Hamlet într-un spectacol culinar
În acest an, ZdG a decis să ofere un spațiu special evenimentelor culturale din sălile de teatru, librării, săli de concerte, muzee. În fiecare săptămână, reporterii ZdG vor merge la un spectacol, un concert, o expoziție sau vor citi o carte, prezentând o recenzie, din care să înțelegem împreună ce se întâmplă în lumea artelor, unde și de ce să mergem și de ce e bine să avem parte de evenimente artistice. În felul acesta dăm startul unei serii de cronici culturale.
După cele două seturi de sărbători, având Crăciunuri la pătrat, separate de un Revelion care abia își așteaptă dublura, care au învăluit Moldova într-o ceață de aburi de fripturi, răcituri, Crăciunei, învârtite, chiftele și vin fiert, e musai să te pomenești într-o sală de teatru, în care miroase exact așa – a fripturi.
Am crezut că e o greșeală, că pur și simplu cineva dintre spectatori o fi poposit în sală direct de la gara auto, unde l-a adus microbuzul de la Drochia sau Călărași, cu geanta cu cighir. Dar mirosul de Crăciun moldovenesc a fost parte planificată a decorului Teatrului Național „Mihai Eminescu”, imediat ce draperiile de catifea roșie s-au retras, arătând sălii o bucătărie aglomerată. Așa începe spectacolul „Hamlet în sos picant” – cu o scenă din bucătăria regală, de unde curg în sală mirosuri deloc butaforice.
Numele lui Hamlet nu apare întâmplător în titlul piesei, căci e vorba de renumitul erou shakespearian, doar că regele, regina și Hamlet, fiul lor depresiv, de această dată sunt personaje secundare. Personajul principal este bucătarul-șef, care demonstrează că știe să coacă nu doar purcei la proțap, ci plămădește un meniu întreg de intrigi.
Întreaga piesă se joacă în bucătărie. Afișul spune că aceasta e o comedie (Shakespeare a creat o tragedie). Umorul piesei mi-a părut pe alocuri piperat, pe alocuri crud, pe alocuri nesărat. Dar această metaforă despre faptul că soarta mai marilor zilei se decide în bucătărie apare ca o certitudine: unora li se sapă groapa cu lingura, cu polonicul, cu vătraiul, cu paharul, cu mănunchiul de pătrunjel. Și așa viața unor regi pare scurtă, strălucitoare și grea la stomacul societății, cam ca și porcul servit cu artificii în urechi pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
Piesa a fost scrisă de dramaturgul italian Aldo Nicolaj în 1989, când începea să se destrame URSS-ul, acțiunea având loc cu vreo 500 de ani în urmă în castelul regelui Danemarcei, dar piesa ne amintește că mereu e ceva putred, chiar și azi, acolo unde imoralitatea și crimele nepedepsite sunt lăsate să troneze.
Ironia e strigată de pe scenă în multe situații, iar întâietatea le revine unor replici autoironice aruncate de Petru Hadârcă (bucătarul-șef) lui Alexandru Pleșca (actor de curte): „Arta e muncă?!”, după care bietului actor, dezgolit, îi sunt servite niște resturi din bucătăria regală. Între ei, actrița Angela Ciobanu, pur și simplu, a strălucit din nou, chiar dacă a purtat un ochi vânăt și un rol plin de traume (scenice).
Merită să vedeți spectacolul? E bun pentru oamenii interesați de istorie, psihologie socială, dar și pentru cei interesați să râdă de metehnele umane. Spectacolul include și o oportunitate de identificare a lui Romeo în sală și a unei Juliete la balcon. Piesa e recomandată și politicienilor, pentru că i-ar ajuta să-și dea seama ce mâncare de pește (stricat de la cap) este guvernarea în interes propriu și cum e la gust otrava furiei sociale.
„Hamlet în sos picant” va fi jucat duminică, 16 ianuarie, pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, iar pe 23 ianuarie va putea fi urmărit din nou la Chișinău.
De azi (joi, 13 ianuarie 2022) până joia viitoare (20 ianuarie 2022) puteți merge și la Sala cu Orgă, la Teatrul de Operă și Balet, la Geneza Art, la Teatrul Cehov. Filarmonica Națională prezintă azi la Palatul Republicii un concert dedicat lui Mihai Eminescu.
