mai 2022 | 15:57

    Accesul la informații de interes public este în continuare îngrădit, iar unele instituții publice rămân închise față de reporteri, constată reprezentanții mai multor instituții de presă consultați de Asociația Media-Guard. Chiar dacă actuala guvernare a promis transparență și condiții de lucru mai bune pentru presă, jurnaliști care servesc interesul public spun că deocamdată nu resimt aceste schimbări.

    „Per general, problemele presei au rămas aceleași. Dacă până acum un an, bazele de date publice erau cu plată, și în continuare aceste baze de date sunt cu plată. Majoritatea presei independente supraviețuiește la limită, în bază de granturi, bugetele sunt foarte limitate”, spune Liuba Șevciuc, fondatoarea proiectului media „Cu sens”.

    Liuba Șevciuc, Cu SENS

    O altă problemă cu care se confruntă jurnaliștii rămâne accesul la ședințele Guvernului, spune ea. „Dacă până acum un an nu aveam posibilitate fizică din cauza pandemiei de COVID-19 să mergem la ședințele Guvernului, unde practic avem acces la miniștri, problema rămâne și în continuare”, precizează jurnalista.

    Mariana Rață, TV8

    O altă dezamăgire a jurnaliștilor care servesc interesul public e că, după schimbarea guvernării, autoritățile nu au reușit să deschidă mai multe baze de date. „Evident că cea mai mare așteptare pe care noi am avut-o atunci când s-a schimbat guvernarea este că se va reuși deschiderea mai multor baze de date pentru jurnaliști, acces la mai multe informații, registre de stat. Din păcate, până în acest moment, acest lucru nu s-a făcut, iar cea mai mare solicitare a presei era să fie acordată posibilitatea de a căuta după nume în registrul cadastral și încă nu avem o finalitate pe această solicitare pe care noi am transmis-o factorilor de decizie”, subliniază Mariana Rață, jurnalistă, TV8.

    Victor Moșneag, Ziarul de Gardă

    Același lucru îl remarcă și Victor Moșneag, redactor-șef la Ziarul de Gardă. „Am avut foarte multe așteptări că instituțiile vor fi mult mai deschise, că jurnaliștii vor avea acces la mult mai multe informații decât era anterior. Din păcate, la acest capitol nu s-a schimbat absolut nimic. Nici la nivel legislativ, nici la nivel de furnizare de informații. Din păcate, jurnaliștii în continuare nu au acces la foarte-foarte multe informații care ne-ar ajuta să dezvăluim mult mai multe ilegalități care se comit acum și care s-au comis în trecut.”

    Publicitate

    Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), spune că, atunci când le ceri mai multe informații sau mai multe documente despre cazuri de corupție sau afaceri dubioase, scheme legate de banii publici, autoritățile ezită să le ofere jurnaliștilor. „Ei se tem să furnizeze această informație și ne dau niște răspunsuri seci. Noi am avut situații anul trecut, în care nu am putut face o investigație jurnalistică, pentru că nu am primit informația de la autorități. Era vorba despre cazurile de presiuni asupra primarilor”, subliniază Cornelia Cozonac.

    Datele cu caracter personal, pretext pentru îngrădirea accesului la informație

    Cornelia Cozonac, Centrul de Investigații Jurnalistice

    O problemă pe care au invocat-o jurnaliștii și care le afectează activitatea este utilizarea datelor cu caracter personal drept pretext pentru a îngrădi accesul la informații de interes public.

    Acest instrument pare să fie folosit împotriva jurnaliștilor, în special a celor de investigație. „Oricine poate să se plângă pe jurnalistul de investigație că i s-au încălcat drepturile și încep controalele și presiunile asupra jurnaliștilor. Noi am avut cazul cu Ala Popa, soția procurorului Igor Popa. Doar am verificat la cadastru proprietățile Alei Popa, pentru că aveam supoziția că procurorul locuiește cu ea împreună, dar au făcut un divorț fictiv, ca să nu declare anumite proprietăți. Imediat s-au pornit plângeri împotriva noastră. Au încercat să facă presiuni asupra jurnaliștilor și lucrul ăsta va continua, dacă nu va fi eliminat”, consideră președinta CIJM.

    Comunicatorii facilitează sau tergiversează accesul la informație

    Felicia Nedzelschi, AGORA

    Deseori, nivelul de deschidere a instituției depinde de comunicator, mai spun jurnaliștii. Cu cât acesta este mai cooperant, cu atât și instituția este mai transparentă. Sunt însă și cazuri în care însuși comunicatorul este cel care tergiversează accesul la informație. O spune și Felicia Nedzelschi, editoare la portalul AGORA. „În mare măsură, depinde de persoana care e pe partea cealaltă a baricadei și care poate să-ți livreze aceste informații. Am avut cazuri când, poate, a trebuit să-i scriu ministrului pe Messenger, pe Facebook, ca să se miște lucrurile. Mai ușor am ajuns la ministru decât am ajuns prin comunicatorul instituției. Și nu e ok să fie așa”, consideră jurnalista.

    De aceeași părere este și Galina Vasilieva, redactora-șefă la portalul NewsMaker. „Totul depinde foarte mult de persoana care conduce serviciul de presă sau care lucrează în cadrul acestuia, sau direct de persoanele care lucrează într-o anumită instituție. Bunăoară, dacă e vorba despre Consiliul Audiovizualului, corespondentul nostru specializat pe acest domeniu îi sună direct pe Liliana Vițu sau Ruslan Mihalevschi, adică nu a avut nevoie de serviciul de presă, reprezentanții autorităților merg direct la contact”, susține Vasilieva.

    Ana Gherciu, Moldova.org

    Directoare executivă a portalului Moldova.org, Ana Gherciu, mărturisește că există „tradiția” potrivit căreia, dacă un comunicator nu cunoaște o redacție, atunci el e mai puțin deschis să ofere acces la informație. „Noi, având experiență în domeniu, ne cunoaștem cu toți comunicatorii. Asta ne facilitează cumva legătura dintre redacție și instituție, dar nu ar trebui să fie așa. Nu trebuie să ne cunoaștem personal, să avem experiența de a bea o cafea împreună sau a sta la un pahar de vin ca „să  merităm” informația la timp”, consideră Ana Gherciu.

    Instituțiile cele mai puțin transparente

    Printre instituțiile cele mai închise pentru presă jurnaliștii menționează Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și cel al Finanțelor, Banca Națională a Moldovei sau Serviciul de Informații și Securitate.

    Publicitate
    Marcela Zămosteanu, RISE Moldova

    „Am avut un caz recent cu Ministerul de Interne, în care am trimis o solicitare de informație, era vorba despre un funcționar de la minister. Ceream salariul lui oficial, pentru că a depus două declarații de avere, cu două salarii diferite. Ce mi-a răspuns Ministerul de Interne a fost un răspuns peste 12 zile, în care mi-au spus că asta nu la noi trebuia să solicitați, trebuia să solicitați de la IGP, o instituție subordonată ministerului”, spune Marcela Zămosteanu, jurnalistă la RISE Moldova.

    Galina Vasilieva, Newsmaker

    Și redactora-șefă a portalului Newsmaker este de părere că există mari dificultăți în a obține informații de la organele de drept. „Ultimul exemplu: am solicitat informații despre legea privind interzicerea utilizării simbolurilor de război. Am pus doar o întrebare adecvată: spuneți vă rog cum va fi aplicată pedeapsa? Ei bine, încă nu există un răspuns. Asta-i normal?”, se revoltă Galina Vasilieva.

    Și Ministerul Educației înregistrează restanțe la capitolul transparență. „Există ministere care sunt foarte închise, care, pentru a obține o informație de la ei, e nevoie să dai telefoane, solicitări peste solicitări. Uneori îți ia luni de zile ca să obții un răspuns. Aș menționa aici, de exemplu, Ministerul Educației”, ne-a declarat fondatoarea proiectului media „Cu sens”, Liuba Șevciuc.

    Vitalie Călugăreanu, Jurnal TV

    Și jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Jurnal TV a vorbit despre îngrădirea accesului la informație la Ministerul Educației. „Nici nu știu dacă are comunicator această instituție, dar felul în care comunică este dezastruos, pur și simplu, la fel cum a fost comunicarea la începutul guvernării actuale, în primele patru-cinci luni”, remarcă jurnalistul. Potrivit lui, și Banca Națională rămâne o instituție închisă.

    Jurnaliștii au sesizat probleme și în comunicarea cu Ministerul Finanțelor. „Am în față un răspuns pe care l-am primit recent, pe 13 aprilie, de la Ministerul Finanțelor, la o solicitare din 20 ianuarie. Sunt aproape trei luni în care noi am așteptat un răspuns oficial. Și ca să înțelegeți, răspunsul este pe o singură foaie”, spune Victor Moșneag.

    Jurnalista Iuliana Maranciuc de la ProTV a semnalat o lipsă de deschidere față de presă și din partea ministrei Sănătății. „Ceea ce ține de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, cu ea este complicat să avem o legătură, pentru că, dacă până a deveni ministră ea vorbea cu jurnaliștii, oferea informații și era o specialistă la care foarte des apelam, după ce a devenit ministră, întoarce spatele”, argumentează jurnalista. Ea mai spune că și oamenii legii sunt repetenți la capitolul comunicare cu presa. „Deseori nu răspund la telefon, deși au fost desemnați anume asta să facă. Să vorbească cu presa și să ofere informații. Nu răspund la telefon, și nu pentru că nu pot, ci pentru că nu vor să vorbească la telefon și lasă mesaje, că mai bine vorbim prin mesaje”, ne-a declarat Iuliana Maranciuc.

    Iuliana Maranciuc, ProTV

    „În cazul în care anumite instituții publice nu ne oferă informația de interes public pe care noi o solicităm, suntem dispuși să mergem în instanța de judecată, pentru a ne obține acel drept și a obține informația de interes public de care avem nevoie”, subliniază Liuba Șevciuc, fondatoarea proiectului media „Cu sens”.

    Tergiversarea accesului la informație rezultă în articole nepublicate

    În multe cazuri, pentru că autoritățile încalcă termenii legali în care trebuie să ofere răspuns la solicitările de informație, jurnaliștii își publică articolele cu întârziere sau nu le publică deloc, pentru că subiectul nu mai este actual.

    „Din păcate, de foarte multe ori, în loc să scriem o știre în jumătate de oră, de exemplu, pentru că este o informație foarte importantă și actuală, noi ajungem să publicăm un articol fără reacția autorităților, ceea ce este inacceptabil, aș putea spune, dar suntem nevoiți de multe ori să facem asta, pentru că nu primim răspunsuri simple, de multe ori timp de o oră sau două, dar primim răspunsuri peste o zi, două, trei, când acel subiect deja nu mai este atât de actual”, mărturisește Victor Moșneag. Aceeași problemă o semnalează și Ana Gherciu. „Am avut și un material despre casele de cultură, pentru care am solicitat informații de la peste 20 de primării și cred că pot să număr pe degetele unei mâini câte ne-au răspuns din start, fără presiuni, fără apeluri repetate. Până la urmă, am depus și plângere la poliție, pentru că au refuzat să ne ofere informațiile solicitate. La materialul acela cred că s-a lucrat în timp vreo două-trei luni. S-a întins foarte mult, în special din cauza tăcerii din partea autorităților locale”, mai spune jurnalista.

    Constatările jurnaliștilor pe care i-am consultat au fost făcute în contextul Zilelor Libertății Presei. Cu această ocazie, șapte organizații neguvernamentale de media, între care și Asociația „Media-Guard” au semnalat că, pe parcursul ultimului an, presa din Republica Moldova a continuat să se ciocnească cu multiple provocări. Concluziile au fost incluse în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada mai 2021 – mai 2022.

    Mariana Colun, Media-Guard

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Vicepremierul Nicu Popescu a acordat formației Zdob și Zdub și Fraților Advahov distincția „Meritul diplomatic”, în semn de apreciere pentru consolidarea imaginii R. Moldova în străinătate

    Viceprim-ministrul, ministrul de Externe, Nicu Popescu, i-a primit marți, 17 mai, la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) pe reprezentanții Moldovei la Eurovision 2022 – formația Z…
    Vicepremierul Nicu Popescu a acordat formației Zdob și Zdub și Fraților Advahov distincția „Meritul diplomatic”, în semn de apreciere pentru consolidarea imaginii R. Moldova în străinătate

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler